Monthly Archives

Răspunsuri la întrebările lui Dorin Galben, reporter cotidian “Timpul”

1. Mă interesează dacă fracțiunea parlamentară din care faceți parte, planifică elaborarea unui nou proiect de Constituție?

O  singură fracţiune nu poate elabora un proiect de Constituţie, activitatea e mult prea complexă pentru a fi concentrată în mânile unei singure fracţiuni. O constituţie nouă trebuie să fie rodul unui consens, cel puţin al majorităţii parlamentare dacă nu a tuturor fracţiunilor din parlament. Ideal ar fi dacă această nouă constituţie ar fi supusă şi unui referendum, pentru a avea girul cetăţenilor, fapt care nu s-a întâmplat în anul 1994, când a fost adoptată prima constituţie a RM.

2.Ce factori determină necesitatea schimbării Constituției?

Progresul şi evoluţia societală, sunt doi factori care determină necesitatea de a trece la  a doua Republică. Din fericire RM nu a fost nevoită să descopere democraţia şi valorile republicane de una singură. Noi am consumat ceea ce alte naţiuni au obţinut prin războaie, revoluţii, procese: statul de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului. Cazul lui Jean Calas (1762), protestantul învinuit pe nedrept de uciderea propriului fiu pentru că se convertise de la protestantism la catolicism, şi condamnat la dezmembrare pe roata, a devenit sinonimul erorii judiciare şi a dat naştere principiului libertăţii confesiunii religioase; cazul lui Chateaubriand (1832), care a îndrăznit să ia apărarea  descendentului dinastiei Bourbon a devenit echivalent cu dreptul la libertatea de exprimare, cazul lui Charles Hugo, fiul lui Victor Hugo, care a descris într-un articol de ziar chinurile groaznice ale unui condamnat la moarte prin ghilotinare a devenit  simbolul luptei pentru abolirea pedepsei cu moartea. Cazul Dreyfus de la sfârşitul secolului XX începutul secolului XXI a intrat în istoria civilizaţiei ca simbol al combaterii antisemitismului pe de o parte, şi a corupţiei în armată pe de alta. Deci, o nouă constituţie pentru RM ar însemna principii democratice de funcţionare a statului, dar nu din perspectiva interpretării pe calea blocajelor, ci din perspectiva interpretării constructive a fiecărui articol care va fi scris în constituţie.

3.Cum considerați ce articole ar trebui să fie modificate, de ce?

Nu voi menţiona punctual articolele, voi pune în valoare unele principii :, e strict necesar să fie stipulată în constituţie vocaţia europeană a RM, pentru ca ea sa nu fie pusă la îndoială de nicio putere politică viitoare (avem suficiente motive să o facem);, noua constituţie trebuie să reflecte reforma justiţiei care e pe cale de a se înfăptui (stabilirea clară  a modul de funcţionare a procuraturii, magistraţilor etc); este imperativ necesar să ne determinăm dacă mai e cazul să insistăm asupra neutralităţii RM (neutralitatea de fapt, înseamnă insecuritate şi fragilitate atât economică, cât şi de alt gen);  următorul principiu, şi  e unul fundamental, este ce fel de republică ne dorim – una prezidenţială, parlamentară sau ceva mixt; finalmente, faimosul articol lingvistic – consider că el trebuie fie modificat conform adevărului ştiinţific, iar dacă nu este voinţă politică – în general evitat, deoarece există Declaraţia de independenţă unde este clar scris care e limba vorbită pe teritoriul RM – limba română.

4. S-a discutat foarte mult despre modificarea unor articole din Constituției, cum credeți de ce nu s-au întreprins nicio acțiune în acest sens?

Nu a existat voinţă politică în acest sens, am trecut şi prin două crize politice – (ne)alegerea preşedintelui şi moţiunea de cenzură a guvernului AIE-2. În aceste condiţii a fost mai dificil să realizăm o reformă constituţională, care ar necesita o strategie de comunicare atât pe interior – dezbateri cu societatea civilă, expertiză, cât şi pe exterior – naveta documentară cu cei de la Comsia Veneţia etc.

Vezi AICI interviul adaptat

La 21 iulie în satul Mileşti judeţul Nisporeni a avut loc inaugurarea unei pietre comemorative în amintirea celor 52 de familii deportate în anii 1941-1949 şi victimelor foametei organizate din 1946-1947. Primăria satului Mileşti a alocat un teren special, iar fraţii Gheorghe şi Ion Bobeică au contribuit financiar la instalarea pietrei comemorative. Familia lui Gheorghe Bibeică, jurnalist acreditat la Consiliul Europei, au organizat masa de pomenire în memoria vcitimelor genocidului comunist din satul Mileşti. Unica supravieţuitoare a deportărilor comuniste, Doamna Valentina Parfeni, a avut un discurs emoţionant, a depănat amintiri dureroase. Sătenii au avut parte şi de un concert cu participarea formaţiei Ştefan Vodă, solişti invitaţi Maria Stoianov şi Zinaida Bolboceanu.

La ceremonia de dezvelire a pietrei comemorative au fost invitaţi deputaţii Ion Hadârcă, Ana Guţu şi Anatol Arhire, care au venit cu o donaţie de cărţi pentru biblioteca şcolară şi cea sătească. În discursul său Ion Hadârcă a deplâns soarta concetăţenilor noştri, exterminaţi în Siberia şi pe timpul foametei organizate. Ana Guţu a menţionat importanţa renaşterii memoriei istorice, memoriei de neam, care constituie sursa prezentului şi viitorului unui popor.

Duminică, 21 iulie 2013, a a vut loc Adunarea Generală a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal. La întrunire au participat membrii Consiliului de Reformare a Partidului Liberal, liderii a peste 20 de organizaţii teritoriale PL,  primari şi consilierii raionali PL şi reprezentanţii altor autorităţi locale, membrii PL în număr total de 250 persoane, din 30 de filiale teritoriale a Partidului Liberal.   Reformatorii s-au adunat să discute despre perspectiva politică a Consiliului de Reformare în condiţiile când conducerea Partidului Liberal manifestă totală reticenţă faţă de revendicările legate de reformarea şi modernizarea partidului, recurgând la acte de voluntarism cras atât faţă de iniţiativa reformatorilor, cât şi faţă de organizaţiile teritoriale care susţin ideea modernizării partidului. În urma a două ore de discuţii şi dezbateri, toţi cei prezenţi au convenit asupra faptului că din cauza poziţiei neconstructive şi subversive a Preşedintelui partidului, toate posibilităţile de a negocia şi a ajunge la soluţii ameabile au fost epuizate.

Prin urmare, a fost unanim adoptată decizia de constituire unei noi formaţiuni politice pe eşichierul politic de dreapta, având la bază doctrina liberală şi viziunile proeuropene şi proromâneşti, drept soluţie optimă pentru situaţia creată. ”În tot acest timp am căutat soluţii pentru situaţia creată în PL. Am lăsat porţile deschise ca să mergem pe varianta anunţată la 12 aprilie. Acum, in imposibilitatea acestui lucru, nu ne rămiine decit să ne organizăm ca o formatiune distinctă, ca să realizăm schimbarea promisă alegătorilor în campaniile electorale.” a declarat Ion Hadîrcă, preşedintele fracţunii PL în Parlament. În acest sens, toţi participanţii la adunare au semnat o Declaraţie în care a fost constatată imposibilitatea realizării obiectivului propus în aprilie – convocarea Congresului extraordinar PL, din cauza Preşedintelui partidului care a purces la recrearea organizaţiilor teritoriale ale PL, substituind abuziv conducerea  acestora şi excluzând  antistatutar toţi susţinătorii mişcării de reformare din partid. ”Conducerea acestui partid nu ne mai reprezintă. Nu putem lăsa totul de izbeliste şi trebuie sa mergem inainte.

Ana Guțu a menționat necesitatea ancorării viitoarei formațiuni politice pe o doctrină liberală, de dreapta, ceea ce în condițiile RM înseamnă vocație europeană și pro-românească.

Grupul reformatorilor din Soroca sunt oameni care au o experienta politica foarte mare şi noi am decis sa nu pierdem timpul si sa formam un nou partid. Grupul reformator trebuie sa construiască un partid european, cu adevărat bazat pe principii liberale şi democratice.” a fost de părere Ana Bejan, fost Prefect al judeţului Soroca. ”Această reformă în PL cred că înseamnă o reformare a întregii clase politice moldovenesti.  Dacă domnul Ghimpu ţine la ştampilă mai mult decît la oameni, atunci sa ramînă cu ea. Noi mergem inainte, să realizăm schimbarea promisă alegatorilor în toate campaniile electorale. Trebuie sa construim un partid liberal european, care sa reprezinte interesele celor cu viziuni europene, democratice şi proromâneşti.” a declarat Petru Gandrabur, primarul satului Ţiganca, raionul Cantemir. ”Trebuie sa decrispăm faţa liberalismului moldovenesc.Soluţia cea mai bună ar fi desprinderea de gaşca lui Ghimpu, construirea unui partid liberal autentic, cu o bază politică şi umană serioasă care să aibă capacitatea şi dorinţa de a realiza promisiunile electorale şi aspiraţiile simpatizanţilor.” a adăugat deputatul PL Valeriu Saharneanu.

Întrunirea s-a finalizat cu semnarea Declaraţiei care va consitui documentul de bază pentru demararea  acţiunilor necesare  pentru a înregistra noua formaţiune politică liberală.

Vezi AICI Declarația Reuniunii generale a Consiliului de Reformare a PL, 21 iulie 2013

La 10 iulie în cadrul ședinței plenare a parlamentului RM a fost examinată moțiunea simplă de demitere a ministrului educației Maia Sandu. Moțiunea a fost depusă de deputații fracțiunii PCRM. Cele două motive de bază ale moțiunii simple au constituit instalarea camerelor video la examenele de bacalaureat și optimizarea instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Deputatul PL Ana Guțu a ținut un discurs pe marginea acestei moțiuni simple, criticând atitudinea comuniștilor față de inițiativele ministerului de a combate corupția și de a privilegia meritocrația.

Vezi video

Europa Liberă: Ne cerem scuze ca va întrerupem vacanţa abia începută. Dar săptămâna trecuta i-aţi adresat cuvinte de lauda ministrului educaţiei, in Parlament, când s-a discutat despre bacalaureat. Aţi sugerat ca e primul ministru care a dat dovada de un curaj inegalabil in lupta cu copiatul la bac. Daca ar fi sa-i daţi acum doamnei Maia Sandu şi echipei de la minister un sfat-doua despre cum sa organizeze mai bine admiterea în universităţi şi, în general, ce paşi să întreprindă pentru a interveni şi în această ramură de învăţământ, ce aţi indemna-o sa întreprindă în primul rând?

Ana Guţu: „Desigur,  faptul că mai mulţi candidaţi pentru BAC au ratat cel puţin un examen i-a pus în gardă, în primul rând, pe rectorii universităţilor publice, fiindcă, începând cu acest an trec la autonomia financiară şi, din punctul meu de vedere, situaţia de criză – fiindcă suntem într-o criză în domeniul învăţământului, se datorează pe de o parte gropii demografice în care a căzut Republica Moldova şi a fost diminuat drastic numărul tinerilor care învaţă în şcolile şi liceele din republică. Pe de altă parte, asistăm la creşterea numărului de universităţi sau de instituţii de învăţământ superior şi insuficienţa acută a mijloacelor băneşti, adică circa 75% din tinerii care învaţă în instituţiile publice îşi plătesc studiile, prin urmare, doar 20-25% sunt cei care beneficiază de bursă de stat.

Ascultă sau citește integral  AICI  interviul Anei Guțu, deputat, profesor universitar, la Radio Europa Liberă din 15 iulie 2013.

La 15 iulie Ana Guțu, Președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană a avut o întrevedere cu Ambasadorul Chinei În Rm Excelența Sa Domnul TONG Mingtao. În cadrul discuțiilor Ana Guțu a mulțumit Ambasadorului Chinei în RM pentru sprijinul acordat parlamentului RM din partea Chinei pe dimensiunea logistică a parlamentului, a menționat intensificarea schimburilor economice între cele două state în ultimii trei ani. Președinta CPEIE a făcut referință la vizitele oficialilor moldoveni în China, care au făcut posibilă dezvoltarea în ascendență a relațiilor moldo-chineze.

Tong Mingtao a exprimat disponibilitatea părții chineze de a  iniția relații de colaborare între parlamentul Chinei și parlamentul RM, cu deschiderea oportunităților de schimb de experiență la nivelul secretariatului parlamentului, dar și a vizitelor de documentare a deputaților din ambele parlamente. Ana Guțu și Tong Mingtao au convenit asupra agendei respectivelor colaborări, care ar putea demara la începutul anului viitor.

La 12 iulie 2013 Ana Guțu, președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană a parlamentului RM a participat la întrevederea conducerii parlamentului RM cu președintele Georgiei Mikheil Saakachvili. În cadrul întrevederii Mikheil Saakachvili a exprimat încrederea în reușita parcursului eruopean al RM, remarcând energia și potențialul tinerilor din RM, pe care a reușit să-i observe pe durata întrevederilor sale. Președintele Georgiei a făcut unele paralele între problemele legate de conflictele înghețate din ambele state,  a criticat Rusia pentru politicile sale expansioniste și a exprimat ferma convingere că procesul de integrare europeană a RM va contribui esențial la soluționarea politică a problemei secesionismului transinstrean.

Mikheil Saakachvili i-a mulțumit personal Anei Guțu pentru susținerea constantă a delegației Georgiei în cadrul sesiunilor plenare ale APCE.

La 10 iulie Ana Guțu, Președinta Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană a avut o întrevedere cu Ambasadoarea Croației în România și RM Excelența Sa Doamna Andrea Gustovici-Ercegovac și Ambasadoarea Finlandei în România și RM Excelența Sa Doamna Ulla VAISTO. Discuțiile au decurs în jurul sibiectelor legate de agenda europeană a RM, situația politică actuală, posibilitățile de colaborare interparlamentară între RM și Finlanda pe de o parte, și RM și Croația pe de alta. Ana Guțu a felicitat-o pe Ambasadoarea Croației cu ocazia accederii țării sale în UE, a făcut referință la reușitul schimb de experiență care a avut loc între membrii Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului RM și parlamentarii croați din luna noiembrie 2012. În aceeași cheie Ana Guțu a ținut să menționeze reușita diverselor programe de sprijin financiar și logistic, care au fost desfășurate pentru RM de Finlanda pe filiera numeroaselor proiecte europene.  La finele discuției atât Ambasadoarea Croației în România și RM, cât și  Ambasadoarea Finlandei în România și RM și-au exprimat speranța în ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova și au asigurat că Finlanda și Croația  vor sprijini RM în calea sa spre integrarea plenară în spațiul valoric european.

Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea deputaților Ana Guțu (autor principal), Ion Hadârcă, Valeriu Saharneanu, Anatol Arhire, Oleg Bodrug cu privire la verificarea constituționalității Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003, adoptată în parlamentul RM cu 62 de voturi ale deputaților PCRM. Semnatarii au sesizat CC în privința contradicției dintre conținutul legii și art.5 al Constituției RM ”Nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”

Dacă CC va constata neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003, această lege va trebui să fie abrogată de către parlament.

Amintim că respectiva lege promovează politica moldovenizmului primitiv, în ea fiind înserate pasaje întregi din programul electoral al PCRM.

Deputații fracțiunii PL în frunte cu Ion Hadârcă au înregistrat în cancelaria parlamentului o inițiativă legislativă (309.2013.ro) privind abrogarea Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003.

Vezi Sesizarea CC referitor la verificarea constituționalității Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003

Vezi AICI textul Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003

 Ce e cu briliantele lui Mihai Ghimpu pentru Ana Guțu? Secvență video de la manifestarea de lansare de carte din 13 martie 2012, jubileul deputatei Ana Guțu.

De la prima declarație a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal opinia publică moldovenească, pasionată  în exces de politică, a fost martor fidel al unei  suite interminabile de conferințe de presă, organizate de liderul PL cu ștampilă în regulă. Nu i-am purtat pică pentru ofensele mai mult decât usturătoare la adresa mea personală și a colegilor mei, chiar dacă mass-media a făcut jocul obositului lider al PL cu ștampilă în regulă. Căci în Republica Moldova, împătimită de marea politică pruto-nistreană, a fi liderul unui partid înseamnă a avea în posesie o ștampilă – rotundă, valabilă, atotputernică, în ciuda votului deschis la congresul, care l-a ales în modul cel mai democratic posibil – exact ca pe timpul sovietic de tristă pomină.

Dincolo de ermeticitatea partidelor politice din RM, dincolo de verticala rigidă a proceselor decizionale, de supușenia oarbă, imbecilă și dezgustătoare față de liderul de partid (practici ”de bon ton”), care supușenie  le deschide unora calea spre aprecierea ”originalității” ideilor lor (mai ales când ele coincid cu cele ale șefului), pateticul atinge apogeul absurdului când minciuna, (dez)organizată intelectual își face loc în spațiul public. Și dacă mintea consumatorilor de show-uri televizate nu ar fi atât de deschisă spre a fi manipulată, probabil, nici autorul minciunilor nu s-ar aventura să ”genereze” noi povești, imaginate doar în forul său interior.

Totul a început atât de frumos, atât de entuziasmant, oamenii au urmat liderul pentru a realiza schimbarea, și mai ales schimbarea până la capăt. Dar într-un timp foarte scurt, raportat la neantul de ani lumină, liderul a urcat prea sus, pe un piedestal mult prea înalt pentru statura-i modestă, piedestal pe care îl vede doar El.

Liderul a obosit, s-a consumat, acum este derutat și rătăcit în vagabondările sale delirante prin noianul de evenimente care-l depășesc. Minciuna a devenit camarada sa de drum, consiliera sa de neînlocuit, arma fidelă a ”luptătorului” etern cu orice și oricine. Liderul mai are o consolare – ștampila partidului. Cu ea va intra în istorie, va veni la putere cu 51 de mandate (cândva, în 2030, dar poate mai târziu), va ceda președinția partidului într-un îndepărtat congres, prin vot deschis, desigur.

Noapte bună, liderule, oricum te-ai numi, oriunde ai fi, oricare ar fi partidul tău, dormi în pace, ea totuși se-nvârtește (în sensul Terra), schimbarea va surveni fără tine. Schimbarea nu are stăpân, schimbarea înseamnă libertatea gândirii, schimbarea înseamnă libertatea de a alege. Schimbarea nu are  nici început, nici capăt. Omnia fluunt, omnia mutantur.