Yearly Archives

La 10-11 noiembrie la Chișinău se desfășoară lucrările celei de-a 7-ea sesiune a Adunării parlamentare a țărilor membre GUAM. În cadrul aceste sesiuni Ana Guțu, președinta Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană di Parlamentul RM  a ținut un discurs, în care a vorbit despre noile provocări geopolitice din regiune și necesitatea consolidării eforturilor țărilor membre GUAM pentru a face față acestor provocări.

Vezi AICI Agenda sesiunii

Vezi AICI Lista participanților

***

Doamnelor și domnilor,

Onorată asistență,

În calitatea mea de președintă a Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană salut toți participanții la cea de a 7-a sesiune a Adunării Parlamentare a țărilor GUAM și vă doresc succes în realizarea acestei activități.

Această sesiune are loc într-un context regional complicat, și desigur, mă refer, în primul rând, la războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, stat membru GUAM, stat membru al Parteneriatului Estic, care, de rând cu alte două state membre GUAM, RM și Georgia, au semnat Acordul de Asociere cu UE. Pentru toate aceste trei state – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, statutul de stat asociat la UE reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea socio-economică și politică pe calea democratizării profunde a celor trei țări post-totalitare.

Din păcate pentru Ucraina, prețul pentru asocierea la UE a fost mult prea mare, iar viețile miilor de victime cu siguranță vor fi înscris în analele istorie Ucrainei cu litere de aur.

Încălcarea de către Rusia lui Vladimir Putin a normelor de drept internațional prin declanșarea unui război hibrid, unui adevărat război inter-civilizațional prin anexarea Crimeii și operațiunile terorist-separatiste  din Estul Ucrainei,  pune în dificultate securitatea din regiune. UE trebuie să fie consecventă și să înăsprească în continuare sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă această exercită presiuni asupra UE prim șantajul cu gazele naturale, a căror furnizor prin excelență este.

Republica Moldova nu are frontieră comună cu Rusia, dar are pe teritoriul său o zonă secesionistă, numită Transnistria, unde Rusia își exercită influența prin finanțarea masivă a acestei zone, prin alimentarea spiritelor separatiste. Aceleași provocări sunt testate și în alte părți ale teritoriului RM – de exemplu, în autonomia Găgăuz Yeri, unde au fost reținute persoane implicate în acțiuni subversive, menite să destabilizeze securitatea RM în preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Acum, instituțiile din RM, mai mult ca niciodată trebuie să dea dovadă de vigilență și profesionalism, pentru a demonstra, că RM și-a spus cuvântul în ceea ce privește opțiune vectorului extern – RM dorește să se integreze în marea familie europeană, prin modernizarea profundă și continuă a societății sale, prin fortificarea statului de drept, a democrației și drepturilor omului la toate nivelele societății sale.

Republica Moldova a evitat un eventual Maidan ucrainean  anul trecut, când a fost soluționată criza politică din luna aprilie și a fost instalat un nou guvern pro-european, grație cărui fapt a fost posibilă parafarea Acordului de Asociere la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, apoi semnarea și ratificarea acestuia în luna iunie. Evenimentul este comparabil cu declararea independenței RM la 27 august 1991. După semnarea și ratificarea AA la UE vine o etapă și mai importantă – implementarea acestui Acord. De aceea, rezultatele alegerilor din 30 noiembrie sunt definitorii. Nu va fi suficient să se recreeze o nouă coaliție pro-europeană, e nevoie ca viitoarea coaliție pro-europeană  să asigure un ritm mult mai accelerat al reformelor, în conformitate cu planul de acțiuni de implementare a AA cu UE. De cer spun un ritm mai accelerat, deoarece în cei 5 ani parcurși prea mult timp a fost irosit în conflicte viscerale pe interiorul coaliției de guvernare, acestea știrbindu-i din autoritate și diminuând popularitatea a însuși parcursului european al RM.

Cele trei mari probleme – reforma justiției, combaterea corupției,  scoaterea instituțiilor democratice ale statului de sub influența politică – rămân a fi prioritate pentru actualul și viitorul guvern pro-european. Au fost realizate multe ajustări legislative în cei 5 ani de guvernare pro-europeană, RM a obținut regimul liberalizat de vize, este unicul stat din Parteneriatul Estic care a reușit această realizare. Le dorim și celorlalți colegi din statele membre GUAM să avanseze în acest sens. Libera circulație a persoanelor este o valoare europeană, dar și universală, în condițiile mondializării și liberei circulații a cunoașterii, circulația persoanelor fără a fi stingherite de frontiere, constituie libertatea supremă, mai ales pentru noi, cei care am cunoscut ocupația sovietică, o adevărată închisoare a popoarelor.

RM a înregistrat rezultate bune și în ceea ce privește integrarea economică în UE prin intrarea în vigoare a Acordului de creare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Republica Moldova a aprobat o strategie de reforme regulatorii pentru perioada 2013-2020, menite să îmbunătățească climatul economic, oportunitățile de afaceri și investiții din țară. Drept consecință, anul trecut, Republica Moldova a urcat pe locul 78 din 189, în clasamentul țărilor în care afacerile se pot face cel mai ușor, întocmit de către Banca Mondială.

În ceea ce privește comerțul exterior total al Republicii Moldova, constatăm o tendință stabilă orientată spre țările membre ale Uniunii Europene. Principalele servicii importate din CSI rămân a fi serviciile energetice. Cu toate acestea, lucrările de construcție a gazoductului Iași – Ungheni, care au drept scop corelarea acestor două sisteme de transportare a gazelor naturale, au fost încheiate în această vară.

Se spune că ” fără presiune nu există diamante”. De aproape un an, Republica Moldova face față embargoului rusesc impus vinurilor și băuturilor spirtoase. În această vară, embargoul a fost extins și asupra fructelor moldovenești, soarta viitoarelor recolte de sezon devenind incertă. Dependența economică a Republicii Moldova de exporturi agricole către Rusia ne face vulnerabili în fața unei astfel de presiuni. În lumina dificultăților confruntate în exportul de vin pe piețele tradiționale, la 1 ianuarie 2014, UE a liberalizat complet comerțul cu vin prin Preferințele Comerciale Autonome (ATP).

Acordul privind crearea Zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre  UE și Republica Moldova semnat recent, va oferi acces la bunurile și serviciile europene, va reduce tarifele și cotele, va elimina barierele din calea comerțului și va asigura un mediu de afaceri legal și stabil. Este important de menționat că, în 2013 au fost armonizate circa 3300 de standarde în domeniul liberei circulații a mărfurilor și a reglementărilor tehnice, iar 269 de standarde conflictuale au fost retrase. Deși dureros, procesul de aliniere la standardele europene de calitate consolidează capacitatea Republicii Moldova de a deveni un exportator agricol competitiv.

Experiența ne demonstrează că prin proiectele realizate am obținut creșterea cooperării la nivel bilateral și multilateral. Anul 2014 este un an al schimbărilor. Este momentul oportun pentru soluționarea conflictelor. Este momentul oportun pentru consolidarea viziunii noastre europene. Alegerile parlamentare ce vor avea loc în noiembrie, vor reitera scopul nostru primordial – de a deveni un stat membru al Uniunii Europene.

Trebuie să dăm uitării trecutul sovietic, pentru a transforma mentalitatea antreprenorială, prin creșterea calității produselor, prin acceptarea regulilor de corectitudine în afaceri, aceasta înseamnă, plata impozitelor la bugetul de stat, cu respectarea legislației. Același apel este valabil și pentru politicieni, care trebuie să dea dovadă de maturitate și responsabilitate pentru propriile decizii.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Îmi aduc aminte anul trecut, în luna iulie,  am venit cu ideea ca simbolul PLR să fie acvila, reieșind din experiența partidelor liberale europene. O echipă întreagă de specialiști, în frunte cu Sergiu Stanciu au lucrat asupra conceptului stilizat al acvilei. Simbolul a fost testat în cadrul unor focus grupuri, a fost discutat pe larg de membrii  partidului în devenire. Interpretarea simbolului era una foarte explicită – acvila întruchipează libertatea, puterea vizionară, avântul etc. M-am bucurat mult că ideea mea a avut susținere pe interiorul echipei. Însă, un partid politic este mult mai mult decât un simbol și niște culori. Ascensiunea acvilei PLR a durat exact până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, și s-a mai ținut puțin până la congresul de constituire a PLR la 15 decembrie.

După congres acvila PLR a cam pălit la culoare, a cam încetinit zborul, deoarece nu s-a pus suflet și entuziasm în ideea inițială de creare a unui partid nou, bazat pe alte principii decât cel de la care s-a desprins PLR. Era, totuși, vorba de păstrarea, în primul rând, a electoratului pro-românesc, pro-european, care urma să fie atras de un partid politic, unde și-ar fi găsit loc tineri profesioniști, inclusiv din diasporă, un partid exonerat de relații clientelare manus manum lavat, un partid transparent,  axat pe cele mai noi tehnologii politice. Din păcate, imediat după anul nou, PLR nu a făcut decât să fie obsedat de construcția teritorială a partidului, fără a proiecta eficient și rapid strategia pentru parlamentarele 2014. Toată activitatea s-a redus la…. așteptarea lui Godot, adică Ion Sturza. Istoria cu venirea lui Ion Sturza este una trasă la indigo  cu piesa lui Samuel Beckett, eminent exponent al teatrului absurdului. Și dacă piesa lui Beckett are valoare literară universală, așteptarea lui Godot simbolizând speranța pentru schimbare, pentru PLR așteptarea lui Ion Sturza a fost letală. Între timp, a fost respinsă orice idee de organizare a unui congres extraordinar pentru demiterea actualei conduceri PLR și alegerea unei conduceri noi (déjà-vu – vezi istoria cu PL), s-a tărăgănat timpul pentru întrunirea primului consiliu republican PLR  pentru a decide strategia de campanie, în sfârșit, a fost respinsă oferta PLDM de a merge împreună în alegeri.

Vulturul PLR  demult nu mai este vultur, din PLR a plecat seva generatoare de idei, de energii creative – cei mai activi și notorii membri au părăsit echipa PLR, partid care după 30 noiembrie va dispărea de pe firmamentul politic al RM.

Îmi pare rău de simbolul partidului, care acum este lipsit de conținut – în primul rând, cei mai buni și mai activi oameni. În PLR nu mai e nici urmă de liberalism, de democrație de partid, de pluralism de opinii, de meritocrație și profesionalism.  Păcat de  simbolul PLR, acvila, care se  mai întrezărește palid pe panourile publicitare. Degeaba, căci a dispărut și mesajul pro-românesc, și mesajul pro-european, și mesajul pro-NATO!

Acum simbolul  PLR,  de facto, a devenit mârțoaga mioritică, ce își propune să lupte cu oligarhii (sic!). Numai că mârțoaga nu are șanse să ajungă la guvernare, căci nu e vorba de mârțoaga din grajdul lui Arap Alb, care după ce mănâncă o tavă de jeratic se transformă în harmăsar năzdrăvan. E o mârțoagă ordinară, care se mulțumește cu niște ciulini, care îi vor asigura putere exact pentru a duce ștampila partidului agățată la ureche.

Republica Moldova riscă să vireze în altă parte după alegerile din 30 noiembrie, apar partide populiste neo-fasciste pro-putiniste, separatiste, iar partidul care prin votul din 30 mai 2013 a contribuit la continuitatea parcursului european și-a pus obrăzar  și s-a raliat țipălăilor nihiliști, poposiți pe bani rusești pentru a îngenunchea Republica Moldova.

P.S. PENTRU CEI CARE STÂRNESC RUMORI PRIN TÂRG PE BANI MĂRUNȚI:  NU AM DE GÂND SĂ PLEC AMBASADOR ÎN NICIO CAPITALĂ A LUMII, ÎMI LAS LIBERTATEA DE A PROCEDA AȘA CUM VOI  CONSIDERA DE CUVIINȚĂ, ÎN DEPLIN RESPECT CU VIZIUNILE  ȘI  IDEALURILE MELE.

La 30   octombrie,  la ULIM, în Sala Senatului a avut loc Conferința științifico-practică cu participare internațională “Metalimbajele specializate și documentarea terminologică  multilingvă din perspectiva practicii traductive”, organizata de Catedra Filologie Romanică “Petru Roşca”, ULIM, Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale și Centrul de Reușită Universitară, patronat de Agenția Universitară a Francofoniei (AUF). Am avut o prezentare în sesiunea plenară cu tema ”Împrumuturile din limba engleză în terminologia franceză a noilor tehnologii și internetului”.

Vezi AICI Programul conferinței 

Vezi AICI Prezentarea PowerPoint

Ne aflam în plina campanie electorală pe cele doua maluri ale Prutului, prezidențiale în România și parlamentare în Republica Moldova. Ce speranțe au moldovenii de la candidații din România?

Românii din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, înțeleg foarte bine că de viitorul președinte al României va depinde și soarta R. Moldova. Poate e prea tare spus, dar, în condițiile crizei geopolitice complicate, rolul României devine crucial pentru securitatea cetățenilor din RM. Iar aceasta securitate înseamna, în primul rând, ne-permiterea deraierii crizei din Ucraina prin escaladarea acesteia în RM.

Viitorul președinte al României trebuie să acționeze și să gândească, asumându-și rolul unui președinte al celor doua state românești. Aceasta nu înseamna ca neglijez rolul suveran al președintelui RM, dar aceasta înseamna, după mine, ca ponderea și puterea decizională a președintelui României e mult mai mare și e definitorie pe plan european.

RM are de trecut și testul parlamentarelor din 30 noiembrie 2014, după care e de dorit sa fie asigurata continuitatea parcursului european prin accelerarea reformelor structurale, în justiție, cu precădere.

Speram că și în această problemă viitorul președinte al României va fi dispus să favorizeze un eventual transfer de experiență, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge în RM la nivelul de funcționare a justiției ca în România.

Sunteți “vinovată” de clarificarea constituțională prin care s-a stabilit că limba oficială din Republica Moldova este limba română. Era nevoie de o astfel de clarificare și ce semnificație are acest rezultat?

Constituționalizarea Declarației de Independență, iar prin ea – a limbii române (după modelul francez), a fost un eveniment juridic și politic, importanța căruia va fi apreciata peste ani.

Am venit în politică din mediul academic, unde nu există demagogii referitor la limba română și identitatea româneasca a basarabenilor. Am constatat ca în actele normative peste tot figura fie limba moldovenească, fie limba de stat (sintagma din art.13 al Constituției). Ideea de a sesiza Curtea Constituțională o aveam demult, așteptam permisiunea șefilor de partid, ca asa e moda la noi.

La 26 martie, în plină criză politică, atunci când mi-a stat clar ca nu voi mai fi în viitorul Parlament, am depus sesizarea la CC. Peste 8 luni, (după așteptări birocratice motivate politic – urma Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM a parafat Acordul de Asociere la UE), Curtea s-a expus.

Acum în Parlament și la Guvern nu mai apare sintagma supărătoare nici în tratatele internaționale cu RM, nici în actele normative, cu mici excepții în cazuri de rea voință.

Citește AICI interviul integral cu Ana Guțu pe ziare.com

La 27 octombrie am participat la emisiunea  ”Țara lui Dogaru” la Publika TV.

La 22 octombrie am participat la emisiunea  “Честно говоря”  moderată de Maria Levcenco. Am clarificat ma multe lucruri: care este adevărul despre disensiunile din PLR, care a fost  consecutivitatea evenimentelor și ideilor din PLR, care a ajuns un proiect ratat din cauza lipsei de clarviziune și strategii.

În sesiunea APCE din octombrie în ședință plenară a  fost dezbătut raportul despre necesitatea de a bloca ascensiunea partidelor neofasciste în Europa. Raportul și rezoluția,  în esență, tratează problema pericolului resuscitării fascismului în varianta sa istorică, fenomen care nu poate să se repete, deoarece omenirea nu poate admite repetarea holocaustului, a genocidului și exterminării în masă, generate de fascism în timpul celui de-al doilea război mondial.  În discursul meu pe marginea raportului cu privire la stoparea ascensiunii neofascismului, discurs pe care l-am ținut în numele grupului ALDE, am atenționat  colegii despre  o posibilă interpretare tendențioasă a termenului ”neofascism” de către politologii Kremlinului în scopuri propagandistice, și am invocat cazul războiului de agresiune al Rusiei împotriva  Ucrainei. Anume administrația lui Putin a lansat termenul de ”neofasciști” în adresa actualei guvernări ucrainene, acest termen de ocară e și pe buzele separatiștilor pro-ruși din Crimeea anexată.

Termenul ”neofascism” e definit de Dr.Hans-Georg Maaben drept ”ideologie ce se revendică din sursa național-socialismului istoric, și caracteristicile istorice sunt rasismul, antisemitismul, darwinismul social, șovinismul și anti-pluralismul”. Neofascismul prevede că pluralitatea societății reprezintă o amenințare pentru popor, iar acesta trebuie să fie omogen din punct de vedere al etniei. Democrația constituțională este respinsă de neofasciști și denunțată ca o formă de ”regim de ocupație”.

Vom urma logica ”de la teorie spre aplicare experimentală” și vom cita cazul Republicii Moldova. La întrebarea: Există oare în RM grupări, partide, mișcări socio-politice de sorginte neofascistă?   – vom răspunde prin a identifica entități sociopolitice, care  promovează:

a)     ideea șovinismului velicorus, prin idolatrizarea lui Putin și a acțiunilor sale de agresiune împotriva fostelor republici URSS;

b)    xenofobia și ura de rasă, prin declarații și  acțiuni românofobe împotriva poporului majoritar din RM;

c)     răsturnarea ordinii constituționale democratice în favoarea unui regim autoritar, prin supunerea unei voințe generale prestabilite.

Ele nu sunt numeroase, dar sunt gălăgioase. De obicei, aceste entități sociopolitice  sunt animate de extremiști notorii, cu siguranță finanțați  de FSB-ul rusesc. Grigore Petrenko, ex-comunist, și Igor Tuleanțev, liderul organizației Liga tineretului rus,  sunt doi fruntași-extremiști, bine cunoscuți prin acțiunile lor provocatoare, în spiritul șovinismului velicorus.

Termenul ”neofasciști” e în uzul curent al altei grupări extremiste din RM, precum ”Antifa”, al cărui inspirator și fondator este ex-comunistul Grigore Petrenko. Acesta nu a ezitat să peroreze la APCE împotriva Ucrainei și în favoarea Rusiei lui Putin, utilizând expresia ”hunta khaki-orange”  la adresa administrației de la Kiev.

Vedem că neofasciștii s-au oploșit pe listele lui Renato Usatâi (a se vedea Grigore Petrenko, Igori Tuleanțev).

Pericolul ascensiunii partidelor de sorginte neofascistă în Republica Moldova, sub masca populismului (a se vedea aruncarea cu bani în mulțime, formule de genul  ”voi pune pe toți la dubă”, ”voi construi zid chinezesc cu cazinouri și magazine pe Prut”) trebuie stăvilit, prin reacția promptă a instituțiilor statului, abilitate cu vegherea asupra securității statului și cetățenilor săi. Rămâne nesoluționată și problema securității informaționale, propaganda rusească rămânând o formă de vehiculare și promovare a neofascismului pro-putinist,  conturat  deja în forma unor partide politice, ce vor încerca să destabilizeze statul Republica Moldova.

VOTUL  PRO-EUROPEAN  TREBUIE  CONSOLIDAT

 COMUNICAT  DE  PRESĂ

Partidul Liberal Reformator (PLR) a fost fondat în 2013 la 15 decembrie cu scopul bine definit de a reforma clasa politică din Republica Moldova și de a iniția și promova cele mai necesare reforme în domeniile prioritare pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova. PLR a fost format în baza unei echipe, care și-a asumat responsabilitatea pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova. Prin votarea guvernului pro-european în 2013 PLR a menținut cursul european al Republica Moldova, grație acestui gest a fost posibilă parafarea și semnarea/ratificarea ulterioară a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În perioada 2013-2014 a avut loc procesul de constituire și de consolidare a echipelor teritoriale ale partidului, perioadă ce s-a dovedit a fi, pe de o parte, benefică pentru atragerea noilor membri și susținători, dar insuficientă  pentru a reuși o creștere și o poziționare adecvată a PLR pe piața politică din RM. Astfel, PLR astăzi se află la limita de jos în sondaje, cu aproximativ 1% intenție de vot. Menționăm, că suntem în plin proces de campanie electorală, iar  până la data alegerilor din 30 noiembrie avem prea puțin timp pentru a redresa aceasta situație. Prin prezența slabă în actualele alegeri PLR nu va face altceva decât să deschidă oportunități electorale pentru actorii politici de stânga, anti-europeni și antinaționali.

Erorile de strategie și lipsa de viziune a actualei echipe de conducere a PLR a demonstrat incapacitatea de creare a unei mișcări de demnitate națională de promovare a liberalismului și a reformelor reale, mai ales de fortificare a dreptei politice ca  alternativă fiabilă pentru viitorul Republicii Moldova. Ineficiența regretabilă, admisă la nivel de strategii și tactici pre-electorale ale PLR, este cauza principală a intențiilor insuficiente de vot pentru acest partid. De aceea, un eventual eșec la alegerile din 30 noiembrie poate fi un fiasco pentru partid și poate duce la dispersarea susținătorilor, echipelor din teritoriu, cât și la o dezamăgire pentru votanții pro-europeni. În condițiile polarizării societății din Republica Moldova și intensificării activismului forțelor politice, care doresc deturnarea parcursului european al RM și reorientarea Republicii Moldova spre spațiul estic, forțele politice de centru-dreapta și de dreapta, spre regret, divizate.  În acest context, noi, membrii activi ai PLR, trebuie să dăm dovadă de rațiune și gândire politică pe termen lung, așa cum am procedat atunci, în 2013, când viitorul european al Republicii Moldova era în pericol. Pragul electoral pentru accesul în parlament fiind de 6%, devine clară posibilitatea pierderii voturilor pro-europene de centru-dreapta și dreapta și scăderea șanselor formării unei majorități pro-europene în viitorul parlament.

Subsemnații, o parte reprezentativă  a  echipei PLR, susținuți de o mare parte din organizațiile teritoriale, după ce nu am reușit să convingem actuala conducere PLR să continue negocierile în vederea constituirii unui eventual bloc electoral cu forțele politice proeuropene, care ar face posibilă accederea în viitorul parlament și  refacerea actualei coaliții pro-europene de guvernare, formulăm acest apel către președintele PLR Ion Hadârcă, către colegii noștri, către echipele teritoriale, privind retragerea din campania electorală a Partidului Liberal Reformator pentru parlamentarele 2014 în favoarea partidelor proeuropene cu șanse reale. Aceasta ar permite să evităm risipirea voturilor pro-europene și să profităm de o perioada propice pentru pregătirea, consolidarea și relansarea partidului în alegerile locale din 2015.

Acest apel este motivat de profunda îngrijorare a echipelor teritoriale  PLR și de apelurile societății civile în acest sens, și  se ghidează de un raționament bazat pe analiză și gândire critică. Republica Moldova are nevoie de oameni politici maturi și vizionari, capabili de a face compromisul necesar în favoarea viitorului copiilor noștri, și nu se lasă copleșiți de interese înguste și ambiții necontrolate.

Subsemnații pledează pentru consolidarea și unificarea forțelor politice de dreapta și centru-dreapta în vederea  asigurării ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova și vor întreprinde acțiuni concrete în vederea realizării acestui deziderat. Îndemnăm alegătorii pro-europeni să dea dovadă de maximă responsabilitate și să nu-și irosească votul pentru partidele populiste, fără șanse reale de a accede în parlament. Astfel, alegătorii vor asigura continuitatea vectorului european al Republicii Moldova și vor demonstra coeziune și responsabilitate civică.

Ana Guțu, deputat, co-președinte PLR

Anatol Arhire, deputat, președintele organizației teritoriale PLR Ungheni

Dorin Dușciac, viceministrul mediului, vicepreședinte PLR

Gheorghe Șalaru, vicepreședinte PLR

Vasile Grama, vicepreședinte PLR

Sergiu Stanciu, viceministrul tineretului și sportului

Sergiu Ghețiu, viceministrul agriculturii și industrii alimentare

Tudor Ulianovschi, viceministrul afacerilor externe și integrării europene

Maxim Guțu, președintele organizației de tineret PLR

La 16 octombrie 2014 membrii Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană s-au întâlnit cu vicepreședinții parlamentului leton Inese Libina-Egnere si Andrejs Klementievs. În cadrul întrevederii delegații au făcut un schimb de păreri referitor la situația politică din RM înainte de alegeri. Vicepreședinții parlamentului leton au asigurat parlamentarii din RM de sprijinul necondiționat pe care Letonia îl va continua să-l acorde Republicii Moldova pe dimensiunea parlamentară,  dar și cea socio-economică, în scopul susținerii modernizării în profunzime a RM. Colaborări sunt prevăzute la nivel de comisii parlamentare, servicii protocol și  secretariat ale parlamentului RM. Ana Guțu le-a mulțumit colegilor letoni de prietenia constantă și necondiționată a Letoniei, de expertiza și consilierea care parvine prin cadre de înaltă calificare din Letonia, ce activează în Republica Moldova în materie de reforme structurale.

Tot la 16 octombrie 2014 membrii Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană au avut o întrevedere cu o delegație de parlamentari din Canada, în frunte cu președintele Comisiei pentru Politică Externă Dean Allison și președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Durabilă din parlamentul Canadei. În cadrul întrevederii parlamentarii au evocat  necesitatea dezvoltării legăturilor de cooperare între parlamentele celor două țări. Deputații moldoveni  au solicitat   încheierea unui acord de liber schimb între cele două state pentru a contribui la soluționarea problemelor economice ale producătorilor din RM, apărute după introducerea embargoului rusesc la produsele modovenești.  Parlamentarii canadieni s-au arătat deschiși în acordarea asistenței în materie de eficientizare a combaterii  traficului de ființe umane, stabilirii a noi punți de cooperare în domeniul businessului mic și mijlociu, soluționării problemelor la nivel de comunități din provinciile RM ș.a. Parlamentarii canadieni le-au dorit succes  politicienilor din coaliția pro-europeană în alegerile din noiembrie și au exprimat speranța că parcursul european al RM va fi păstrat și după 30 noiembrie 2014.

VIDÉO de l’évènement

Le 9 octobre à Bucarest au Palais du Parlement a eu lieu la cérémonie de célébration des 20 ans du Bureau Europe Centrale et Orientale (BECO) de l’Agence Universitaire de la Francophone (AUF). A l’occasion de cet anniversaire le recteur de l’AUF Bernard Cerquiglini a  félicité tous les collègues francophones, fonctionnaires, professeurs, anciens étudiants, qui ont contribué au bon déroulement des projets régionaux visant la recherche et l’enseignement, les bourses de formation, les échanges académiques. Le directeur du BECO Fabien Flori a mentionnée le rôle important qu’a joué la Roumanie dans la région ECO en tant que pays francophone aux riches traditions institutionnelles, aussi bien politiques qu’académiques.

Une cérémonie de remise des médailles anniversaires s’est déroulée le soir du 9 octobre au Palais du Parlement. Madame Ana Gutu, premier vice-recteur de l’ULIM, député au parlement moldave, présidente de la section moldave à l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie, docteur, professeur universitaire, membre du Conseil d’administration et du Conseil Associatif  de l’AUF , a reçu cette médaille pour sa vaste contribution au développement  de la francophonie universitaire régionale.

Lors des journées de célébration des 20 ans du BECO des réunions importantes ont été organisées: la réunion des chefs des départements de français de la région (M.Ghenadie Rabacov, chef du département de philologie romane “Petru Rosca” de l’ULIM y a aussi participé), le séminaire « La création d’emploi et la protection de l’environnement » (9-10 octobre 2014, Bucarest), la réunion de la Conférence des Recteurs des Établissements Francophones de l’Europe Centrale et Orientale,   (CONFRECO), le réunion de la Commission régionale d’experts, dont Mme Ana Gutu est membre (CRE).

Le 9 octobre dans la salle festive de la faculté de droit de l’Université Nationale de Bucarest, le recteur de l’AUF Bernard Cerquiglini a reçu le titre honorifique de Doctor Honoris Causa. Bernard Cerquiglini est également  Doctor Honoris Causa de l’ULIM, titre qui lui a été accordé en 2012.