Yearly Archives

Astăzi, membrii Partidului Liberal Reformator au ținut o conferință de presă și au dat citire declarației :

ATITUDINEA PARTIDULUI LIBERAL REFORMATOR FAŢĂ DE RĂZBOIUL DE AGRESIUNE AL RUSIEI ÎMPOTRIVA UCRAINEI

Criza de proporţii, generată de tendinţele separatiste din Ucraina, a luat o turnură periculoasă, şi dacă jumătate de an în urmă Euro-maidanul devenise un simbol al năzuinţelor europene ale ucrainenilor, astăzi trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi să constatăm că, în preajmă Republicii Moldova, are loc un război de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.  Acest război a demarat prin anexarea Crimeii, fapt realizat de Rusia cu încălcarea normelor dreptului internaţional, fiind sfidat principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale, în cazul dat, al Ucrainei.

Partidul Liberal Reformator salută eforturile SUA, NATO, UE şi OSCE îndreptate spre stoparea ostilităţilor şi soluţionarea paşnică a conflictului, dar constată că, din păcate, sancţiunile economice impuse Rusiei de către comunitatea internaţională s-au dovedit a fi insuficiente, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a generat mii de victime omeneşti şi o criză umanitară de proporţii, ia o amploare periculoasă şi devastatoare.

Partidul Liberal Reformator pledează pentru încetarea imediată a operaţiunilor militare ale  Rusiei, sistarea alimentării de către aceasta a separatiştilor pro-ruşi cu armament de război, cu resurse umane şi logistice.

În actualele împrejurări, Partidul Liberal Reformator consideră că Republica Moldova trebuie să-şi definească foarte clar atitudinea faţă de conflictul din Ucraina şi să numească fenomenul aşa cum este definit de experţi în conflicte militare: actualmente în Estul Ucrainei are loc un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, război care trebuie să fie condamnat vehement, iar comunitatea internaţională  să ia măsurile necesare pentru a stopa imediat pierderile de vieţi omeneşti şi ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Republica Moldova trebuie  să-şi asume un discurs politic şi diplomatic corect adecvat situaţiei ca atare: Rusia este stat agresor, a invadat teritoriul Ucrainei şi, din această cauză, trebuie nu doar să fie sancţionată economic, ci să poarte răspundere penală pentru crime de război.

Partidul Liberal Reformator constată cu îngrijorare înteţirea aspiraţiilor separatiste pro-ruse şi îndeamnă şeful statului – domnul Nicolae Timofti – să întrunească Consiliul de Securitate cu scopul de a analiza potenţialele pericole  pentru Republica Moldova, inclusiv pericolul destabilizării situaţiei socio-politice în contextul alegerilor parlamentare care se apropie

În faţa noilor provocări geopolitice, Partidul Liberal Reformator cheamă cetăţenii la coeziune naţională şi atenţionează asupra pericolului formaţiunilor politice, care, fiind finanţate de Rusia, pledează pentru o eventuală integrare a Republicii Moldova în spaţiul estic, spaţiu generator de război, de agresiune şi de genocid. Cetăţenii Republicii Moldova să nu se lase pradă banilor aruncaţi în gloată în timpul concertelor scumpe, aceşti bani aduc moartea şi războiul, iar liderii politici, care împroaşcă cu bani de ocupaţie trebuie să încapă imediat în vizorul organelor competente şi să fie traşi la răspundere penală pentru corupţie politică şi destabilizarea situaţiei.

În acelaşi timp, Partidul Liberal Reformator consideră necesară regândirea politicii de neutralitate şi resetarea ideii parteneriatelor strategice în vederea obţinerii unor garanţii imediate şi ireversibile pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa de facto a Republicii Moldova.

Partidul Liberal Reformator rămâne consecvent viziunilor sale ce ţin de promovarea democraţiei mature, capabile să-şi apere cuceririle sale prin funcţionarea corectă a instituţiilor statului, în strictă conformitate cu interesul naţional al Republicii Moldova – integrarea europeană, singura opţiune pentru a asigura bunăstarea şi prosperarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

La 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului. Ne amintim de istoricul devenirii noastre ca neam românesc, organizăm manifestări științifice, recităm poezii, cântăm limba română. Însă, trebuie să realizăm faptul că în ciuda timpul care a trecut, în ciuda eforturilor intelectuale depuse pentru revenirea limbii române la noi acasă, opera limbii române în Basarabia  încă nu a fost scrisă. Picătură cu picătură, facem pași mici pentru a asigura victoria limbii române pe malul stâng al Prutului.

Vom menționa importanța constituționalizării de către Curtea Constituțională a RM la 5 decembrie 2013 a Declarației de Independență din 1991, prin acest act juridic suprem, fiind constituționalizată și limba română. (Vezi comunicatul CC ). Decizia Curții a survenit în urma sesizării mele, depuse la 26 martie 2013, în care am solicitat interpretarea art.13 din Constituție în raport cu Declarația de Independență, dar și ținându-se cont de experiența franceză în materie de constituționalizare a Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789. Astfel, în tratatele, acordurile internaționale, încheiate de RM, de acum încolo figurează sintagma ”limba română”, și nu ”limba moldovenească”, așa cum era până la 5 decembrie 2013. Dar mai avem de lucru.

Priorităţi la nivel de politici de stat în RM:

• Adoptarea noii legislații lingvistice, Legea despre funcționarea limbilor din 1989 fiind obsoletă, și instituind, de jure, bilingvismul român-rus;
• Înființarea Departamentului de politici lingvistice pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, care va contribui la asanarea climatului lingvistic din RM prin reducerea coerciţiei limbii ruse şi promovarea unor politici corecte în ceea ce priveşte statutul limbii române şi cunoaşterea acesteia de către toți cetățenii Republicii Moldova;
• Ameliorarea statutului limbii române pe teritoriul RM prin românizarea internetului, mass mediei, spațiului informațional;
• Dotarea bibliotecilor din RM cu carte românească în proporții mari, ajungând până la 99% din patrimoniul de carte al fiecărei biblioteci;
• Stimularea publicării cărții românești în Republica Moldova, obiectivul fiind depășirea numărului de cărți de limbă rusă în librării, rețele comerciale etc.

Citește AICI articolul  Anei GUȚU  ”DESPRE LIMBĂ ȘI IDENTITATE – CAZUL REPUBLICII MOLDOVA”

Citește AICI articolul Anei GUȚU ”Tandemul limbă și putere”

   La 25 august în Aula Magnifica ULIM  a avut loc conferința „Republica Moldova 2020 – contribuția diasporei la dezvoltarea țării de origine”. Evenimentul a fost organizat de reprezentanții de vază ai diasporei RM de peste hotare, din circa 10 state europene și nord-americane. Dimensiunea discuțiilor din atelierele de dezbateri a fost una academică, iar participanții la dezbateri s-au  străduit să dea un răspuns clar la întrebarea – cum ar putea diaspora să influențeze progresul și dezvoltarea în RM prin intermediul cercetării și inovării. Prezenți la eveniment fostul premier al RM Ion Sturza a menționat rolul determinant al cetățenilor din diasporă în impulsionarea progresului socio-economic nu doar prin remitențe, dar și prin atitudini și acțiuni concrete, inclusiv prin atitudini critice, Ion Sturza referindu-se la recenta dezvăluire a grandioasei operațiuni de spălare a banilor prin băncile moldovenești, pe care a dezaprobat-o vehement pe rețelele de socializare. Ana Guțu, președinta Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană în parlamentul RM, profesor ULIM, a salutat cetățenii din diasporă, menționând faptul că ULIM găzduiește deja a doua oară o conferință pe tema diasporei, prima fiind organizată cu sprijinul Agenției Universitare a Francofoniei în 2012. Liberal reformatoarea Ana Guțu a spus că ”Diaspora trebuie să fie nu doar mana financiară, care vine sub formă de remitențe de peste hotare, ci și ”mâna salvatoare”, ce ar exclude fenomenul de ”manus manum lavat” – o mână spală pe alta – din RM, ochiul de veghe din exterior, iar cetățenii din diasporă să se implice prin exemple concrete în procesul decizional politic din RM. Or, sistemul socio-economic din RM nu poate să se auto-reformeze, este nevoie de o ingerință profesionistă din exterior”. Ana Guțu a citat exemple concrete de persoane ce s-au realizat în țările UE – Corina Cojocaru produs franco-româno-american, doctor în drept cu teza susținută la Paris -1- Pantheon Sorbona, Olga Țurcanu, doctor în filologie, cu teza susținută în co-tutelă la Universitatea din Strasbourg, Franța.  La rândul său, Dorin Dusciac, unul din organizatorii conferinței, viceministrul mediului, în luarea sa de cuvânt a accentuat dorința sa personală de a reveni în RM după 15 ani de studii și carieră strălucită în Franța, anume pentru a contribui la schimbarea lucrurilor în bine.

Duminică, 24 august, reprezentanții Partidului Liberal Reformator au participat la demararea lucrărilor de construcție a unui drum din satul Lozova, raionul Strășeni.

Lungimea drumului este de 0,8 kilometri, iar valoarea proiectului este de 4800000 de lei. În urma licitației, a fost acceptată compania care a făcut oferta cea mai avantajoasă- 4100000 de lei.

La eveniment au fost prezenți co-președinta Partidului Liberal Reformator Ana Guțu, deputatul Valeriu Saharneanu și vicepreședinții PLR Ștefan Chitoroagă și Dorin Dusciac.

Primarul satului Lozova  din partea partidului Liberal Reformator, doamna Maria Ursachi a adus la cunoștința locuitorilor sumele alocate din fondul rutier pentru reabilitarea drumurilor din localitate.

Recent, a demarat și reparația unui drum cu o lungime de 300 de metri din localitate. Costul lucrărilor de reparație este de 990 de mii de lei.

Reprezentanții PLR deputatul Ana Guțu, deputatul Valeriu Saharneanu, viceministrul mediului Dorin Dusciac,  directorul Moldsilva Ștefan Chitoroagă – i-au felicitat pe locuitorii satului Lozova cu ocazia demarării lucrărilor de construcție a drumurilor din localitate.

În cadrul discuțiilor au fost analizate mai multe evenimente prioritare pentru Republica Moldova, inclusiv semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană dar și necesitatea soluționării urgente a embargoului la fructele și legumele moldovenești, impus de Federația Rusă.

Duminică, 24 august, Partidul Liberal Reformator a desfășurat Conferința Organizației Teritoriale din Nisporeni.
La eveniment au participat 195 de delegați din majoritatea localităților raionului.

În cadrul Conferinței au fost alese organele de conducere ale PLR Nisporeni. Astfel, președintele organizației a fost ales Tudor Butnaru. Vicepreședinții Organizației Teritoriale a Partidului Liberal Reformator din Nisporeni au fost aleși Vladimir Buga, Vasile Marian și Ion Bouroș.
În cadrul evenimentului s-a decis prin vot că secretarul Organizației va fi ales la prima ședință a Consiliului Politic al PLR Nisporeni.
Invitați la eveniment au fost co-președinta PLR Ana Guțu, deputații Valeriu Saharneanu și Anatol Arhire, vicepreședinții Partidului Liberal Reformator Dorin Dusciac și Ștefan Chitoroagă și secretarul general al PLR, Roman Clima.

Principalele subiecte ale Conferinței au fost alegerile din 30 noiembrie și necesitatea menținerii unei coaliții Pro Europene pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova, criza exporturilor în Federația Rusă, rezultatele PLR în Parlament și Guvern, importanța apariției Partidului Liberal Reformator pe scena politică a statului.

VEZI AICI VIDEO de la briefing-ul de presă, 21 august 2014

Odată  cu semnarea și ratificarea Acordului de Asociere a RM la UE, prin care Republica Moldova și-a spus ferm cuvântul în privința modernizării sale socio-economice prin realizarea dezideratului național – integrarea europeană – Rusia și-a întețit ostilitățile vizavi de RM. Drept dovadă servește embargoul rusesc la vinurile, fructele și legumele produse în RM, dar și introducerea taxelor vamale la un șir de produse din RM, acțiuni care prejudiciază grav economia statului nostru, pierderile constituind sute de milioane de lei. Discursul politic al oficialilor Kremlinului este unul neprietenos, orientat spre tensionarea relațiilor cu RM, deoarece aceasta și-a ales calea integrării europene.

Partidul Liberal Reformator consideră că în contextul crizei geopolitice din regiune, și anume, războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei (anexarea Crimeei, operațiunile de susținere a teroriștilor-separatiști pro-ruși) – Republica Moldova trebuie să-și definească foarte clar relațiile cu Rusia. În primul rând, e necesar de a constata răcirea considerabilă a acestor relații, în urma deciziilor unilaterale luate de oficialitățile ruse, care afectează economia RM. În al doilea rând, guvernul trebuie să întreprindă măsuri de răspuns la introducerea taxelor vamale pentru produsele moldovenești și să introducă taxe vamale pentru produse de proveniență rusească, pregătind astfel piața autohtonă pentru constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. În al treilea rând, e necesar de demarat procedura de retragere RM din CSI (fracțiunea PLR în parlamentul RM a înregistrat un proiect de lege în acest sens). În al patrulea rând, autoritatea abilitată de reglementarea în audiovizual trebuie să ia măsuri  drastice  în vederea stopării dominației propagandei ruse în spațiul informațional din RM.  În al cincilea rând, diplomația RM trebuie să se pronunțe tranșant asupra vizitelor oficialilor ruși, însărcinați cu afaceri în zonele separatiste – a se vedea cazul Rogozin.

Este inadmisibil  ca un oficial rus, care a luptat cu arma în mână împotriva regimului constituțional al RM în războiul de pe Nistru în 1992, care a ofensat în repetate rânduri cetățenii RM și conducerea statului, care a încercat să strângă și să transporte  ilegal documente electorale, ce confirmă separatismul din stânga Nistrului,  să-și facă apariția în cadrul unei vizite pseudo-oficiale la Chișinău, capitala de fapt servind drept escală pentru a merge la Tiraspol, centrul regiunii secesioniste din 1992 încoace – adevărata destinație a lui Rogozin. Partidul Liberal Reformator consideră că orice discuție oficială cu această persoană este lipsită de sens, cu atât mai mult că superiorii săi, nu odată au menționat că Rogozin nu trebuie luat în serios.  Discuțiile oficiale cu Rogozin legiferează, de fapt, recunoașterea independenței regiunii secesioniste Transnistria, care este destinația principală a lui Rogozin.  Escaladarea conflictului armat din Estul Ucrainei cu implicarea separatiștilor din stânga Nistrului poate să se producă inclusiv prin astfel de vizite inopinate, menite să susțină separatismul în zonele vulnerabile din fosta URSS.

Partidul Liberal Reformator consideră că RM trebuie să se concentreze pe agenda sa europeană, dar și  să intensifice eforturile în ceea ce privește prevenirea unei eventuale crize energetice în iarna aceasta. Darea în exploatare a gazoductului Iași-Ungheni și testarea imediată a capacităților acestuia este un prim pas, dar urmează a fi întreprinse  măsuri suplimentare pentru a evita eventuale sistări de către Rusia a gazelor naturale la iarnă.

Partidul Liberal Reformator pledează pentru relații diplomatice corecte cu Rusia, relații bazate pe principiu de egalitate și corectitudine. Orice abordare de pe pozițiile ”fratelui mai mare cu mâna pe robinetul de gaze naturale” este inacceptabilă,  RM nu mai este ”republică-soră”, și nici Rusia nu mai este URSS. Atitudinea ostilă a Rusiei față de RM, manifestată prin embargourile economice recente, trebuie să devină subiect de litigiu internațional, prin sensibilizarea OMC, RM urmând  exemplul altor state europene în acest sens.

Nimeni nu ar fi crezut doar cu un an în urmă că în preajma noastră va izbucni un război. Pentru românii din Basarabia cea mai frecventă  zicere atunci când își dorește ceva este ”sănătate și pace să fie”. Pace. În 2014, la aniversarea a 100 de ani de la primul război mondial (care spre marele meu regret, nu a fost comemorată nicicum la nivel politic în RM) regiunea noastră  se confruntă cu un nou focar de război, focar ce ar putea să se extindă și pe teritoriul RM – un stat vulnerabil, sfâșiat de un conflict secesionist, a cărui populație este schizofrenizată între adorațiunea servilă a Rusiei și ”marelui Putin” și fragila perspectivă europeană.

Un lider cu pretenții imperiale a suscitat blamul tuturor popoarelor civilizate pentru adevăratele crime împotriva umanității – doar așa pot fi numite acțiunile teroriste ce au generat fose comune în Donețk și crash-ul avionului Malaysian Airlines MH-17.  Putin il cheamă. Se vrea un ”Petru cel Mare” al Rusiei moderne (conform lecturilor sale preferate). Culmea e că a reușit! A reușit să devină un ”Petru cel Mare” nu doar al Rusiei, ci și al…unor cozi de topor din Republica Moldova. Trist este că aceste cozi de topor sunt cam multe, raportate fiind la numărul populației din RM. Profilul acestor cozi de topor poate fi categorisit în trei tagme. Prima, tagma celor proști, dar mulți (vorba lui Lăpușneanu) – mancurții fără rădăcină, nostalgici URSS, cu studii modeste, spălați pe creier de propaganda rusească, ei înjură rusește, merg la munci de argat la Moskova, ascultă Russkoye Radio, privesc ”Pole tschudes” și admiră pozele cu Putin-vânătorul, Putin-tankistul, Putin-exploratorul, Putin-judokanul. A doua tagmă – tagma celor puțini, dar  hâtri – ăștia au anumite studii (unii școliți în Occident), au bani (trimiși de Putin)  și urmăresc un singur scop – să devină mai mari pe RM cu ajutorul celor proști, dar mulți; a se citi Dodon, Usatâi, Tkaciuk, Petrenko și alte apariții faunistice din politica de pe Bâc. A treia tagmă – tagma ciulinilor, ăștia se lipesc (că de aia sunt scaieți în bătaia vântului) de cei care le convin la moment – astfel, azi pot fi patrioți și pot cânta ”Hora unirii”, mâine – vânzători de neam, cântând ”Kazacoik”  pentru Uniunea vamală – în funcție de cine și cât le dă; a se citi Cuciuk, Grigoriev,  Ciolak, Kuzenkoffff, Shura, Gardienka și, din păcate,  foarte muuulte alte anomalii pseudo artistice. Însă, pe toți îi leagă o singură categorisire – cu toții sunt ”holopii” (adică  șerbii, aserviții,  slugile) lui Putin. Republica Moldova se va auto purifica și va renaște pentru a-și merita libertatea doar atunci, când vor dispărea în neantul timpului holopii țarului rus, oricare ar fi numele lui, Ioan cel Groaznic, Petru cel Mare sau Putin…

E pe sfârșite legislatura a XIX-a a actualului parlament, se pare că am reușit, totuși, să realizăm câte ceva, s-ar fi putut mai mult, s-ar fi putut mai bine. Însă, actul de guvernare în Republica Moldova, în virtutea imaturității și iresponsabilității clasei politice, în virtutea unei profunde carențe (dacă nu chiar lipsei totale) a unei memorii istorice a democrației, pare a fi un joc de-a decidența cu jumătăți de măsură. Un pas înainte și doi, iar uneori trei-patru – înapoi – cam așa funcționează statul Republica Moldova de la independență încoace. Au fost ani când RM a stagnat, pur și simplu, ba chiar a făcut regrese în materie de primordialitate a legii, funcționării democratice a instituțiilor, respectării drepturilor și libertăților fundamentale (anii 2001-2009).

Ce (nu)am reușit în 5 ani fiind în politică  – 2009-2014?

Eșecurile principale în pofida anumitor eforturi legislative realizate (inclusiv, constatate în urma  activității  de control parlamentar):

• rămânem prizonieri ai unui spațiu informațional infectat de propagandă rusească veninoasă, deoarece proprietarii holdingurilor media sunt deputați în parlament (unii în flagrant conflict de interese pe care CNI nici că le observă) sau pe post de lideri de partide politice, care controlează instituția regulatorie în domeniu;
• corupția înflorește în toate instituțiile statului, mai cu seamă în sistemul judiciar, unde procesul judiciar s-a transformat   într-o tranzacție comercială de tip licitație cu sloganul: câștigă procesul cel care dă mai mult;
• instituțiile statului (inclusiv cele de drept, anticorupție, integritate, audiovizual) sunt în captivitatea influenței politice, generând relații clientelare conform principiului manus manum lavat/o mână spală pe alta;
• economia subterană  e la ea acasă în RM, anual câte două-trei bugete publice fiind puse în circuitul financiar prin spălarea banilor;
• securitatea cetățenilor, și prin urmare a statului, e la un nivel foarte scăzut, RM rămâne a fi vulnerabilă în fața unei eventuale agresiuni, alimentate inclusiv din interior.

Cu ce s-a ales RM timp de 5 ani de guvernare în coaliție? Beneficiul major – liberalizarea regimului de vize și semnarea/ratificarea Acordului de Asociere la UE (care a însemnat un proces politic foarte complicat, un proces legislativ complex, cu adoptarea a unui vast pachet de legi euro-conforme). Realizări conexe în materie legislativă: adoptarea pachetului anticorupție, demararea reformei în justiție, și, finalmente, adoptarea unei noi legi a învățământului – Codul Educației. Voi face un ”studiu de caz” în baza acestui Cod.

Din 2009 am făcut parte în grupul de autori și de experți pentru elaborarea proiectului Codului Educației. Deci, o lege nouă a fost elaborată, discutată și în final adoptată –  în cinci ani. E o perioadă de timp enormă, ținând cont de faptul că legea veche din 1995 demult nu mai corespundea realităților. Este oare bun Codul adoptat? Din punctul meu de vedere este revoluționar, dacă am judeca după reglementările lingvistice – limba română în sfârșit e la ea acasă în sistemul educațional și  limba rusă, în sfârșit, este o limbă străină ca altele și va putea fi predată la alegere. Codul pare a fi echilibrat, dar, din păcate, în goana după echilibre exagerate, Codul Educației a păstrat un set de jumătăți de măsură – un soi de ”tradiții moldovenești”, cu iz răsuflat de sovietism totalitar, tot ele ținându-ne în captivitatea nostalgiilor și apucăturilor de rea pomină.

Le voi enumera punctual.

• Codul nu oferă soluții clare cu privire la părăsirea și revenirea în traseele educaționale preuniversitare, mai cu seamă, în cazurile eșecurilor școlare: au dispărut din textul Codului liceele profesionale, car ar fi trebuit să propună și ele, pe lângă asimilarea unei profesii-meserii,  un bac profesional, ca finalitate pentru elevi, pentru a nu-i discrimina în raport cu elevii ce aleg bacul academic;
• Codul nu a tranșat suficient de clar misiunea colegiilor, păstrând în același timp (din cauza unui amendament ”cu interes lobbist” votat de comisia parlamentară de profil) posibilitatea transferului a cel puțin 30 credite ECTS din învățământul colegial în cel universitar (lucru inimaginabil, deoarece e vorba de două trepte de învățământ diferite!);
• Codul a păstrat denumirea ministerului de resort – Ministerul Educației, autorii negăsind susținerea politicului în a promova denumirea sa corectă (prin tradiție europeană) – Ministerul Educației și Cercetării;
• Codul oferă funcției de rector două mandate consecutive a câte 5 ani (era cazul de păstrat 4 ani (la nivel de mandat prezidențial), căci, oare nu universitatea este entitatea ce trebuie să ofere un exemplu de  progres și dinamism societății întregi? 10 ani de rectorie este exagerat de mult, unde mai pui că acest Cod nu are efect retroactiv și unul din rectori, cu fular verde în jurul gâtului,   perenizat  în funcția sa ca mulți alți omologi de-ai săi de funcție și de fular,  deja a  declarat că rectorii moldoveni vor avea dreptul să mai cumuleze încă două mandate! Luați aminte – mandatul ”moldovenesc” este o realitate diagnosticată cu acte în regulă.  La întrebarea adresată unui rector al instituției publice sau președintelui Academiei din Jmerinka moldovenească – ”Cât doriți  să dureze mandatul dstră?” Răspunsul este unul: ”Hojma”.
• Aceiași rectori au făcut presiuni asupra ministerului prin șantaj și au obținut un alt vestigiu sovietic, ce ne păstrează în limitele diagnozei de ”moldoveni”. Cea de a doua treaptă de doctorat – habilitatul – apare în textul Codului, pentru a liniști orgoliile prezumptuoase ale tuturor habilitaților din RM, care pe timpuri susțineau la Moskova tezele lor, cărând lăzi cu sticle de coniac din Moldova, și uimind profesorii ruși cât de bine cunoșteau doctoranzii moldoveni la examen limba ”străină” – româna! Habilitații din RM sunt excepționali, când se adună la o conferință științifică pe la Academia noastră din Trembita și Malinovka – nu-și dau rândul la sforăială, iar într-o frază fac câte șapte greșeli de gândire, ceva mai mult decât unii academicieni. Aceia totuși, sunt academicieni, am citit și ”epistole” de-ale unora din ei – teribilism, nu alta! Culmea este faptul că acest ”doctorat habilitat” nu poate fi echivalat nicăieri în lume – cu cele 200 de pagini de ”cercetare autentică moldovenească” – habilitatul moldovenesc nu poate fi echivalat nici măcar peste Prut, în România. Am cunoscut personal tipi, care se umflă în pene cu habilitatul lor, dar a căror ”operă” face exact cât o ceapă degerată și e valabilă doar în spațiul ”megaștiințific ” de pe Bâc.
• Codul nu readuce plenar, odată și pentru totdeauna, cercetarea științifică la ea acasă – în instituțiile de învățământ superior. Și nici nu putea să se întâmple aceasta doar prin adoptarea Codului Educației.  Era necesară fie adoptarea Legii cu privire la Academia de Științe și adoptarea unei noi legi, care ar fi reglementat cercetarea și inovarea, fie, cel puțin, modificarea radicală a Codului pentru știință și inovare.  În situația creată  jumătatea de măsură va da multe bătăi de cap celor ce vor implementa Codul Educației.
• Preocupat de monopoluri și timorat de concurență europeană loială, un academician  din parlament, vestit prin activitatea de lobby în favoarea clinicilor sale  private, prin care pompează bani pentru transplanturi și reproducere artificială, nu a ezitat să vicieze versiunea guvernului în materie de învățământ medical – amendând (cu siguranță, nu gratis, activitatea de lobby în RM nu este legalizată) un articol din cod, obstrucționând astfel dreptul cetățeanului la libertatea de alegere a parcursului educațional. Tipul nu are nicio treabă cu normele europene, că, dă mă rog, el e academician al academiei de pe malul Bâcului, cea mai academicească  academie din toate academiile lumii (așa ar fi spus Candid, vestitul personaj dintr-o poveste filosofică a lui Voltaire). Iar un ditamai titlu de academician se obține cu greu – trebuie să dai niște niște bani  pentru astfel de titlu, să mai lobezi niște interese pentru scumpa academie de pe Bâc! Duka are ochiul vigilent și mâna lungă! În RM dacă nu ai titluri – nu ești om de vază și nu te cheamă nimeni la masă! Numai că titlurile astea de pe malul Bâcului nu prea sunt vizibile imediat ce treci frontiera cu UE. O fi ele vizibile prin spațiul CSI, că de acolo li se trage lucoarea unor academicieni și habilitați.

În concluzie – intențiile autorilor Codului Educației au fost foarte bune. In esență  este un document programatic (fie și cu lacune vizibile), care va necesita o sumedenie de acte normative adiționale și  o muncă titanică pentru ca prevederile acestui Cod să fie realizate. Noroc de ministrul educației, Jeanne d’Arc, zic eu, dacă poposea încă în 2009 în fruntea ministerului, Codul ar fi fost votat în 2011.

Am făcut radiografia doar a unui singur proiect de lege, cu o istorie de cinci ani, dar care radiografie este emblematică și poate fi aplicată multor proiecte de legi, adoptate în parlament. Spre regret, unele din ele, prin viciere intenționată, au îmbogățit, fie o bună parte din deputați, fie o categorie de cetățeni cu interese. Cert este că astfel de fenomene nu trebuie să aibă loc. Dar o simplă predică sau o chemare patetică de pe paginile unui blog de profesor universitar, cu siguranță, îi vor face să zâmbească pe cei ce țin mâna pe pulsul  banului obținut din business cu statul și  din controlul instituțiilor aceluiași stat.

M-am convins pe parcursul a 5 ani, că a face politică în RM înseamnă jumătăți de măsură, condimentate cu arta șantajului și a populismului. Cuvintele cheie negative ale acestor cinci ani de activitate politică, pe care i-am  urmărit inclusiv de la o anumită distanță, ca un evaluator de profesie, ar fi: ineficiență, ambiții bolnăvicioase, incoerență, ipocrizie, șantaj, troc, neîncredere, minciună, lovitură sub centură. Care sunt cuvintele-cheie pozitive? Le voi enumera, dar se vor referi la umila mea persoană și, doar  la unii din colegii mei politicieni: sacrificiu, dedicație, responsabilitate, pasiune, activism.

Politicul din RM are nevoie urgentă de un transplant de sânge nou, dar și curat, sânge ce ar veni de la o generație de cetățeni, nepătați de balcanismele moldovenești. Aceștia ar fi, o parte din  cetățenii activi, din sfera publică și privată, din RM, dar mai ales, cetățenii noștri din diasporă. E bine cunoscut faptul, că un sistem poate fi reformat doar cu ajutorul celor din exterior. Cei mai buni cetățeni ai noștri din diasporă trăiesc demult conform legilor europene, ei nu au gândire defectă, ei știu cum și ce trebuie de făcut în RM. Avem nevoie de un suflu nou în politicul din RM. Sper că aceste vânturi noi, europene, vor anima  catargele vasului în semi-derivă pe nume Republica Moldova.

Azi, 14 iulie, de Ziua Națională a Franței, Ambasadorul Franței în RM Excelența Sa Domnul Gérard Guillonneau, mi-a comunicat o veste surprinzătoare și foarte plăcută – Președintele Franței François Hollande a semnat decretul cu privire la decorarea a 560  personalități notorii din viața publică a Franței și de peste hotare cu Ordinul Național ”Legion d’Honneur” – Legiunea de Onoare. Printre aceste personalități mă  aflu și eu, Ana Guțu,  cetățeancă a RM și României, profesor universitar, actualmente deputat în Parlamentul RM, președintă a Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană.

Ordinul ”Legion d’Honneur” a fost instituit de Napoleon în 1802 și reprezintă o recompensă pentru merite militare sau civile în fața națiunii. Ordinul ”Legion d’Honneur” este atribuit în rang de Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare Ofițer și Mare Cruce.

Aujourd’hui, le 14 juillet, Fête Nationale de la France, l’Ambassadeur de la France en République de Moldavie m’a donné une très heureuse et surprenante nouvelle: le Président de la France M. François Hollande a signé le décret visant les  560 nominations au rang  de la Légion d’Honneur . Parmi les décorés figure aussi Mme Ana Gutu – professeur universitaire de l’ULIM, actuellement député au parlement moldave, présidente de la Commission politique extérieure et intégration européenne. Ana Gutu a été nommée au range de Chevalier de la Légion d’Honneur.

Merci à la France pour avoir apprécié mes modestes projets éducationnels et scientifiques à la gloire de la langue française et de la francophonie!

Vive la France! Vive la Langue Française! Vive le 14 juillet!

Microbuzele sunt și ele un simbol al tranziției. O tranziție interminabilă, perenizată cu slogane europene, unde e prea puțin loc pentru lege, corectitudine, calitate și alte valori mai cotidiene, de care este atașat fiecare cetățean. Nu e zi în care să nu fie implicat în accident vreun microbuz din Chișinău. Businessul cu microbuze, care transportă pasageri, chipurile dând o mână de ajutor primăriei în soluționarea problemei transportului public, a devenit ucigaș. Nu știu, cum de nu le ard mâinile celor, care gestionează rutele de microbuz, care fac bani pe insecuritatea pasagerilor, care angajează deseori pe post de șoferi persoane ce nu au acte în regulă.  Acuz de iresponsabilitate autoritățile locale – primăria Chișinău, în frunte cu primarul actual, consilierii, care protejează acest business ucigaș, cei, care din lăcomie și impotență profesională nu au fost în stare să lanseze proiecte public-privat pentru asigurarea Chișinăului cu transport public decent. Microbuzele sunt o rușine pentru capitala unui stat care a semnat Acordul de Asociere cu UE, pentru primarul, care se bate cu pumnii în piept și invocă toate cauzele posibile și imposibile în a justifica incapacitatea de a administra capitala.

Păi, la ce i-ar servi primarului grija față de locuitorii Chișinăului? Oricum, el nu e tată, copii nu are, așa că  viitorul copil strivit de roțile microbuzelor (sau sfâșiat de câinii vagabonzi – și asta e o altă problemă!), cu siguranță, nu va fi copilul lui Dorin Chirtoacă.  Și nici copilul unuia din consilierii municipali, ăștia sunt businessmeni de succes, prin piețe, burse de valori, benzinării etc. Odraslele lor nu circulă nici cu microbuzele, nici cu troleibuzele, nici cu alt transport public. De fapt, ei țin ”krysha” businessului cu microbuze – business ucigaș! Chișinăul nu e o capitală europeană, ci un oraș asemeni unei urbe provinciale din țările lumii a treia, unde accidente cu microbuze omoară practic zilnic cetățenii acelor state. A face bani cu prețul morții cetățenilor – e o crimă pasibilă de pedeapsă penală. Cine credeți că trebuie să fie judecat?… Așa cred și eu! Dar până se trezește justiția noastră, cred că Dumnezeu le va lua în seamă pe toate, dar mai ales blestemul mamelor, care și-au pierdut copiii, rudele în accidente de microbuze, aceste microbuze care sunt adevărați teroriști cu patru roți, finanțați și protejați de aleșii locali într-o capitală pseudo-europeană.