La 4 decembrie Ana Guțu (Partidul Liberal Reformator), Co-Președinta Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între parlamentele României și Republicii Moldova, Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană a avut o întrevedere cu Domnul Crin Antonescu ( PNL), Președintele Senatului României, însoțit de Florin Constantinescu (PSD), Co-Președintele Comisiei Comune, Vice-președinte al Senatului României, Florin Alexe, deputat român (PNL). La întrevedere au participat și ceilalți membri ai Comisiei Comune din pqrlq,entul R?, cu excepția deputaților comuniști. În cadrul întâlnirii Ana Guțu a adus sincere mulțumiri pentru susținerea plenară, necondiționată și intensă, acordată de România Republicii Moldova în parcursul său european.  Relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova sunt mai mult decât niște relații între două state vecine, sunt relații de frăție și prietenie, bazate pe comuniunea limbii, istoriei și tradițiilor care ne unesc, a ținut să sublinieze Ana Guțu.  Președintele Senatului Ro,*niei Domnul Crin Antonescu a felicitat colegii din parlamentul RM cu prilejul parafării Acordului de Asociere dintre  RM și UE, a menționat importanța asigurării unei continuității pentru procesul de integrare europeană a RM, deoarece RM are de soluționat o serie de probleme și de realizat angajamente ce țin de funcționarea statului de drept, asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, combaterea corupției ș.a. Parlamentarii din cele două state românești au subliniat de asemenea importanța revenirii la putere a coaliției pro-europene după alegerile parlamentare din 2014, condiție indispensabilă pentru asigurarea  ireversibilității vectorului european al Republicii Moldova.

La 3-4 decembrie la Chișinău s-a desfîșurat un seminar internațional francofon consacrat autonomiei universitare. Seminarul este organizat de Agenția Universitară a Francofoniei prin Biroul său pentru Europa Centrală și de Est și Antena AUF la Chișinău. În cadrul seminarului experți din Franța, Canada, Elveția, România,  cât și univcersitari din Republica Moldova și-au împărtășit experiențele în domeniul celor patru componente de bază ale autonomiei universitare: autonomia organizațională, autonomia academică, autonomia financiară și autonomia resurselor umane. Ana Guțu, membru al Cobsiliului de Administrare și al Consiliului Asociativ al Agenției Universitare a Francofoniei a intervenit în atelierul consacrat autonomiei financiare a universităților cu prezentarea  ”Autonomia financiară în universitățile private – studiu de caz ULIM”. Seminarul este prilejuit de aniversarea a 15 ani de la instituționalizarea francofoniei universitare prin inaugurarea Antenei AUF la Chișinău și deschiderea a 6 filiere francofone în cinci universități din RM, inclusiv filiera ”Gestionarea și administrarea întreprinderilor” la ULIM. la 4 decembrie la ora 17.00  a avut loc inaugurarea oficială a localurilor Antenei AUF la Chișinău, care din vara acestui an s-a instalat la ULIM.

AUF este cea mai mare asociație internațională de universități, care funcționează în baza unui buget, are organe de conducere, contribuie pe larg la susținerea universităților francofone din întreaga lume prin proiecte de cercetare,  mobilitate academică, guvernanță universitară ș.a.

Vezi AICI programul seminarului din 3-4 decembrie 2013 RO

Vezi AICI prezentarea Anei GUȚU la seminar FR

Le 3-4 décembre à Chisinau a eu lieu un séminaire francophone international, consacré au 15 anniversaire de l’Antenne de l’AUF à Chisinau, Moldavie. Le séminaire traite de l’autonomie universitaire dans tous ses aspects – autonomie organisationnelle, autonomie académique, autonomie financière, autonomie des ressources humaines. Les participants au séminaire on eu l’occasion de partager  leurs expériences, d’écouter les experts venus de France, Canada, Suisse, Roumanie, ainsi que  de prendre connaissance des réalites universitaires moldaves. mme Ana Gutu a fait une présentation au sujet de l’autonomie financière à l’ULIM.

Les participants au séminaire ont également visité l’Université Libre Internationale de Moldavie, où ont été inauguré les nouveaux locaux de l’Antenne de l’AUF de Chisinau, qui à partir de l’été 2013 sont accueillis par l’ULIM.

Vytautas Landsbergis, Ana Guțu și Emmanuelis Zingeris, 28 noiembrie 2013, Vilnius, Lituania

Anul 1988 este anul nașterii mișcării de redobândire a independenței naționale a Lituaniei   Sajudis. La 11 martie 1990 Lituania proclamă independența statului Lituanian și revenirea la Constituția din 1938. În fruntea mișcării de eliberare națională a Lituaniei a fost ales profesorul universitar, muzicologul Vytautas Landsbergis. Imediat după declararea independenței Lituaniei Rusia a început ofensiva împotriva statelor baltice. Tancurile sovietice, dar de fapt rusești, au invadat străzile orașului Vilnius în ianuarie  1991.  Au fost victime,  lituanienii nu au făcut uz de arme, poporul lituanian s-a adunat în piața centrală a orașului, au înconjurat clădirea Seimas-ului – parlamentul devenise un simbol al rezistenței în fața agresorului rus… Deputații lituanieni în noaptea dinspre 12 spre 13 ianuarie 1991 rămâneau închiși în clădirea parlamentului, fără arme, gata să se jertfească pentru libertatea poporului lituanian. În mijlocul acestui asediu președintele Vytautas Landsbergis, le-a spus colegilor: ”Nu știm ce ne așteaptă, arme nu avem, posibil că vom muri aici, eu o să vă cânt la pian”. Landsbergis e profesor-muzicolog,  cercetător al operei pictorului și compozitorului lituanian  Mikalojus Konstantionas Ciurlionis. În noaptea cea de pomină, 13 ianuarie 1991, în sediul Seimas-ului asediat răsuna muzica lui Chopin și  Ciurlionis…

Aceste clipe memorabile le-a depănat Emmanuelis Zingeris, președintele Forumului Parlamentar pentru Democrație, profesor universitar, distins politician lituanian, în cadrul unei serate organizate în incinta Muzeului de artă evreiască de la Vilnius, la 28 noiembrie 2013. Toți participanții la ediția a cincea a Forumului Parlamentar pentru Democrație l-au aclamat pe Vytautas Landsbergis, prezent în sală. Gloriosul Președinte al Lituaniei, distins profesor universitar, s-a așezat la pian și a interpretat aceleași piese ale lui Ciurlionis, pe care le-a interpretat la 13 ianuarie 1991 în Seimas-ul asediat de tancurile rusești. În acest moment m-am gândit că ar fi fost extraordinar ca măcar unul din toți președinții Republicii Moldova să poată cânta la pian, poate dacă măcar unul din ei ar fi știut să cânte la pian Republica Moldova ar fi avut soarta Lituaniei.Ar fi bine ca printre politicienii decidenți din Republica Moldova să fie mai mulți profesori universitari, precum a fost Vytautas Landsbergis, primul președinte al  Lituaniei independente,  Kazimira Danuté Prunskiené, fostă prim-ministru în anii 1990, precum este și Benedictas Juodka, actualul președinte al Comisiei pentru politică externă a Seimas-ului lituanian, precum este și Emmanuelis Zingeris, deputat în Seimas-ul lituanian, membru APCE și mulți alții. Implicarea celor mai notorii reprezentanți ai mediului academic în procesul politic din Republica Moldova a devenit o necesitate imperioasă. Prietenii știu de ce…

La 28 noiembrie parlamentul lituanian Seimas găzdueşte cel de-al cincilea  forum parlamentar pentru democraţie, eveniment co-lateral summit-ului Parteneriatului Estic, care va are loc la 28 noiembrie. În cadrul forumului Ana Guţu a ţinut un discurs în calitatea sa de preşedintă a Comisiei politică externă şi integrare europeană al unuia din parlamentele statelor membre ale Parteneriatului European. La forumul din acest an participă preşedinţii comisiilor de politică externă din parlamentele statelor membre ale UE şi statele membre ale Parteneriatului Estic.  Genericul forului parlamentar pentru democraţie  este “Parteneriatul Estic”. În cadrul forumului au luat de asemenea cuvântul  Emmanuelis Zingeris, preşedintele şi fondatorul forumului parlamentar pentru democraţie, Benedictas Juodka, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului lituanian, Linas Linkevicius, ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Igor Corman, preşedintele parlamentului RM, Elmar Brok, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Vytautas Landsbergis, presedintele Consiliului suprem al Lituaniei, Vitali Klitschko, deputat în Rada ucraineană ş.ă. Oficialii au menţionat importanţa Parteneriatului Estic in procesul de democratizare a societăţilor din statele vizate. Participanţii la forum au felicitat Republica Moldova pentru progresele înregistrate şi pentru determinarea cu care avansează pe calea integrării europene. După finalizarea sesiunii de dimineaţă Ana Guţu a susţinut o conferinţă de presă alături de Emmanuelis Zingeris şi Benedictas Juodka.

Vezi Discursul în limba română al Doamnei Ana Gutu 

Vezi aici discursul în limba franceză al Doamnei Ana GUTU

Draft aici programul forumuluie_Parliaments for democracy FR-1

Ana Guţu a răspuns la întrebările reporterului Camelia Badea de la portalul ziare.com.

Vezi AICI interviul complet

La 26 noiembrie Ana Guțu, președinta Comisiei pentru politică externă și integrare eruopeană a avut o întrevedere cu ambasadorul Cubei în Republica Moldova și Ucraina Excelența Sa Domnul Ernesto Antonio Senti Darias. În cadril întrevederii care a decurs într-o atmosferă caldă de comunicare hispanofonă, oficialii au convenit asupra unei viitoare colaborări pe dimensiunea parlamentară, între comisiile de politică externă ale parlamentelor ambelor state, dar și viitoarele grupuri de prietenie la nivel parlamentar între RM și Cuba. Ana Guțu a menționat necesitatea relansării cooperărilor în domeniul culturii, schimbului academic între profesorii și elevii liceului ”Cervantes” din Chișinău și o instituție corespondentă din Republica Cuba.  Excelența Sa Domnul Ernesto Antonio Senti Darias a specificat existența posibilității unor eventuale colaborări în domeniul medicinii și farmaceuticii. Ambii oficiali au constatat că relațiile de  cooperare între RM și Cuba trebuie să aibă loc în baza elementelor care sunt comune pentru ambele state, în primul rând, latinitatea.

PARIS                             ATENA                          BOLOGNA                    GENEVA

FLORENȚA                       LISABONA                    MONTREAL                          PADOVA

ROMA                                    QATAR                     STRASBOURG                VILNIUS

COMUNICAT DE PRESĂ

 Duminică, 24 noiembrie 2013, diaspora Republicii Moldova din aproximativ 20 de orașe din întreaga lume s-a mobilizat pentru a susține parcursul de integrare europeană al țării noastre, în ajunul Summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura la Vilnius la sfîrșitul săptămînii curente (28 – 29 noiembrie 2013). Mai multe sute de basarabeni și au participat la acțiunile publice (mitinguri, flash-mob-uri, ședințe ale asociațiilor, adunări) organizate la Paris, Strasbourg, Nice, Roma, Padova, Florența, Bologna, Torino, Montreal, Vilnius, Lisabona, Porto, Geneva, Atena, Londra, Stockholm, Bruxelles, New York, etc. În cadrul acestor acțiuni, membrii diasporei și cetățenii țărilor de reședința și-au exprimat sprijinul în favoarea parcursului pro-european al țării noastre. A fost adoptată o Declarație (vedeți mai jos textul adoptat la Paris, același text a fost adaptat și în alte țări), care a fost expediată către autoritățile statelor de reședința, și către organizațiile internaționale.

Mobilizarea diasporei în favoarea integrării europene este un semnal puternic pe care moldovenii de peste hotare îl expediază autorităților Uniunii Europene, cu doar cîteva zile înainte de parafarea unei serii de Acorduri importante la Summit-ul de la Vilnius.

Destinul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!

DECLARAȚIE

Paris, 24 noiembrie 2013

 Cu cîțiva ani în urmă, Republica Moldova s-a angajat în mod plenar în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Opțiunea istorică, de integrare în spațiul de civilizație occidental, este o continuare firească a transformarilor prin care a trecut întreaga regiune a Europei de Sud-Est în ultimul sfert de veac.

Astăzi Republica Moldova se află la ora primelor evaluări serioase ale parcursului sau pro-european. Concluziile formulate recent de către autoritățile europene la cel mai înalt nivel atestă fără echivoc existența unor progrese semnificative în procesul de apropiere al Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Cursul de integrare europeană trebuie să fie continuat, în pofida unor veleități revansarde, anti-democratice și anti-europene, provenite din exterior.

Peste doar cîteva zile, în perioada 28 – 29 noiembrie 2013, în capitala Lituaniei or. Vilnius, se va desfășura Summit-ul Parteneriatului Estic. În cadrul acestui eveniment, Republica Moldova urmează să parafeze și să semneze o serie de Acorduri importante, care vor transforma în mod definitiv integrarea europeană într-un proces ireversibil.

De-a lungul ultimelor decenii, sprijinul acordat Republicii Moldova de către Franța a avut un caracter constant, fapt pentru care suntem profund recunoscători. În ajunul Summit-ului de la Vilnius, noi, cetățenii și prietenii Republicii Moldova din Franța, ne adresăm autorităților statului în care locuim, cu îndemnul de a susține și în continuare aspirațiile pro-europene ale țării noastre.

Destinul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!

Declarație adoptată în cadrul Mitingului, care a avut loc

Duminică 24 noiembrie 2013

Piața Drepturilor Omului, Trocadéro

Paris, Franța

Le 20 novembre à l’Université Libre Internationale, Aula Magnifica, ont continué les travaux de la 26-e Assemblée de la Région Europe de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie. Les parlementaires ont été salués par le recteur de l’ULIM, M.Andrei Galben. Les deux présentations  de cette matinée ont été consacrées au droit international en tant que système de démocratisation et européisation de la République de Moldavie -présentation faite par M.Vitalie Gamurari, professeur de droit international, ainsi qu’à la problématique de l’insertion professionnelle des jeunes diplômés francophones, à travers les projets de l’AUF – présentation faite par M.Roman Kwiatkowskii, Responsable de l’Antenne de l’AUF à Chisinau. Lors des débats qui ont suivi les présentations  les participants à la réunion se sont intéressés au système de la formation professionnelle technique, à l’employabilité des jeunes diplômés et au mécanisme d’évaluation de ce processus, à la palette des échanges académiques dépassant le cadre de la francophonie,  aux problèmes liés aux crimes de guerre dans la région sécessionniste de la Transnistrie et leur possibles réglementation selon les normes du droit international et autres.

Les parlementaires, à l’expiration des travaux, ont fait le tour des locaux de l’Antenne de l’AUF, qui à partir du mois de septembre 2013 est hébergée par l’ULIM.

Lire le discours de M.Andrei Galben ULIM

Le 19 novembre au Palais de la République a démarré la 26-e Assemblée de la Région Europe de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie. C’est un événement important pour l’histoire moderne du parlementarisme moldave. 77 invités de 14 sections de la Région Europe  ont participé à cette réunion. Les travaux ont été inaugurés par Jean-Paul Wahl, Chargé d’affaires de la Région Europe de l’APF,  Igor Corman, Président du parlement moldave, Ana Gutu, Présidente de la section moldave, Andrée Champagne, Présidente de l’APF, Pascale Terrasse, Secrétaire Général parlementaire de l’APF. Les intervenants de la section moldave ont fait les états des lieux de la francophonie scolaire, universitaire et scientifique, ont prouvés par des documents concrets et convaincants la vivacité de la francophonie moldave, l’ampleur des activités francophones, la durabilité de ces actions et l’impact qu’elles ont sur la modernisation de la société. Les échanges des vues et d’expériences ont enrichi le débat, qui a finalisé par l’adoption de deux résolutions : une sur l’importance de la recherche en tant qu’outil de transmission des savoirs francophones et l’autre sur l’appui accordé à la République de Moldavie dans son parcours européen.  

Voir ICI le discours de Mme Ana Gutu

Voir ICI la Résolution sur la recherche consolidation du français FR

Voir ICI la Résolution sur le partenariat oriental FR

La 19 noiembrie au demarat lucrările celei de-a 26-ea Reuniuni a Regionalei Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei. 77 deputați din 14 secțiI membre ale Regiunii Europa APF au dezbătut chestiuni legate de dimensiunile educațională, universitară,  științifică și culturală a francofoniei în Republica Moldova. Cu un cuvânt de salut către parlamentarii francofoni din Europa au venit Jean-Paul Wahl, Charge pentru misiunea Europa, Igor Corman, Președintele Parlamentului, Ana Guțu, Președinta Secției moldovenești la APF, Pascal Terrasee, Secretarul General Parlamentar al APF și Andree Champagne, Președinta APF (Canada).

Parlamentarii au constatat dinamismul, vivacitatea și amploarea proiectelor francofone din RM și importanța acestora pentru emanicparea și modernizarea societății. Membrii APF Regionala Europa au adoptat două rezoluții. Prima ține  de promovarea cercetării în limba franceză ca potențial de transmisiune a cunoașterii și o rezoluție care sprijină parcursul european al RM, prilejuită de apropiatul summit al parteneriatului Estic de la Vilnius.

Vezi AICI discursul Dnei Ana GUTU RO

Vezi AICI Rezoluția cu privire la cercetarea francofonă RO

Vezi AICI Rezoluția cu privire la susținerea parcursului european al RM RO

La 18 noiembrie Reuniunea a 26-a a Regiunii Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei a admirat o serata ateatrului francofon studențesc, care s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie, cu participarea lui Mihai Fusu, actor, regizor francofon și a trupei de teatru studențesc de la USM ”Copiii lui Moliere”. Studenții au prezentat un fragment din comedia lui Moliere ”Medicul zburător”, cu prilejul a 340 ani de la moartea lui Moliere.

Azi, 15 noiembrie, în ședința plenară a parlamentului RM, când urlau megafoanele cât țineau bojocii plămânilor comuniști, isterizați și sufocați de atâta ură și neputință, toate portalurile de știri internaționale titrau ”UE a acceptat regimul liberalizat de vize pentru Moldova”. Deci, am reușit. Cea mai așteptată libertate europeană – libertatea de a te mișca în spațiul european – va deveni o realitate pentru cetățenii Republicii Moldova în timpul cel mai apropiat. Am reușit. Probabil, puțini vor aprecia prestația parlamentarilor moldoveni, care au votat uneori în condiții vitrege – cu popi și toboșari în jurul parlamentului, cu vuvuzele și urlete pe la tribune, toate legile incluse în planul de acțiuni RM-UE pentru liberalizarea regimului de vize. Fie și așa. Important este că am reușit. Parafarea și semnarea Acordului de Asociere se vor produce neîntârziat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius și pe parcursul anului 2014, până la expirarea mandatului Comisiei Europene și Parlamentului European.

Jose Manuel Barroso a menționat  că întâlnirea Ponta-Leancă-Barroso este o întrevedere în premieră absolută,  deoarece s-au întrunit premierul unui stat membru UE – România, președintele CE și premierul unui stat din Europa de Est, aspirant la apropierea politică și integrarea economică în UE. Barroso a mulțumit în mod particular României, pentru susținerea pe care a acordat-o constant Republicii Moldova și altor state din Parteneriatul Estic.

Această victorie extraordinară a coaliției pro-europene a fost posibilă grație ieșirii din criza politică la 30 mai 2013, când șapte deputați din parlamentul RM au pus mai presus decât interesul îngust partiinic  – interesul național:  integrarea RM în UE. Deputații liberal-reformatori, blamați la comandă, de scribi de doi bani, plătiți generos de lideri frustrați, rătăciți iremediabil în aroganțe și ifose prepotemte, au dat dovadă de maturitate politică și spirit de sacrificiu. Liberalii reformatori, în frunte cu Ion Hadârcă, au readus speranța și au făcut posibilă evitarea celui mai  sumbru scenariu pentru RM: revenirea comuniștilor în forță la putere, cu Tkaciuk pe post de președinte, Petrenko pe post de ministru de externe, Șupak pe post de ministru al educației, Muntean – ministru de interne, Petkov – director la Radioteleviziune, iar Voronin  – pe post(ament) cu monument în PMAN. Păcat și de foștii noștri colegi din PL, au rămas  în derivă și  fac fundal rușinos cu opoziția comunistă….

Ruptura s-a produs, ne-am rupt de trecutul nostru totalitar, ne-am rupt de spațiul imperialismului rusesc, revenim la sursa noastră firească – spațiul valoric european.

Mulțumim, România, mulțumim Uniunea Europeană!