Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a spus că merge la Cahul ori de câte ori are această posibilitate. În același timp, secretarul a declarat că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii.
„Am revenit în ultimul timp în regiunea Lunca Prutului de Jos cu ocazia unor proiecte de cooperare descentralizată între primăriile din sudul Republicii Moldova și primăriile din Franța. În satul de baștină al bunicilor mei și al tatălui meu – Alexandru Ioan Cuza trebuia să ajung la 20 martie cu ocazia aniversării a 200 de ani de la nașterea domnitorului făuritor al Unirii din 1859, dar s-a întâmplat pandemia Covid-19 și sper să pot merge cât de curând în localitatea, unde mi-au rămas pașii copilăriei pe moșia bunicilor și străbunicilor”, a spus Ana Guțu.
Referindu-se la localitatea copilăriei, secretarul de stat a răspuns: „Orașul Cahul era și este o așezare urbană, la 3 km de la Prut, unde am copilărit, am făcut școala medie românească nr.2, actualul liceu Ion Creangă. Este orașul în care am locuit 17 ani, am avut parte de educație intelectuală românească grație părinților mei – profesori de limbă română și de istorie. Orașul Cahul mi-a rămas în memoria adolescentină prin lacul său sărat, care astăzi, din păcate, nu mai există, prin răsăritul splendid de soare dinspre Prut, unde noi, absolvenți ai școlii, mergeam pentru a scruta frontiera cu România, încercând să ne imaginăm care ne va fi viitorul”.
Totodată, Ana Guțu susține că, atunci când mergea în satul bunicilor – Alexandru Ioan Cuza, era fascinată de tradițiile de Crăciun, la 24 decembrie, dar și de tradițiile de Paști – „bunica ne cocea cozonaci, iar serile ne cânta romanțe românești și ne depăna împreună cu bunicul amintiri despre vremurile când eram o singură Țară – România Mare”.
La întrebarea ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani, secretarul de stat a spus: „Cahulul de azi e o localitate marcată de coloritul tranziției – clădirile vechi, unele istorice, au dispărut din peisaj, au apărut construcții rezidențiale și comerciale, unele din ele haotice și multicolore. A rămas, însă, cea mai importantă zidire arhitecturală a adolescenței și copilăriei mele – clădirea actualei Universități „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, din centrul orașului Cahul, în trecut – sediul Școlii Pedagogice din Cahul, unde tatăl meu a profesat timp de 30 de ani. Pentru mine personal construcția cu coloane, flancată de brazi măreți, este o adevărată emblemă a orașului Cahul, sunt legată și sentimental de această clădire, deoarece, copilă fiind, veneam foarte des cu tata la servici, asistam la lecțiile lui, discutam cu profesorii în cancelarie…”.
„Din păcate, eu consider că depopularea provinciilor din Republica Moldova este un proces ireversibil, deoarece precaritatea economică și socială va mâna oamenii dinspre provincie spre zonele urbane. Cauza acestei depopulări a provinciilor constă în lipsa unei infrastructuri de civilizație decentă – accesul la apă potabilă, sanitație, drumuri, instituții educaționale și medicale de calitate”, spune Ana Guțu.
Prin urmare, mai adaugă: „Provinciile Republicii Moldova sunt triste, abandonate, la o casă locuită sunt 7 case uitate, ca să nu zic abandonate, părăsite. Am constatat acest lucru pe parcursul al ultimilor 10 ani, când am traversat teritoriul Republicii Moldova în lung și în lat, participând la multiple campanii electorale. Deci, resuscitarea provinciilor va fi posibilă doar atunci când acest lucru îl vor decide oamenii locurilor. Dacă va exista o masă critică de resurse umane, determinate să ridice din genunchi provinciile noastre – aceasta se va întâmpla. Puterea stă în oameni”.
Totodată, ea spune că și-ar dori ca satele Republicii Moldova să nu dispară de pe hartă – „și, desigur, să le știu înfloritoare, cu gospodării prospere, familii unite, copii sănătoși în grădinițe/școli bine dotate, cu infrastructură orășenească, iar casele să fie toate acoperite cu olane și nu cu ardezie cancerigenă”.
Ana Guțu mai consideră că Republica Moldova de una singură nu poate face față tuturor provocărilor din provincii. „Cunosc din propria experiență dificultățile cu care se confruntă primarii localităților din Republica Moldova – insuficiența de fonduri publice pentru proiecte infrastructurale serioase, incapacitatea consiliilor locale de a găsi unanimitatea (din cauza divergențelor politice) pentru a sprijini proiecte utile în comunitate, lipsa de resurse umane calificate, precaritatea bugetelor locale din cauza insuficienței de activități economice etc.”.
„Este nevoie stringentă de o reformă teritorial-administrativă, prin care s-ar reveni la județe, la optimizarea primăriilor pe modele economice funcționale, e nevoie poate chiar de o modificare a legislației electorale cu privire la alegerile locale, din perspectiva diminuării rolului factorului politic în procesul decizional la nivel de comunități”, adaugă ea.
Totodată, secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Guvernul României, a venit și cu îndemn pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale: „Administrațiile publice locale în persoana primarilor, consilierilor locali ar trebui să facă abstracție de interesele înguste de partid, să pună în prim plan interesul comunităților care i-au ales să gospodărească, să elimine corupția ce favorizează „baronii locali”, consumatori de bani publici, să consulte cu regularitate cetățenii din comunități pentru a lua decizii importante ce țin de gestionarea patrimoniului comunităților, de investiții și proiecte necesare pentru comunitățile lor”.
Prin urmare, Ana Guțu s-a adresat primarilor din Republica Moldova. „Și, desigur, îndemn toți primarii să caute parteneri de cooperare în persoana primăriilor din România – înfrățirile dintre localitățile din Republica Moldova și România pot genera proiecte infrastructurale extrem de utile pentru toate comunitățile din Republica Moldova. Le doresc, desigur, tuturor primarilor și aleșilor locali mult curaj și succes”, a conchis secretarul în cadrul unui interviu pentru PROVINCIAL.md.
INTERVIEW AVEC MME ANA GUȚU, PROFESSEUR UNIVERSITAIRE, SECRETAIRE D’ÉTAT AU DÉPARTEMENT POUR LA RELATION AVEC LA RÉPUBLIQUE DE MOLDAVIE
Bucarest, le 03 mai 2020
Bionote : Mme Ana Guțu est professeur des universités, docteur ès-lettres, auteur d’environ 500 publications, de nationalité roumaine, ayant la citoyenneté de la Roumanie et de la République de Moldavie. Elle écrit ses ouvrages en français et en roumain, ses préoccupations scientifiques visent les domaines de la philosophie du langage, de la traductologie, de la terminologie et de la sociolinguistique. Ana Guțu a été activement impliqué dans les activités de la francophonie universitaire, assumant le statut de membre des instances de l’Agence Universitaire de la Francophonie entre 2009-2017. Mme Ana Guțu est aussi une politicienne connue en République de Moldavie et en Roumanie qui plaide pour la réunification des deux pays, elle a été députée au parlement moldave (2009-2014) et membre actif de l’Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. Elle a dirigé la section moldave à l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, ayant organisé et accueilli en novembre 2013, pour la première fois à Chisinau, la Réunion de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, région Europe. Mme Ana Guțu est l’auteur de la saisine déposée à la Cour Constitutionnelle de la République de Moldavie en 2013, sollicitant la constitutionnalisation de la Déclaration d’indépendance de la République de Moldavie, afin de trancher le nom correct de la langue officielle du pays – la langue roumaine. Elle invoque dans sa sollicitation l’exemple de la France qui a constitutionnalisé La Déclaration des droits des citoyens de 1789. Ana Guțu est chevalière de l’Ordre de la Légion d’Honneur de la République Française, elle est décorée de l’Ordre „L’Etoile de la Roumanie” en grade de Grande Croix (2014), ainsi que de „L’Ordre de la République” de la République de Moldavie (2014), elle détient également la médaille et le titre de Membre Honorifique à vie de l’Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe. À partir du 16 janvier 2020 Ana Guțu assume la fonction de secréaire d’état au Département pour la Relation avec la République de Moldavie (DRRM) dans le Gouvernement de la Roumanie.
La République de Moldavie est un pays francophone. Comment cela se traduit en réalité ? Comment retrouve-t-on la francophonie au quotidien?
La République de Moldavie, aussi bien que la Roumanie, ont des traditions culturelles très étroites liées à la langue et à la culture française, des traditions qui remontent surtout au XIX-e siècle – le siècle de l’émancipation et la constitution de la nation roumaine. Les mobilités intellectuelles de et vers la France, l’affirmation de la France en tant que théâtre politique, social et artistique de l’Europe, ont profondément marqué la pensée, la création artistqiue et l’écriture littéraire roumaine. Le début du XX-e siècle, avec la tumultueuse quête de la paix, mais aussi suite à la révolte et à la guerre, allait déclencher un exode des talents littéraires, philosophiques et artistiques de la Roumanie vers la France. La République de Moldavie, dont le territoire couvre une bonne partie de l’ancienne Bessarabie (territoire roumain annexé par l’Empire Tsariste Russe en 1812), a également fait preuve de cette sympathie pour la France, sa cuture et sa langue, surtout après1918, durant la période de la Roumanie Grande, la France ayant été le pays qui a fortement appuyé la réunification de la Bessarabie avec la Roumanie lors de la Conférence de Paix de Paris en 1919.
La francophonie est un phénomène plus récent qui va au-delà de la francophilie, même si l’amour pour la langue française et la culture française reste le noyau dur de la francophonie en Roumanie et en République de Moldavie. Au début des années ’90 le nombre d’élèves étudiant le français dans les écoles atteignait en République de Moldavie les 70%. Hélas, la République de Moldavie, de même que la Roumanie, n’a pas échappé à la tendance générale de se pencher plutôt vers l’anglais, le français cède la place à l’anglais dans les écoles et dans les universités. Cela n’empêche, pourtant, que la francophonie garde sa place dans les établissements scolaires et universitaires. En République de Moldavie des classes bilingues dans les lycées, des filières francophones dans les universités font vivre les valeurs de la francophonie à travers l’éternel amour pour le français et les valeurs culturelles qu’il fait véhiculer.
Quelle est la situation actuelle des relations politiques franco-moldaves?
La France a toujours été le pays qui a appuyé le parcours européen de la République de Moldavie, la France c’est le pays qui est venu le premier avec un investisseur important en 1998 – France Télécom – la compagnie Orange – le plus notoire fournisseur des services de téléphonie mobile en République de Moldavie. La compagnie Lafarge est arrivée ensuite pour investir en République de Moldavie. Plusieurs projets de coopération scientifique, didactique, mais aussi de coopération décentralisée ont été menés par l’Ambassade de France en République de Moldavie. L’activité prolifique de l’Alliance Française en République de Moldavie est à noter : elle a largement contribué aux mobilités, aux échanges d’expériences des professeurs de français, des professionnels de divers domaines, des artistes et des littéraires. Le fait que l’Agence Universitaire de la Francophonie détient une Antenne à Chisinau – a aussi permis l’épanouissement des activités francophones complexes.
En 2014 vous avez reçu la plus haute décoration de la République Française, notamment l’Ordre de la Légion d’Honneur en grade de chevalier. Quelles actions de votre part ont convaincu l’Etat français de vous accorder cet ordre ? Comment avez vous continué ces actions?
Franchement, je n’attendais aucune récompense pour mes activités professionnelles liées à la promotion de la langue française sur le plan académique et scientifique, car je suis professeur de langue française, je suis linguiste. C’est aussi vrai que la liste des projets francophones que j’ai montés au fil du temps est très longue et il me serait difficile de les énumérer et les estimer en quelques lignes, mais je suis profondément reconnaissante à la République Française pour cette décoration qui me fait un grand honneur. Je continue mon activité scientifique au sein de l’École doctorale de linguistique et de littérature de l’Université d’Etat de Moldavie, je dirige les travaux scientifiques de quatre doctorands, eux, à leur tour, amoureux de la langue française et de la recherche.
A quelle point les missions diplomatiques françaises sont entendues par les autorités moldaves ? On rappelle que l’ambassade de France a dû changer son siège suite aux autorisations illégales de construction des immeubles d’une hauteur de 10 étages à stricte proximité de l’ambassade.
L’incident avec le siège de l’Ambassade de la France à Chisinau est le résultat direct de la corruption qui sévit dans les institutions publiques moldaves. En fait, c’est la mairie de Chisinau qui se rend responsable de la construction d’un immeuble-monstre en plein cœur du vieux Chisinau. Les mésententes des partis politiques du gouvernement local n’ont fait qu’aggraver les irrégularités dans le développement de l’urbanisme de la capitale moldave. C’est regrettable que les autorités moldaves n’aient pas pu intervenir afin de remédier cet incident.
L’objectif politique majeure de votre combat politique est la réunification des deux états roumains – la République de Moldavie et la Roumanie. Pour quelle date il faudra prévoir la réunification de la RM avec la Roumanie?
Aujourd’hui il est impossible de prévoir une date exacte de la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie, car cette réunification doit se produire exclusivement par voie démocratique, suivant l’article 1 du Traité de Helsinki : soit par référendum, soit par un vote au parlement. Compte tenu du fait qu’en République de Moldavie la masse critique des votants unionistes n’atteint actuellement que 30%, il y a un travail d’explication à faire à l’intention des citoyens pour les convaincre que c’est l’unique voie de rejoindre la communauté européenne, tout en réparant une conséquence injuste de la seconde guerre mondiale, commise à l’égard de la nation roumaine – le pacte Hitler-Staline de l’occupation de la Bessarabie par l’URSS. Une chose est certaine – la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie aura lieu inévitablement.
Quelle est l’image de la communauté roumaine en France ?
La Roumanie a une affinité culturelle et intellectuelle très distinguée avec la France. Des personnalités connues tels que Emil Cioran, Constantin Brancusi, Mircea Eliade ont marqué l’histoire de la pensée philosophique et artistique française. Donc, la diaspora roumaine de la France est une communauté historique, à laquelle appartiennent, y compris, les anciens persécutés du régime communiste de Ceausescu. J’ai l’honneur de connaître plusieurs d’entre eux, professeurs, académiciens, qui ont fui le régime communiste roumain d’après- guerre. En même temps, la communauté roumaine de France est constamment élargie par les jeunes diplômés, ressortissants de la Roumanie et de la République de Moldavie, qui choisissent la France comme pays d’accueil. Je crois que toute la communauté roumaine de la France constitue une source d’enrichissement et de développement polyvalent du pays.
En tant que membre du Gouvernement de Roumanie, quelles sont vos actions, vos projets pour améliorer l’image des roumains en France ?
La mission du Département pour la Relation avec la République de Moldavie – une structure complètement nouvelle au sein du Gouvernement roumain, constitue l’appui des projets appelés à promouvoir la langue roumaine, les valeurs et les traditions roumaines, l’identité roumaine en République de Moldavie. Donc, cette mission est moins tournée vers l’extérieur de la République de Moldavie, mais des projets qui vont respecter cette mission, venant des associations de l’étranger, seront acceptés, si les rigueurs requises sont respectées.
Le prince de Moldavie, Saint Etienne le Grand, disait au 15eme siècle : ”La Moldavie est le portail de l’Est de l’Europe”. Cette phrase est d’autant plus actuelle dans le combat d’élargissement dans la région moldave et ukrainienne entre l’Europe et la Russie. Que doit savoir la France sur la politique actuelle de la Moldavie et sur ses dirigeants?
Oh, la politique est une dame complexe et compliquée. La République de Moldavie, un état démocratique émergeant, a une histoire politique très récente, très jeune, n’ayant presque rien hérité de l’histoire politique européenne. J’explique : la jeune République de Moldavie essaie de rattraper le temps perdu à cause de l’occupation soviétique et elle ne fait qu’appliquer (parfois pas trop assidument) les valeurs et les libertés démocratiques, pour lesquelles les pays européens ont lutté durant des siècles. Et, franchement, de mon point de vue, ce rattrapage historique prend du temps. Il faut également rappeler qu’Étienne le Grand, prince de la principauté féodale moldave, faisait référence à la réalité de ses temps. N’oublions que la République de Moldavie dans ses frontières actuelles ne couvre qu’un tiers du territoire de l’ancienne principauté féodale moldave, la plus grande partie du territoire de l’ancienne Moldavie féodale se trouve en Roumanie et une partie en Ukraine. Voilà pourquoi la République de Moldavie aujourd’hui ne peut pas être considérée comme une porte d’entrée vers le grand Est, et encore moins – une héritière de l’ancienne principauté féodale moldave. C’est plutôt l’Ukraine qui joue ce rôle à l’heure actuelle.
Pour ce qui est de l’information qu’on devrait connaître à propos de la politique en République de Moldavie, de ses dirigeants il est à noter ce qui suit : la République de Moldavie est un pays en pleine transition vers une démocratie véritable ; c’est un pays en forte dérive identitaire, car, après 100 ans d’occupation tsariste russe et 50 ans d’occupation soviétique, une bonne partie de la population est encore très nostalgique, regrettant la chute de l’URSS ; les mentalités sociales sont marquées par la forte propagande russe, qui continue aujourd’hui encore à travers les 90% des chaines de télévision, diffusées sur tout le territoire (information curieuse : la Russie achète les droits d’auteurs pour les contenus audiovisuels en vertu de la fausse idée de « communauté linguistique russe ») ; les intellectuels et les philosophes du pays plaident tous, sans aucune exception, pour la réunification de la République de Moldavie avec la Roumanie; la République de Moldavie est fortement affectée par l’exode massif de sa population vers les pays européens ou vers la Russie, un quart de la population aurait quitté le pays depuis son indépendance; la République de Moldavie, depuis 1992, s’est vu « mordre » 8% de son territoire suite à la guerre russo-moldave, qui a donné naissance à une zone séparatiste dite « la Transnistrie », où stationne l’armée russe avec 22 mille tonnes d’armements ; la République de Moldavie a ratifié l’Accord d’Association avec l’Union Européenne en 2014, mais cet Accord ne contient aucune référence à l’article 49 du Traité de Lisbonne qui lui donnerait une perspective claire d’adhésion à l’UE. Depuis 1991 les dirigeants politiques de la République de Moldavie s’alternent au pouvoir autour de deux axes géopolitiques : tantôt pro-ouest, tantôt pro-est. À cause d’un manque d’unanimité visant l’orientation géopolitique de la République de Moldavie, et surtout, à cause de l’insuffisance de la conscience nationale roumaine, ce petit pays, en quête de son identité, est voué à une errance, restant dans la zone grise de l’imprédictibilité, de la corruption et de la faillite.
Interview réalisée par Mme Elena Robu, journaliste moldave qui habite actuellement en France.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova în Guvernul României, Ana Guțu, doctor și profesor universitar, spune că cea mai incomodă resctricție pe timp de izolare este cea a libertății de mișcare. Despre aceasta Ana Guțu a vorbit în cadrul proiectului lansat de CURENTUL – „Viața în carantină!”.
„Fiind demnitar în Guvernul României am nimerit în autoizolare la Chișinău, apoi la București, fapt care m-a făcut să activez la distanță. Noile tehnologii informaționale permit acest lucru, există multiple mijloace de comunicare, pe care le-am exploatat cu succes pentru a reuși lansarea apelului la proiecte în cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova”, a spus Ana Guțu.
Ana Guțu menționează că o carte de filosofie, un recital de muzică preferată îi susțin moralul în carantină. „Pe timp de izolare, fiind solicitată să muncesc la distanță, nu prea am avut când să-mi permit luxul de a mă ocupa de hobby-urile mele. Timpul trece mult prea repede în autoizolare, când ai o agenda intensă ca demitar. Voi reveni la hobby și mă voi putea relaxa doar când se va găsi soluția sigură împotriva Covid-19: vaccinuri, tratamente sigure, prevenție”, spune Ana Guțu.
Ana Guțu afirmă că în izolare savurezi momentele plăcute alături de familie. „Îmi cunosc limitele, ca să nu zic „talentele”. Pe timp de izolare te faci bucătar, frizer, croitor, florist, sau, pentru nepoțelul meu mult prea adorat – actor, animator, poet, cântăreț. Autoizolarea în pandemie este și ocazia perfecta de a savura fericirea clipelor petrecute împreună cu membrii familiei”.
Cât privește munca la distanță, Ana Guțu spune că este mult mai solicitantă. „Munca la distanță cu implicarea noilor tehnologii informaționale/comuncaționale este mult mai solicitantă decât activitatea profesională prezențială. Activând la distanță deseori depășești programul zilei de muncă de 8 ore, și tot mai redactezi, mai dai telefoane, mai discuți până seara foarte târziu. Probabil, e similară situația și pentru profesori, alte categorii de specialiști. Mai puțin sunt vizați medicii din prima și a doua linie în aceste vremuri de răstriște. Un gând pios pentru toți lucrătorii medicali și sacrificiul lor, le exprim profunda gratitudine și admirație”, a punctat Ana Guțu.
Ana Guțu ne-a spus că în contextul pandemiei se atestă mai multe pierderi. „La nivel personal pierderile se cifrează în libertatea de mișcare, de mobilitate profesională și socială. La nivel general-uman suntem într-o dezastruoasă criză existențială.Cursa contra-cronometru în căutarea tratamentului pentru bolnavii de Covid-19 bate recorduri absolute. Laboratoarele științifice propun, inovează, testează. Molecula-minune se lasă așteptată, iar vaccinul anti-Covid-19 va fi gata abia peste un an, când pandemia, poate, va fi trecut deja. Mastodonții industriei automobile vor produce sute de mii de aparate pentru ventilare artificială a plămânilor, dar, abia luni mai târziu. Industriașii textili vor inunda spitalele cu măști/echipamente de protecție, poate peste săptămâni, luni. Între timp coronavirusul a făcut ravagii, „dezgolind” urât impotența sistemelor sanitare naționale din circa 180 de state. Incredibilă este puterea acestui organism mutant cu chip floral să dea peste cap planurile omenirii la început de secol XXI. Deocamdată suntem în război, unul bizar, în care inamicul de câțiva milimicroni încearcă să demonstreze Omului că nu a atins încă Graal-ul cunoașterii. Iar unor potențați ai lumii nu le servește nici arma nucleară pe care o au, nici bogățiile, inclusiv, cele petroliere imense, nici conturile bancare cu infinite zerouri”, spune Ana Guțu.
Primul lucru care âl va face Ana Guțu când se va termina perioada pandemică va fi reluarea navetei București-Chișinău cu mai puține eforturi birocratice și sanitare.
Cât privește lumea, Ana Guțu menționează că după pandemie va intra în perioada de adaptare. „Va fi o perioadă de adaptare, de pre-normalitate, cu respectarea gesturilor-barieră: măști, distanță fizică, igienizare. Totuși, din momentul în care Covid-19 va pierde din încărcătura virală și vor apărea tratamentele sigure, vaccinurile anti-Covid-19 – oamenii își vor relua cursul vieții și obișnuințele cotidiene: activități profesionale, întâlniri de familie, călătorii. Aceasta nu înseamnă că pandemia Covid-19 va trece fără consecințe pentru omenire: țările își vor revedea atituidnea față de sistemele lor sanitare/medicale, vor reveni la suveranitatea națională în materie de autosuficiență industrială în caz de pandemii (producerea medicamentelor, echipamentelor medicale, dispunerea unor investiții serioase în cercetare etc). Probabil, unii angajatori vor trage concluzii referitor la beneficiile fabuloase pentru companii, generate de telemuncă, ei optimizându-și chletuieliel de birou și logistică (aceste diligențe vor cădea pe umerii angajaților). Dar, în general, viața va merge înainte, cu toate frumusețile și splendorile ei. Să fim optimiști și să privim cu încredere în viitor”, a spus Ana Guțu.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul de la Bucureşti, Ana Guțu, ex-deputat, este protagonista proiectului TRIBUNA – „Primii bani, primul loc de muncă”.
Astfel, Ana Guțu ne-a dezvăluit că, primii bani din activitate remunerată i-a primit la 18 ani, după munca în kolhozul Larga, raionul Cahul, deoarece pe timpul sovietic toți studenții erau obligați să presteze munci în kolhozuri, din contul semestrului de studiu, de obicei – toamna, la culesul strugurilor.
„Țin minte că am cheltuit acei bani pe cumpărarea dicționarelor de limbă franceză Petit Robert și Petit Larousse, care costau circa 150 ruble, pe care mi le-a procurat o prietenă din Vilnius și mi le-a expediat prin poștă. Astfel de dicționare nu erau în vânzare la Chișinău”, și-a amintit ea.
Totodată, Ana Guțu a spus că primul loc de muncă a fost la Institutul Pedagogic din Tiraspol, unde a fost angajată în calitate de lector-asistent cumulard la Catedra Limbi Străine și laborant la Catedra Pedagogie și Psihologie Preșcolară, iar primul salariu se ridica la circa 100 ruble sovietice.
„Primul salariu l-am cheltuit pe plata chiriei (o cameră într-un apartament micuț la intrare în Tiraspol), cărți de care aveam nevoie pentru lecțiile de limbă franceză și cheltuieli curente – transport public, produse alimentare”, a povestit Secretarul de Stat.
Referindu-se la ce a învățat la primul loc de muncă stabil, Ana Guțu a menționat: „Greu de spus că aș fi învățat ceva despre ce nu știam. Aveam o pregătire intelectuală suficientă pentru a face față procesului didactic. Am fost mirată de nivelul scăzut al cunoașterii limbii române de către personalul didactic din Institut. Am simțit pe pielea mea atitudinea discriminatorie a locuitorilor din Tiraspol față de cei care vorbeau limba română în public. Sunt momente pe care nu le voi uita niciodată”.
Ana Guțu a mai spus că, dacă ar da timpul înapoi, ar fi preferat să nu se fi născut în URSS. „Un sistem socio-politic comunist, care mi-a plafonat oportunitățile de studii și de carieră profesională. Cât privește pasiunea mea pentru limba franceză, cred că oricum această pasiune s-ar fi manifestat oriunde m-aș fi născut, oriunde aș fi făcut școală”, a conchis Guțu.
Ana Guțu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României a oferit un interviu pentru Curentul.md, în care a vorbit despre misiunea asumată în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, proiecte, activități, dar și care este relația la moment cu Partidul Unității Naționale.
CURENTUL: Deja de o lună activați în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României. Cum v-ați acomodat cu viața de la București și noua funcție?
Ana Guțu: Crearea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) în Guvernul României a constituit un pas important spre apropierea politică, economică, socială a celor două state românești. Fostul Minister al Românilor de Pretutindeni a fost reorganizat în două departamente – DRRM și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Propunerea de a ocupa funcția de Secretar de stat a venit din partea președintelui Traian Băsescu, europarlamentar și Eugen Tomac, europarlamentar, președintele Partidului Mișcarea Populară din România. Mă onorează această nouă responsabilitate, care presupune organizarea de la zero a unei noi instituții, cu toate atributele necesare: echipă, doctrină, norme, etc.. Nu am avut probleme cu acomodarea la București, deoarece vin de acasă – acasă.
C: Care este misiunea și prioritățile Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României?
A.G.: La 17 februarie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea de Guvern Nr.123 care reglementează crearea DRRM. La moment am elaborat organigrama, timp de 30 de zile vom constitui echipa, vom elabora regulamentele de funcționare, vom lansa site-ul care va conține informația necesară pentru aplicare la finanțare pe proiecte. Prioritățile DRRM țin realizarea politicii statului român vizând consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. Dincolo de proiectele culturale, DRRM va întruni de două ori pe an Comitetul interministerial, din care vor face parte secretarii de stat de la toate ministerele din Guvernul României, care gestionează proiectele de colaborare cu Republica Moldova. DRRM va monitoriza toate proiectele finanțate de România pe teritoriul Republicii Moldova și le va promova prin intermediul instituțiilor media, administrația publică locală, asociații culturale, universități, școli, licee, asociații culturale etc. În calitate de Secretar de stat al DRRM voi întreprinde diligențele necesare pentru a amenda legislația cu privire la dobândirea cetățeniei române în sensul fluidizării procesului, voi contribui la crearea spațiului comunicațional românesc comun între Republica Moldova și România, voi facilita punerea în aplicare a proiectelor de cooperare descentralizată în beneficiul comunităților din Republica Moldova.
C:Ce proiecte urmează să fie inițiate pe plan cultural, academic și social între România și Republica Moldova în viitorul apropiat?
A.G.: Proiectele culturale, educaționale, de cooperare descentralizată, infrastructurale, comunicaționale – toate sunt binevenite, și consider că toți aplicanții din Republica Moldova trebuie să dea dovadă de activism și creativitate. Acum nu pot dezvălui ideile, pe care deja încerc să le pun în aplicare, deoarece procesele de discuții cu factori de decizie abia au demarat. Sper să ajungem la final cu proiecte interesante, de impact, pentru a fortifica prezența și rolul României în Republica Moldova.
C: Cum va influența activitatea Departamentului nou creat relația dintre cele două maluri ale Prutului?
A.G.: Deocamdată comunicarea mea se reduce la discuții cu responsabili instituționali, aleși locali, mai puțin cu responsabili din administrația publică centrală a Republicii Moldova, din cauza reticenței de care dă aceasta dovadă vizavi de România. Până în prezent niciun oficial al Republicii Moldova nu a reacționat în niciun mod la crearea DRRM. Relația dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului este foarte bună, guvernele din Republica Moldova vin și se duc, dar, oricare ar fi culoarea acestora, ele nu pot opri apropierea celor două state românești. La frați nu se pun hotare.
C: Guvernul din România a contribuit la dezvoltarea social-culturală a Republicii Moldova prin diverse proiecte. Cât de deschise sunt autoritățile române să continue proiectele demarate sau să inițieze altele noi?
A.G.: Există o deschidere totală a României față de Republica Moldova, cu siguranță, proiectele de impact vor cunoaște continuitate, există loc și pentru proiecte noi, vom aprecia caracterul novator al proiectelor, racordat la modernitatea tehnologiilor informaționale.
C: Ce fonduri sunt alocate în acest an pentru țara noastră? După ce criterii sunt selectați beneficiarii?
A.G.: DRRM nu are buget propriu, funcționarea DRRM este gestionată administrativ de Secretariatul General al Guvernului. În calitatea mea de Secretar de stat voi pleda pentru finanțarea proiectelor, care vor trece filtrul selecției, acestea necesitând să fie proiecte de impact, de dorit în co-parteneriate, să poată fi dezvoltate ulterior, adică să demonstreze durabilitatea, să contribuie plenar la promovarea identității, culturii, istoriei românești, limbii române, nu doar în instituțiile educaționale, ci și la nivel social.
C: Care este durata mandatului Dvs. și ce veți face în acest an cu activitatea politică, partinică din Republica Moldova?
A.G.: Mandatul meu este unul politic. Am fost numită în funcție de Prim-ministrul României Ludovic Orban. Actualmente competiția politică pe scena românească este în toi, se apropie alegerile locale, posibil, alegerile parlamentare anticipate. Între timp DRRM trebuie să se organizeze și să-și înceapă activitatea. Pe perioada mandatului de Secretar de stat al DRRM mi-am suspendat activitatea în PUN. Oricare ar fi durata acestui mandat, sper să reușesc să lansez DRRM, dinamica și succesul acestui departament va determina transformarea lui, într-un viitor previzibil, în Ministerul Unirii.
Editura Litera din Chișinău în 30 de ani de activitate a publicat circa 10 000 de titluri de carte românească pentru adulți, elevi și copii. Anatol Vidraşcu, fondatorul şi directorul editurii, este cu siguranță unul din apostolii românismului din Republica Moldova. Cartea tipărită, electronică, audio – va salvgarda şi va promova limba română, istoria neamului românesc. Noi idei, noi proiecte pentru copii şi adulți iubitori de Carte – toate le-am discutat vineri, 14 februarie, la Chișinău, la sediul Editurii Litera, cu domnul Anatol Vidraşcu. Proiectul pe care și-l dorește realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova ține de editare unei trilogii, care va promova în rândul tinerilor și nu numai istoria românilor, inclusiv fenomenul istoric al mentalităților sociale dintre Prut și Nistru, dar și limba română. Astfel de proiecte sunt prioritare pentru DRRM.
La 14 februarie am avut discuții cu echipa Radio şi TV Vocea Basarabiei. Susținerea instituțiilor media de limbă română din Republica Moldova va constitui prioritatea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României pe care am onoarea să-l conduc. Le mulțumesc directorului Mihai Burciu şi colegilor săi Ion Briceac, Leonid Smolnițchi, Natalia Hadârcă pentru discuția constructivă referitor la proiectele media de promovare a culturii şi identității româneşti în Republica Moldova. ceste proiecte media vor fi axate pe subiecte de istorie, contemporaneitate, artă, educație și cercetare.
La 12 februarie 2020 am avut o întrevedere cu rectorul Universității din Bucureşti domnul profesor Marian Preda. Am abordat subiectul cooperării UB cu instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Aduc sincere mulțumiri domnului rector al UB şi echipei sale pentru deschiderea excepțională în favoarea colaborărilor/mobilităților academice, întru libera circulație a cunoaşterii. Sunt sigură de lansarea unui proiect major de care ca beneficia plenar tineretul studios din stânga Prutului.
Ana Guţu, care a fost recent numită în funcţia de secretar de stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, printr-o decizie a prim-ministrului României Ludovic Orban, a vorbit despre priorităţile mandatului său care ţin de impulsionarea cooperării moldo-române.
Ana Guțu: „Este vorba de o decizie politică foarte importantă în România, și anume crearea unui Departament pentru Relația cu Republica Moldova. Eu cred că este un eveniment istoric, fiindcă e pentru prima dată când se instituie o structură specială în cadrul Guvernului României care se va preocupa de cooperarea complexă și multidimensională cu Republica Moldova. Fostul Minister pentru Românii de Pretutindeni a fost împărțit în două și se creează două departamente distincte – un departament pentru românii de pretutindeni care se va ocupa de cooperarea cu acele comunități ale românilor din diasporă stabilite în țările Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Nord și în toată lumea, în general, și un departament special consacrat relației și cooperării cu Republica Moldova.”
Europa Liberă: Experți de pe ambele maluri ale Prutului acreditau ideea că la București prea puțin e cunoscut dosarul Republica Moldova. Așa să fie?
Ana Guțu: „Voința politică a guvernului Ludovic Orban a fost una foarte clară și vreau să vă zic că ideea creării departamentului a fost promovată de Mișcarea Populară a lui Eugen Tomac și Traian Băsescu, cei doi europarlamentari care sunt și în fruntea partidului au obținut crearea acestui departament și cred că este o etapă istorică. Sperăm foarte mult pe viitor, dacă vom fi capabili să punem bazele unei strategii de funcționare, unui plan de acțiuni cu impact major, nu este exclus că acest departament să se transforme în minister.”
Europa Liberă: Acum se vorbește foarte mult despre Proiectul „Unirea”, care include îmbunătățirea infrastructurii între cele două state. Credeți că la modul cel mai serios cetățenii de pe un mal și celălalt al Prutului vor putea beneficia de o infrastructură modernizată, poduri, cum se spune? Dar se așteaptă și interconectare energetică, și darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău, și încă multe alte proiecte care sunt lăsate undeva.
Ana Guțu: „Ele nu sunt lăsate. România a făcut tot posibilul ca aceste proiecte să meargă foarte rapid și mă refer și la proiectul gazoductului Iași-Chișinău, tronsonul Ungheni-Chișinău, dar și la interconexiunea energetică de înaltă tensiune Bălți-Suceava și Vulcănești-Isaccea. Mereu mingea a fost în poarta administrației publice centrale de la Chișinău și au existat anumite adversități în cadrul tuturor guvernelor, care nu și-au dorit această interconexiune energetică.
Îmi propun și, de fapt, asta este și misiunea departamentului, să mergem pe mai multe filiere de cooperare cu Republica Moldova. Ele sunt distincte. Una care a existat și merge foarte bine este filiera culturală de promovare a identității, culturii românești, limbii, memoriei noastre istorice ș.a.m.d., sprijinirea instituțiilor media de limbă română din Republica Moldova, care ar avea misiunea să promoveze toate investițiile românești pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă nu este un secret că adeseori instituțiile media trec sub tăcere aceste investiții și chiar nu doresc să oglindească evenimentele. Și există alte filiere de cooperare, cea infrastructurală care va depinde de ministerele din Guvernul României, fiindcă voi conduce și un comitet interministerial care se va întruni de patru ori pe an la nivel de secretar de stat. În cadrul fiecărui minister va exista un secretar de stat responsabilizat pentru relația cu Republica Moldova și vom nomenclaturiza toate proiectele care sunt în desfășurare sau vor fi lansate pe dimensiunea infrastructurală în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Atât șeful diplomației de la București, cât și președintele Klaus Iohannis au declarat și se pare că insistă pe această idee că ar trebui ajutorul care vine de peste Prut să fie direcționat către cetățean, către autoritățile publice locale. Și de aici a venit supărarea din partea guvernului. Dl Chicu a comentat aceste declarații și a spus că a rămas surprins că nu ar vrea autoritățile de la București să coopereze cu cei care guvernează.
Ana Guțu: „Prudența care a fost lansată prin discursul dlui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al ministrului de externe Bogdan Aurescu cu adevărat este de luat în calcul și pentru o primă etapă vom merge pe cooperările descentralizate, vom miza pe cooperările la nivel de administrație publică locală între primării, localități, fiindcă aceasta este fezabil și realizabil, deoarece legislația românească din 2018 permite finanțarea directă între bugetele primăriilor românești către bugetele primăriilor din Republica Moldova, dar nu este exclus faptul că, dacă va exista o doleanță, o dorință clar exprimată de Guvernul Republicii Moldova în a coopera la nivel de administrație publică centrală, vom face acest lucru.
Dar, din păcate, departamentul a fost creat și nu am fost telefonată de absolut nimeni din partea Guvernului Republicii Moldova, cineva care barem să zică: „Dna Guțu, ne-ar interesa o atare cooperare”. Deci, în momentul în care nu există dorință clar exprimată, nu știu de ce ar trebui să răspundem la ea. De aceea vom susține proiectele de cooperare descentralizată interinstituțională. Mă refer la instituțiile de învățământ, școlare, liceale, mobilități între profesori, elevi, primării ș.a.m.d., proiecte infrastructurale care merg pe linia cooperării descentralizate, iar la nivel de administrație publică centrală, dacă vor apărea solicitări, desigur că vom fi receptivi. Eu personal voi fi foarte receptivă și nu cred că voi avea adversitate în a comunica cu orice reprezentant al puterii centrale de la Chișinău.”
Europa Liberă: O să aveți tangență și cu dosarul cetățeniei, pentru că foarte multă lume se întreabă de ce atât de greu, de ce se tergiversează obținerea redobândirii cetățeniei?
Ana Guțu: „Vreau să aduc unele precizări. Am discutat cu ministrul justiției Cătălin Predoiu în ultima ședință de guvern și dumnealui mi-a spus că actualmente există o situație neplăcută legată de rețelele criminale care s-au dezvoltat pe filiera redobândirii cetățeniei. Și mă refer la dosarele de solicitare a cetățeniei care vin, de exemplu, din partea a circa 350 de mii de cetățeni din Rusia și Ucraina care printr-o minune au găsit acte de naștere pe teritoriul României Mari și acum solicită cetățenia română. Din cauza aceasta s-a blocat procesul, fiindcă trebuie să se lămurească organele judiciare ce e cu aceste dosare, dar blocajul din Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie a fost deblocat, mi-a spus ministrul Predoiu, și deja au și fost publicate mai multe hotărâri de acordare a cetățeniei române.
Dosarul cetățeniei este unul foarte important, cele 260 de mii de dosare care s-au oprit și, într-adevăr, este un fapt absolut neplăcut pentru solicitanți, fiindcă termenul legal este de șase luni, dar s-a ajuns la termenul de doi ani și jumătate; oamenii așteaptă de doi ani și jumătate redobândirea cetățeniei. După ce a fost deblocat, vom lucra împreună cu toți colegii din grupul parlamentar al Mișcării Populare să amendăm legislația în direcția facilitării condițiilor de redobândire a cetățeniei cu păstrarea anumitor filtre, desigur, pentru a evita istoriile neplăcute ale unor oameni care solicită cetățenia română din motive comerciale.”
Europa Liberă: Să vă întreb și dacă cumva funcția pe care o dețineți va depinde și de cine va fi în fruntea guvernului de la București, pentru că și acolo sunt evoluții, involuții pe scena politică?
Ana Guțu: „Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova face parte din structura Secretariatului General al Guvernului. Hotărârea a fost aprobată de guvernul Orban, acum suntem în diligențele administrative de elaborare a strategiei, planului de acțiuni, metodologiei și modelelor de lansare a proiectelor, actualizarea site-ului ș.a.m.d. El va funcționa, funcția mea este una politică, dar pe perioada alegerilor anticipate, stabilirii unui nou guvern, dacă vor fi, nu vor fi, oricum departamentul va funcționa, că voi fi eu, că va fi altcineva ulterior, după schimbarea culorii departamentului, nu asta importă. Este foarte important să sensibilizăm momentul istoric de creare a acestei structuri, iar pe umerii mei cade responsabilitatea de a fi primul organizator al acestei structuri și sper că încrederea pe care mi-au acordat-o Traian Băsescu și Eugen Tomac să fie la înălțimea potențialului meu intelectual.”
