Monthly Archives

La 30   octombrie,  la ULIM, în Sala Senatului a avut loc Conferința științifico-practică cu participare internațională “Metalimbajele specializate și documentarea terminologică  multilingvă din perspectiva practicii traductive”, organizata de Catedra Filologie Romanică “Petru Roşca”, ULIM, Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale și Centrul de Reușită Universitară, patronat de Agenția Universitară a Francofoniei (AUF). Am avut o prezentare în sesiunea plenară cu tema ”Împrumuturile din limba engleză în terminologia franceză a noilor tehnologii și internetului”.

Vezi AICI Programul conferinței 

Vezi AICI Prezentarea PowerPoint

Ne aflam în plina campanie electorală pe cele doua maluri ale Prutului, prezidențiale în România și parlamentare în Republica Moldova. Ce speranțe au moldovenii de la candidații din România?

Românii din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, înțeleg foarte bine că de viitorul președinte al României va depinde și soarta R. Moldova. Poate e prea tare spus, dar, în condițiile crizei geopolitice complicate, rolul României devine crucial pentru securitatea cetățenilor din RM. Iar aceasta securitate înseamna, în primul rând, ne-permiterea deraierii crizei din Ucraina prin escaladarea acesteia în RM.

Viitorul președinte al României trebuie să acționeze și să gândească, asumându-și rolul unui președinte al celor doua state românești. Aceasta nu înseamna ca neglijez rolul suveran al președintelui RM, dar aceasta înseamna, după mine, ca ponderea și puterea decizională a președintelui României e mult mai mare și e definitorie pe plan european.

RM are de trecut și testul parlamentarelor din 30 noiembrie 2014, după care e de dorit sa fie asigurata continuitatea parcursului european prin accelerarea reformelor structurale, în justiție, cu precădere.

Speram că și în această problemă viitorul președinte al României va fi dispus să favorizeze un eventual transfer de experiență, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge în RM la nivelul de funcționare a justiției ca în România.

Sunteți “vinovată” de clarificarea constituțională prin care s-a stabilit că limba oficială din Republica Moldova este limba română. Era nevoie de o astfel de clarificare și ce semnificație are acest rezultat?

Constituționalizarea Declarației de Independență, iar prin ea – a limbii române (după modelul francez), a fost un eveniment juridic și politic, importanța căruia va fi apreciata peste ani.

Am venit în politică din mediul academic, unde nu există demagogii referitor la limba română și identitatea româneasca a basarabenilor. Am constatat ca în actele normative peste tot figura fie limba moldovenească, fie limba de stat (sintagma din art.13 al Constituției). Ideea de a sesiza Curtea Constituțională o aveam demult, așteptam permisiunea șefilor de partid, ca asa e moda la noi.

La 26 martie, în plină criză politică, atunci când mi-a stat clar ca nu voi mai fi în viitorul Parlament, am depus sesizarea la CC. Peste 8 luni, (după așteptări birocratice motivate politic – urma Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM a parafat Acordul de Asociere la UE), Curtea s-a expus.

Acum în Parlament și la Guvern nu mai apare sintagma supărătoare nici în tratatele internaționale cu RM, nici în actele normative, cu mici excepții în cazuri de rea voință.

Citește AICI interviul integral cu Ana Guțu pe ziare.com

La 27 octombrie am participat la emisiunea  ”Țara lui Dogaru” la Publika TV.

La 22 octombrie am participat la emisiunea  “Честно говоря”  moderată de Maria Levcenco. Am clarificat ma multe lucruri: care este adevărul despre disensiunile din PLR, care a fost  consecutivitatea evenimentelor și ideilor din PLR, care a ajuns un proiect ratat din cauza lipsei de clarviziune și strategii.

În sesiunea APCE din octombrie în ședință plenară a  fost dezbătut raportul despre necesitatea de a bloca ascensiunea partidelor neofasciste în Europa. Raportul și rezoluția,  în esență, tratează problema pericolului resuscitării fascismului în varianta sa istorică, fenomen care nu poate să se repete, deoarece omenirea nu poate admite repetarea holocaustului, a genocidului și exterminării în masă, generate de fascism în timpul celui de-al doilea război mondial.  În discursul meu pe marginea raportului cu privire la stoparea ascensiunii neofascismului, discurs pe care l-am ținut în numele grupului ALDE, am atenționat  colegii despre  o posibilă interpretare tendențioasă a termenului ”neofascism” de către politologii Kremlinului în scopuri propagandistice, și am invocat cazul războiului de agresiune al Rusiei împotriva  Ucrainei. Anume administrația lui Putin a lansat termenul de ”neofasciști” în adresa actualei guvernări ucrainene, acest termen de ocară e și pe buzele separatiștilor pro-ruși din Crimeea anexată.

Termenul ”neofascism” e definit de Dr.Hans-Georg Maaben drept ”ideologie ce se revendică din sursa național-socialismului istoric, și caracteristicile istorice sunt rasismul, antisemitismul, darwinismul social, șovinismul și anti-pluralismul”. Neofascismul prevede că pluralitatea societății reprezintă o amenințare pentru popor, iar acesta trebuie să fie omogen din punct de vedere al etniei. Democrația constituțională este respinsă de neofasciști și denunțată ca o formă de ”regim de ocupație”.

Vom urma logica ”de la teorie spre aplicare experimentală” și vom cita cazul Republicii Moldova. La întrebarea: Există oare în RM grupări, partide, mișcări socio-politice de sorginte neofascistă?   – vom răspunde prin a identifica entități sociopolitice, care  promovează:

a)     ideea șovinismului velicorus, prin idolatrizarea lui Putin și a acțiunilor sale de agresiune împotriva fostelor republici URSS;

b)    xenofobia și ura de rasă, prin declarații și  acțiuni românofobe împotriva poporului majoritar din RM;

c)     răsturnarea ordinii constituționale democratice în favoarea unui regim autoritar, prin supunerea unei voințe generale prestabilite.

Ele nu sunt numeroase, dar sunt gălăgioase. De obicei, aceste entități sociopolitice  sunt animate de extremiști notorii, cu siguranță finanțați  de FSB-ul rusesc. Grigore Petrenko, ex-comunist, și Igor Tuleanțev, liderul organizației Liga tineretului rus,  sunt doi fruntași-extremiști, bine cunoscuți prin acțiunile lor provocatoare, în spiritul șovinismului velicorus.

Termenul ”neofasciști” e în uzul curent al altei grupări extremiste din RM, precum ”Antifa”, al cărui inspirator și fondator este ex-comunistul Grigore Petrenko. Acesta nu a ezitat să peroreze la APCE împotriva Ucrainei și în favoarea Rusiei lui Putin, utilizând expresia ”hunta khaki-orange”  la adresa administrației de la Kiev.

Vedem că neofasciștii s-au oploșit pe listele lui Renato Usatâi (a se vedea Grigore Petrenko, Igori Tuleanțev).

Pericolul ascensiunii partidelor de sorginte neofascistă în Republica Moldova, sub masca populismului (a se vedea aruncarea cu bani în mulțime, formule de genul  ”voi pune pe toți la dubă”, ”voi construi zid chinezesc cu cazinouri și magazine pe Prut”) trebuie stăvilit, prin reacția promptă a instituțiilor statului, abilitate cu vegherea asupra securității statului și cetățenilor săi. Rămâne nesoluționată și problema securității informaționale, propaganda rusească rămânând o formă de vehiculare și promovare a neofascismului pro-putinist,  conturat  deja în forma unor partide politice, ce vor încerca să destabilizeze statul Republica Moldova.

VOTUL  PRO-EUROPEAN  TREBUIE  CONSOLIDAT

 COMUNICAT  DE  PRESĂ

Partidul Liberal Reformator (PLR) a fost fondat în 2013 la 15 decembrie cu scopul bine definit de a reforma clasa politică din Republica Moldova și de a iniția și promova cele mai necesare reforme în domeniile prioritare pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova. PLR a fost format în baza unei echipe, care și-a asumat responsabilitatea pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova. Prin votarea guvernului pro-european în 2013 PLR a menținut cursul european al Republica Moldova, grație acestui gest a fost posibilă parafarea și semnarea/ratificarea ulterioară a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În perioada 2013-2014 a avut loc procesul de constituire și de consolidare a echipelor teritoriale ale partidului, perioadă ce s-a dovedit a fi, pe de o parte, benefică pentru atragerea noilor membri și susținători, dar insuficientă  pentru a reuși o creștere și o poziționare adecvată a PLR pe piața politică din RM. Astfel, PLR astăzi se află la limita de jos în sondaje, cu aproximativ 1% intenție de vot. Menționăm, că suntem în plin proces de campanie electorală, iar  până la data alegerilor din 30 noiembrie avem prea puțin timp pentru a redresa aceasta situație. Prin prezența slabă în actualele alegeri PLR nu va face altceva decât să deschidă oportunități electorale pentru actorii politici de stânga, anti-europeni și antinaționali.

Erorile de strategie și lipsa de viziune a actualei echipe de conducere a PLR a demonstrat incapacitatea de creare a unei mișcări de demnitate națională de promovare a liberalismului și a reformelor reale, mai ales de fortificare a dreptei politice ca  alternativă fiabilă pentru viitorul Republicii Moldova. Ineficiența regretabilă, admisă la nivel de strategii și tactici pre-electorale ale PLR, este cauza principală a intențiilor insuficiente de vot pentru acest partid. De aceea, un eventual eșec la alegerile din 30 noiembrie poate fi un fiasco pentru partid și poate duce la dispersarea susținătorilor, echipelor din teritoriu, cât și la o dezamăgire pentru votanții pro-europeni. În condițiile polarizării societății din Republica Moldova și intensificării activismului forțelor politice, care doresc deturnarea parcursului european al RM și reorientarea Republicii Moldova spre spațiul estic, forțele politice de centru-dreapta și de dreapta, spre regret, divizate.  În acest context, noi, membrii activi ai PLR, trebuie să dăm dovadă de rațiune și gândire politică pe termen lung, așa cum am procedat atunci, în 2013, când viitorul european al Republicii Moldova era în pericol. Pragul electoral pentru accesul în parlament fiind de 6%, devine clară posibilitatea pierderii voturilor pro-europene de centru-dreapta și dreapta și scăderea șanselor formării unei majorități pro-europene în viitorul parlament.

Subsemnații, o parte reprezentativă  a  echipei PLR, susținuți de o mare parte din organizațiile teritoriale, după ce nu am reușit să convingem actuala conducere PLR să continue negocierile în vederea constituirii unui eventual bloc electoral cu forțele politice proeuropene, care ar face posibilă accederea în viitorul parlament și  refacerea actualei coaliții pro-europene de guvernare, formulăm acest apel către președintele PLR Ion Hadârcă, către colegii noștri, către echipele teritoriale, privind retragerea din campania electorală a Partidului Liberal Reformator pentru parlamentarele 2014 în favoarea partidelor proeuropene cu șanse reale. Aceasta ar permite să evităm risipirea voturilor pro-europene și să profităm de o perioada propice pentru pregătirea, consolidarea și relansarea partidului în alegerile locale din 2015.

Acest apel este motivat de profunda îngrijorare a echipelor teritoriale  PLR și de apelurile societății civile în acest sens, și  se ghidează de un raționament bazat pe analiză și gândire critică. Republica Moldova are nevoie de oameni politici maturi și vizionari, capabili de a face compromisul necesar în favoarea viitorului copiilor noștri, și nu se lasă copleșiți de interese înguste și ambiții necontrolate.

Subsemnații pledează pentru consolidarea și unificarea forțelor politice de dreapta și centru-dreapta în vederea  asigurării ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova și vor întreprinde acțiuni concrete în vederea realizării acestui deziderat. Îndemnăm alegătorii pro-europeni să dea dovadă de maximă responsabilitate și să nu-și irosească votul pentru partidele populiste, fără șanse reale de a accede în parlament. Astfel, alegătorii vor asigura continuitatea vectorului european al Republicii Moldova și vor demonstra coeziune și responsabilitate civică.

Ana Guțu, deputat, co-președinte PLR

Anatol Arhire, deputat, președintele organizației teritoriale PLR Ungheni

Dorin Dușciac, viceministrul mediului, vicepreședinte PLR

Gheorghe Șalaru, vicepreședinte PLR

Vasile Grama, vicepreședinte PLR

Sergiu Stanciu, viceministrul tineretului și sportului

Sergiu Ghețiu, viceministrul agriculturii și industrii alimentare

Tudor Ulianovschi, viceministrul afacerilor externe și integrării europene

Maxim Guțu, președintele organizației de tineret PLR

La 16 octombrie 2014 membrii Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană s-au întâlnit cu vicepreședinții parlamentului leton Inese Libina-Egnere si Andrejs Klementievs. În cadrul întrevederii delegații au făcut un schimb de păreri referitor la situația politică din RM înainte de alegeri. Vicepreședinții parlamentului leton au asigurat parlamentarii din RM de sprijinul necondiționat pe care Letonia îl va continua să-l acorde Republicii Moldova pe dimensiunea parlamentară,  dar și cea socio-economică, în scopul susținerii modernizării în profunzime a RM. Colaborări sunt prevăzute la nivel de comisii parlamentare, servicii protocol și  secretariat ale parlamentului RM. Ana Guțu le-a mulțumit colegilor letoni de prietenia constantă și necondiționată a Letoniei, de expertiza și consilierea care parvine prin cadre de înaltă calificare din Letonia, ce activează în Republica Moldova în materie de reforme structurale.

Tot la 16 octombrie 2014 membrii Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană au avut o întrevedere cu o delegație de parlamentari din Canada, în frunte cu președintele Comisiei pentru Politică Externă Dean Allison și președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Durabilă din parlamentul Canadei. În cadrul întrevederii parlamentarii au evocat  necesitatea dezvoltării legăturilor de cooperare între parlamentele celor două țări. Deputații moldoveni  au solicitat   încheierea unui acord de liber schimb între cele două state pentru a contribui la soluționarea problemelor economice ale producătorilor din RM, apărute după introducerea embargoului rusesc la produsele modovenești.  Parlamentarii canadieni s-au arătat deschiși în acordarea asistenței în materie de eficientizare a combaterii  traficului de ființe umane, stabilirii a noi punți de cooperare în domeniul businessului mic și mijlociu, soluționării problemelor la nivel de comunități din provinciile RM ș.a. Parlamentarii canadieni le-au dorit succes  politicienilor din coaliția pro-europeană în alegerile din noiembrie și au exprimat speranța că parcursul european al RM va fi păstrat și după 30 noiembrie 2014.

VIDÉO de l’évènement

Le 9 octobre à Bucarest au Palais du Parlement a eu lieu la cérémonie de célébration des 20 ans du Bureau Europe Centrale et Orientale (BECO) de l’Agence Universitaire de la Francophone (AUF). A l’occasion de cet anniversaire le recteur de l’AUF Bernard Cerquiglini a  félicité tous les collègues francophones, fonctionnaires, professeurs, anciens étudiants, qui ont contribué au bon déroulement des projets régionaux visant la recherche et l’enseignement, les bourses de formation, les échanges académiques. Le directeur du BECO Fabien Flori a mentionnée le rôle important qu’a joué la Roumanie dans la région ECO en tant que pays francophone aux riches traditions institutionnelles, aussi bien politiques qu’académiques.

Une cérémonie de remise des médailles anniversaires s’est déroulée le soir du 9 octobre au Palais du Parlement. Madame Ana Gutu, premier vice-recteur de l’ULIM, député au parlement moldave, présidente de la section moldave à l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, docteur, professeur universitaire, membre du Conseil d’administration et du Conseil Associatif  de l’AUF , a reçu cette médaille pour sa vaste contribution au développement  de la francophonie universitaire régionale.

Lors des journées de célébration des 20 ans du BECO des réunions importantes ont été organisées: la réunion des chefs des départements de français de la région (M.Ghenadie Rabacov, chef du département de philologie romane “Petru Rosca” de l’ULIM y a aussi participé), le séminaire « La création d’emploi et la protection de l’environnement » (9-10 octobre 2014, Bucarest), la réunion de la Conférence des Recteurs des Établissements Francophones de l’Europe Centrale et Orientale,   (CONFRECO), le réunion de la Commission régionale d’experts, dont Mme Ana Gutu est membre (CRE).

Le 9 octobre dans la salle festive de la faculté de droit de l’Université Nationale de Bucarest, le recteur de l’AUF Bernard Cerquiglini a reçu le titre honorifique de Doctor Honoris Causa. Bernard Cerquiglini est également  Doctor Honoris Causa de l’ULIM, titre qui lui a été accordé en 2012.

  Interviu cu Ana Guțu la Consiliul Europei.

Sesiunea APCE are loc între 29 septembrie – 3 octombrie 2014. La 28 septembrie am avut ședința cu președinta APCE Anne Brasseur și alți președinți ai comisiilor permanente. Seara am participat la reuniunea Biroului ALDE, care a decis activitățile grupului politic pe durata întregii sesiuni. Pe agenda sesiunii sunt incluse diverse chestiuni, inclusiv Criza din Ucraina, Crimele Statului Islamic împotriva umanității. La ședința Biroului APCE din 29 septembrie s-a discutat inclusiv reluarea dialogului cu delegația rusă. Deputatul britanic Bob Walter, dar și eu, am avut opinii separate: APCE nu trebuie să-i fie rușine pentru suspendarea dreptului de vot al delegației ruse. Rusia a ocupat teritorii străine, Rusia a violat dreptul internațional, deci APCE trebuie să fie consecventa și să păstreze sancțiunea atâta timp cat Crimeea nu a revenit înapoi în Ucraina, cât războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina constituie un pericol de escaladare, inclusiv prin declanșarea unei noi conflagrații mondiale.

La ședința grupului politic ALDE Președintele Internaționalei Liberale Juli Minoves a vorbit  despre necesitatea ca liberalismul să facă față noilor provocări precum fundamentalismul religios, majoritarismul, care sub masca democrației uita ce înseamnă stat de drept, primordialitatea legii și democrația. Juli Minoves a atenționat colegii liberali despre reculul pe care îl cunoaște astăzi liberalismul european,  făcând referință la experiența Germaniei, în special, liberalii nu au intrat în parlament după alegerile din parlamentare din anul trecut.

În cadrul dezbaterii libere Josette Durrieu a cerut parlamentelor tarilor UE sa ratifice cât mai curând Acordul de Asociere încheiat intre RM și UE, senatoarea franceză a făcut referință la recenta vizită în RM. A atenționat APCE despre pericolul escaladării conflictului militar din Ucraina prin zona separatistă Transnistria, referindu-se la proiectul Novarosia. Pe mine, din păcate, de data aceasta nu ma ajunge rândul sa vorbesc în dezbaterea liberă, poate voi avea mai mult noroc birocratic pe marginea altor rapoarte.

La 30 septembrie am ținut un discurs în plenara pe marginea raportului “A face baraj manifestărilor neo-fasciste”, am atenționat membrii APCE referitor la posibilitatea deturnării și manipulării textului rezoluției, termenul de “neo-nazism” fiind pe larg utilizat de propaganda rusă la subiectul războiului din Ucraina. Am pomenit și de “Antifa” , care de fapt, este ea însăși o organizație neo-nazista. Citește   AICI discursul anti-neonazism FR/RO

La 30 septembrie Comisia Cultură, Știință, Educatie si Mass-media APCE, pe care am onoarea s-o conduc, a organizat audieri pe marginea raportului ”Dreptul la religie și practici religioase”. Alături de raportorul Huseinov, rabinul Moche Lewin si experta Elisabeta Kitanovic, după discuțiile în Comisia Cultură, Știință, Educație și Mass-media APCE pe marginea raportului “Libertatea religiilor și practicile religioase”, CoE, APCE, Strasbourg, Franța, 30 septembrie, 2014. Tot la 30 septembrie Comisia a propus pentru  ședința plenara APCE  doua rapoarte – ” Buna guvernanta și calitatea învățământului” și ” Ameliorarea statutului învățământului profesional”. Rezoluțiile și recomandările sunt utile pentru parlamentele naționale, pentru comunitățile de profesori din RM, în sensul ameliorării sistemului nostru educational, pentru modelarea mentalităților sociale.

La 1 octombrie în cadrul Comisiei Cultură, Știință, Educație și Mass-media APCE, am audiat expertul Peggy Valcke, profesor la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, pe marginea raportului ”Transparența proprietarilor media”. Expertul a menționat necesitatea transparentizării proprietarilor instituțiilor media, după exemplul Norvegiei, atât a instituțiilor TV, Radio, cât și a portalurilor de știri.

La 1 octombrie am ținut un discurs pe marginea dezbaterii ”Criza din Ucraina”, în care am argumentat necesitatea prevenirii și combaterii separatismului de obediență post-sovietică, după modelul celui din Crimeea, unde o minoritate rusă a găsit pretext pentru intervenția Rusiei, conflictul degenerând ulterior într-o profundă criză umanitară și politică.

Vezi AICI discursul pe marginea crizei din Ucraina FR/RO

Am ținut discurs la 2 octombrie în ședința plenară în numele grupului politic ALDE APCE pe marginea raportului “Evoluția procedurii de monitorizare”, am vorbit despre necesitatea reformulării procedurii de monitorizare prin monitorizare pe subiecte separate – de exemplu, libertatea de exprimare, stat de drept, drepturile omului. Amintesc ca RM se afla în procedura de monitorizare de 17 ani, în octombrie 2013 după dezbaterea pe marginea monitorizării RM rezoluția votata prevede ca RM să rămână în proces de monitorizare. Raportorii pentru RM sunt polonezul Piotr Wach și norvegiana Liz Cristoffersen. Vezi AICI discursul pe marginea raportului de evoluție a procedurii de monitorizare FR/RO

La 2 octombrie am prezidat împreuna cu Valeriu Ghilețchi cea de a 20 -ea reuniune a rețelei parlamentarilor de referință APCE ce combat violenta sexuala împotriva copiilor, reuniune comună și a celor doua comisii APCE, conduse de doi parlamentari din RM – Comisia Cultură, Știință, Educație și Mass-media și Comisia Afaceri Sociale, Sănătate și Dezvoltare Durabilă. Experții Lucy Emmerson (Marea Britanie) și Nadine Schirtz (Luxemburg) au prezentat principalele provocări, legate de amendarea legislațiilor naționale, modernizarea curiculei școlare, penalizarea crimelor legate de violentarea sexuala a copiilor. Dezbaterea a relevat mai multe controverse în problema hipersexualizarii copiilor: lipsa voinței politice, nivelul precar al educației în familie, insuficiența activismului societății civile. În după amiaza zilei la ședința Comisiei Cultura, Știință, Educație și Mass-media APCE am discutat rapoartele cu privire la Patrimoniul cultural al regiunilor post-conflict, Diplomația orașelor, Educația pentru democrație, drepturile omului și dialog intercultural, Comunitățile educaționale și culturale din diasporă. Următoarea reuniune a Comisiei Cultura, Știință, Educație și Mass-media APCE va avea loc la 4-5 decembrie, în Senatul Franței, Paris, la acea reuniune vor fi organizate audieri pe tema libertății presei și protecției jurnaliștilor. Reuniunea va fi salutată de Laurent Fabius, ministrul de externe al Franței.

La 3 octombrie a avut loc ședința Biroului APCE, la care s-a decis agenda pentru sesiunea APCE din ianuarie, agenda pentru reuniunile Comisiei permanente. În ședința plenară am luat cuvântul în numele grupului politic ALDE pe marginea raportului ”Optimizarea asigurării de către stat a tratamentului pentru cancer la sân în Europa”. Citește AICI discursul cu privire la necesitatea asigurării de către stat a tratamentului pentru cancer la sân FR/RO