Yearly Archives

36 Articles

17-ème Assemblée générale de l’AUF : 700 universitaires du monde entier réunis à Marrakech (Maroc)

Posted by on

Le 10-12 mai 2017 à Marrakech, Maroc, a eu lieu la 17-e Assemblée Générale de l’Agence Universitare de la Francophonie  (AUF).   En présence de 678 universitaires venus du monde entier, l’AG de l’AUF s’est achevée avec le renouvellement de ses conseils d’administration et associatif . 

Lors de la dernière journée, les membres titulaires de l’AUF ont élu, pour un mandat de 4 ans, Sorin Cîmpeanu président de l’AUF, avec 133 voix contre 113 pour Ana Guțu, premier vice-recteur de l’Université libre internationale de Moldavie (ULIM). Sorin Cîmpeanu succède ainsi à Abdellatif Miraoui, recteur de l’Université Cadi Ayyad de Marrakech (Maroc).

La nouvelle stratégie 2017-2021 de l’AUF adoptée par ses membres

Cette rencontre a permis aux représentants des établissements membres de l’AUF d’adopter la nouvelle stratégie 2017-2021 de l’Agence, témoignant ainsi leur confiance dans la feuille de route proposée pour construire, au cours des 4 prochaines années, un « Nouvel Espace Universitaire Francophone ».

La mise en œuvre de cette stratégie permettra de relever les 3 principaux défis auxquels les universités sont confrontées, et qui ont été au centre de 3 tables rondes : la qualité de la formation et de la recherche, l’employabilité des diplômés,  et le rôle des universités dans le développement global et local. Comme l’a relevé le recteur de l’AUF, Jean-Paul de Gaudemar, un consensus clair de l’assemblée s’est exprimé autour de la « mission sociétale des universités » à l’issue de la journée scientifique.

L’AG a adopté une Déclaration finale.

La journée scientifique a été consacrée à la problématique de la qualité, de l’employabilité et des ressources pédagogiques francophones en ligne.

ULIm est membre titulaire de l’AUF depuis 1997

Mme Ana Gutu a été membre des instances de l’AUF entre 2009-2017.

18424149_1942027369375509_812435587611018456_n 18403023_1942027466042166_3888071727265674900_n 18342749_10211541882395321_4480049203145014739_n 18342595_1942027386042174_5206598752973107341_n 18425389_10211541890035512_8094941758965500861_n 18342445_10211541883995361_7483068224086172707_n 18403497_10211541889275493_5453011831606815416_n 18423838_10211541883235342_4615947202289102841_n

 

 

 

MASA ROTUNDĂ „SCHIMBAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN RM”: PRO ȘI CONTRA

Posted by on

La 8 aprilie 2017 Ana Guțu a participat la masa rotundă ”Schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova: Pro și Contra”, organizată de fundațiile germane Konrad Adenauer și Friedrich Ebert. În cadrul mesei rotunde Ana Guțu a vorbit despre pericolul non-accederii unioniștilor în parlament prin sistemul de vot uninominal în 2018.

Amintesc că partidul unionist Dreapta s-a pronunțat împotriva sistemului de vot majoritar, deoarece acesta nu va fi suficient de reprezentativ (practic cu 3000 de voturi candidatul poate deveni deputat), va presupune cheltuieli de sute de ori mai mari pentru campanie, și deci, posibilități de corupere și monitorizare insuficientă a campaniei electorale de către CEC, pune în pericol instituția partidului politic, lipsește diaspora de un vot masiv și capabil să influențeze procesul decizional politic (3-4 mandate nici pe departe nu vor rezolva problemele diasporei), va aduce în parlament baronii locali, și, cel mai grav, sistemul de vot uninominal va lipsi unioniștii de posibilitatea de a fi reprezentați politic. 

 

COLOCVIUL ”LA FRANCOPOLYPHONIE” EDIȚIA 2017

Posted by on

IMG_2586 IMG_2522 IMG_2577

IMG_2537 IMG_2525 IMG_2662

IMG_2665 IMG_2568

La 7-8 aprilie 2017 a avut loc cea de-a 12 ediție a colocviului ”La Francopolyohonie” manifestare științifică notorie, bine cunoscută în mediul universitar francofon regional și internațional. În acest an ediția a 12 a colocviului a găzduit circa 70 participanți din 12 țări francofone. Deja câțiva ani la rând colocviul ”La Francopolyphonie” este dedicat studiilor contrastive și dialogului intercultural.

În acest an oaspetele de onoare al colocviului a fost renumitul savant, umanist, filosof francez Jacques Demorgon, autor a vaste studii și cercetări filozofice, membru al comitetului științific al colcoviului. În cadrul ceremoniei de inaugurare distinsului filosof i-a fost decernat titlul Doctor Honoris Causa și i-au fost înmânate atributele respective: diploma și toga.

În discursul de acceptare Jacques Demorgon, în prezența ambasadorului Franței în Republica Moldova, excelenței sale domnul Pascal Vagogne,  a mulțumit ULIM pentru onoarea care i-a fost acordată și a susținut o conferință despre axele fondatoare ale teoriei sale filosofice – critica prezentului, valorificarea trecutului și construirea viitorului. Ultima carte a lui Jacques Demorgon – L’Homme anatgoniste – este un adevărat manifest al esenței dialectale a ființei umane, care grație antagonismelor existențiale, influențează dezvoltarea lumii înconjurătoare, iar energiile sale creatoare trebuie să fie concentrate pe construcția lumii, și nu distrugerea ei.

În cadrul colocviului am prezentat comunicarea ”Puterea politică a limbii: cuvânt, sens, discurs”/ “Le pouvoir politique de la langue: mot, sens, discours”.

Le pouvoir politique de la langue: mot, sens, discours (FR)

În cadrul colocviului a fost lansată noua mea carte ”Complexitatea sistemică și funcțională a terminoloșiei științifice franceze”

17760037_10211195440814498_6871055292601249733_n

NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

Posted by on
NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

După trei ani de chinuri ale facerii ne-am învrednicit în sfârșit și cu niște cifre deocheate, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Nu știu dacă mai există state care-și numără cetățenii timp de trei ani, în era smartfoanelor și internetului. Vicierea datelor prezentate de BNS la 31 martie 2017 este ca și demonstrată, după scurgerea de informații de la finele anului 2014, care nu seamănă deloc cu ceea ce a prezentat BNS azi. Vom aminti că BNS la acea vreme era controlat partinic de PLDM. Astăzi BNS este controlat partinic de PD. De ce Filat nu a dorit să facă publice datele recensământului în 2014? S-a speriat de cifra prea mare de cetățeni care se identificau drept români? S-a speriat de creșterea opțiunii unioniste? Cert este că PD a preluat aceste temeri și a dat vina pe incompetența instituțională a BNS din cauza căreia nu au fost publicate la timp datele. În același timp, nici PD nu s-a dovedit a fi mai breaz, în loc să invalideze întreg procesul de colectare a anchetelor, să investigheze gestionarea banilor europeni alocați pentru recensământ, PD a preferat să ”deseneze” și el datele, să le măsluiască, pentru a-i liniști pe găgăuzi, care nu-și iubesc propria limbă și o preferă pe cea rusă, pe politicienii-stataliști – guvernarea și opoziția, că veacul RM este unul lung și promițător, că cetățenii sunt turmentați și nu știu cine sunt și ce limbă vorbesc.

Cam acesta a fost scopul vicierii datelor recensământului, unul și mai beteag decât cel din 2004.  Astfel reiese că găgăuzi în 2014 sunt mai mulți decât în 2004, pe când noi știm că satele găgăuze sunt pustii, femeile plecate în Turcia la munci ingrate. Dacă  în RM sunt mai tot atâția găgăuzi (4,6%) cât români (7%), și mai mulți găgăuzi decât ruși (4,1%), de ce toată Republica Moldova e invadată de canale TV și publicații rusești dar nu turcești? Și în general, ce caută instituțiile media de limbă rusă într-un stat unde 82% sunt română și unde se vorbește majoritar limba română? Că unii o numesc ”moldovenească” –  astă e alt subiect, sărăcia spirituală e un vestigiu mai vechi între Prut și Nistru.

Mai nou, constatăm că în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 3 mln de cetățeni, iar în registrul votanților pentru alegerile prezidențiale din 2016 au fost incluși peste 3 mln 200 mi cetățeni.

Falimentul statului artificial pe nume Republica Moldova este demonstrat inclusiv prin acest recensământ al populației din 2014 – un stat care nu este capabil să-și numere cetățenii, cum poate asigura o viață și o securitate decentă pentru ei?

***

DREAPTA DESPRE DATELE RECENSĂMÂNTULUI DIN 20014

Partidul unionist Dreapta consideră că datele prezentate de BNS cu privire la recensământul cetățenilor și locuințelor nu sunt credibile din mai multe motive:

  1. Colectarea datelor de către recenzori a fost efectuată cu grave încălcări, inclusiv completarea anchetelor cu creionul și la telefon (informații parvenite din mărturii multiple).
  2. Formularea întrebărilor din anchete a fost vicioasă, iar recenzorii au fost insuficient instruiți.
  3. Datele au fost prezentate cu întârziere, procesul de analiză fiind tărăgănat și realizat de colective de oameni diferite, din cauza concedierilor multiple și lipsei de suporturi logistice suficiente pentru a efectua trierea corectă a anchetelor.

 

În legătură cu prezentarea datelor incoerente de către BNS, mai cu seamă referitor la situația lingvistică și identitară din RM, date ce intră în flagrantă contradicție și cu registrul votanților din Republica Moldova, partidul unionist Dreapta își exprimă totalul dezacord cu rezultatele recensământului din 2014 anunțate de BNS trei ani mai târziu și solicită demararea unei anchete administrative pe marginea gestionării fondurilor europene alocate pentru petrecerea recensământului și  a fraudelor admise în procesul de colectare și procesare a anchetelor. De asemenea, Dreapta nu are încredere în capacitatea instituțională și logistică a BNS, considerând că este necesar de a recurge la ajutorul instituțiilor internaționale specializate în organizarea unui recensământ.

 

 

 

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

Posted by on
99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

MARȘUL TRICOLORULUI LA CHIȘINĂU DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA

Posted by on
MARȘUL TRICOLORULUI LA CHIȘINĂU DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA

La 26 martie, la inițiativa organizației non-guvernamentale unioniste Onoare, Demnitate și Patrie (ODIP) a avut loc la Chișinău un Marș al Tricolorului, care a întrunit mai mulți unioniști din diferite partide și ONG-uri. Partidul unionist Dreapta s-a raliat manifestării și a lansat un mesaj de unire a forțelor unioniste din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, în condițiile schimbării sistemului electoral prin trecerea de la cel proporțional la sistemul majoritar.

20170326_145558 20170326_145507 received_428447437489925 received_428446830823319

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA ÎL ACUZĂ PE IGOR DODON DE TRĂDARE DE PATRIE

Posted by on

Comunicat de presă

 Partidul unionist Dreapta este indignat de comportamentul anticonstituțional al lui Igor Dodon, de care a dat dovadă de la investirea sa în funcție. Declarațiile și acțiunile sale denotă o iresponsabilitate crasă vizavi de funcția pe care o ocupă.

Acțiunea sa de ultimă oră, și anume, invitarea la Chișinău a liderului enclavei separatiste din stânga Nistrului Krasnoselskii, exponentul intereselor Moscovei, în condițiile în care teritoriul secesionist nu este controlat de administrația oficială de la Chișinău, constituie nu doar o sfidare obraznică a demnității noastre naționale, ci un act de trădare de patrie, pentru care Igor Dodon trebuie să fie tras la răspundere penală în conformitate cu articolul 337, Trădarea de Patrie, al Codului Penal:

(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

Partidul unionist Dreapta cheamă organele abilitate ale Republicii Moldova – SIS, Procuratura generală – să se autosesizeze și să pornească o anchetă penală împotriva lui Igor Dodon, urmând să-i fie ridicată imunitatea și să fie declanșată procedura de destituire a lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova.

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

24.03.2017

PATIMILE DIASPOREI

Posted by on

Inițiativa PD cu privire la introducerea sistemului de vot uninominal a dat start campaniei electorale pentru parlamentarele din 2018. Partidul unionist Dreapta s-a expus deja referitor la acest sistem, constatând că sistemul uninominal 100% așa cum este propus va duce la excluderea unioniștilor din viitorul parlament, ceia ce este foarte grav. Goana după votul diasporei a început. Brusc unii lideri politici și-au amintit de ea: cei de la guvernare le oferă ”generos” câteva mandate (maxim 3), cei din opoziție, înflăcărați de sprijinul masiv pe care l-au avut la prezidențiale, doresc să se asigure de același sprijin la parlamentare și se plimbă prin orașele europene în căutare de rezoluții revoluționare.  Doar că rezoluția offline-ului ”adoptă un vot” pentru mine, de exemplu, s-a dovedit a fi o adevărată decepție. Mai ales cele trei cerințe față de autoritățile oficiale ale statului Republica Moldova:

  1. Îmbunătățirea legislației electorale, fără schimbarea sistemului electoral actual în cel majoritar, uninominal sau mixt, înainte de alegerile parlamentare din 2018;
  2. Investigația de urgență a furtului miliardului;
  3. Lupta reală cu corupția.

Dragă diasporă,

  1. Cum rămâne cu dreptul dumneavoastră la vot, chiar în cadrul sistemului proporțional actual? Nu vă interesează nici votul prin corespondență, nici votul prin procură? Nu mai zic de cel prin internet.
  2. Nu vă interesează deloc problema pericolului transnistrizării Republicii Moldova și sucombării în spațiul de influență rusesc?
  3. Dar problema identitară? Tot nu vă interesează? Poate ați soluționat-o voi și noi nu știm? Mergeți cumva la biserica românească din preajmă? Sau vă căutați preoți ”moldoveni”, aidoma celor care au venit cu Dodon la Padova? Poate vă asociați la comunitățile românești din diaspora istorică la sărbătorile naționale? Sau le faceți pe—ale voastre – ”moldovenești”? În așa caz, cine sunteți voi, ”diaspora moldovenească”? Moldoveni cu pașapoarte românești cu drept de lucru în UE? Cum puteți avea pașapoarte românești și să nu puneți problema Unirii celor două state românești?! Să puneți problema de o manieră ultimativă! În fața oricărui politician care va solicita întrunire cu dumneavoastră! De atâția ani fiind prin Italii, Spanii și Grecii nu v-ați convins de un singur lucru: Republica Moldova nu are nicio șansă să supraviețuiască în calitate de stat independent?
  4. Cum vedeți ”reînnoirea” casei politice în 2018? Prin schimbarea partidelor de la putere? Sunteți dispuși să mai așteptați vreo 50 de ani? Păi timp de 25 de ani asta s-a întâmplat în RM – s-au tot perindat la guvernare diferite partide, unele mai comuniste decât altele. S-a reușit printr-un miracol asocierea RM la UE. Dar mai mult decât atât – ne se va mai întâmpla!

Draga diasporă,

Pentru a vă merita denumirea de ”diasporă” trebuie să conștientizați un singur lucru: dacă doriți binele celor de acasă, celor din RM, militați pentru Unirea Republicii Moldova cu România. Restul opțiunilor politice/partinice sunt interese de moment. Meditați bine asupra riscului de a vă lăsa manipulați! Dacă sunteți români – asumați-vă Unirea! Dacă nu – nici diasporă nu sunteți….

***

DISCURS LA CONGRESUL DIASPOREI UNIONISTE

3 APRILIE 2015, PALATUL PARLAMENTULUI, BUCUREȘTI, ROMÂNIA

 

Doamnelor și Domnilor senatori, deputați, oficiali,

Onorată asistență,

În primul rând, doresc să le mulțumesc organizatorilor Congresului Diasporei Unioniste pentru diligențele în organizarea acestui for și pentru faptul că m-au invitat să iau cuvântul în fața domniilor voastre cu ocazia acestui eveniment.

În epoca mondializării mobilitățile capitalului uman nu mai sunt un fenomen ieșit din comun. Oamenii sunt în căutare de sine, în căutarea unei vieți mai bune, explorează oportunitățile de realizare a viselor și talentelor, pentru a eficientiza parcursurile de carieră și pur și simplu, cele existențiale.

Pentru Republica Moldova și România exodul populației a fost și, deocamdată, este legat de retardul socio-economic înregistrat de cele două state românești în raport cu țările vechilor democrații europene și nord-americane. Totuși, există o diferență istoricește motivată dintre diaspora românească originară din România și emigranții din Republica Moldova.

Diaspora românească este mult mai veche, își merită pe deplin numele de ”diasporă”, deoarece românii din Țară au emigrat inițial, și în primul rând, în căutarea unui cadru intelectual propice pentru  creație și inovare. Celebrii intelectuali emigranți români au înscris pagini de glorie în istoria civilizației țării, în care și-au găsit refugiu pe viață, dar și în patrimoniul cultural universal: Cioran, Eliade, Brâncuși sunt doar câteva nume celebre care fac onoare culturii universale.

Emigranții din Republica Moldova, evaluați la scară mai largă,  au fost mânați de scopuri mult mai materialiste în majoritatea lor absolută – cetățenii tinerei Republici Moldova au părăsit noul stat în derivă tranzițională, ca să nu zic tranzacțională, în căutarea pâinii lor de toate zilele. Iar în totalitatea lor, acești cetățeni plecați din RM în prima generație, nici nu pot fi considerați o veritabilă ”diasporă”, deoarece le lipsește apartenența la vechimea istorică a fenomenului.

Dincolo de comparații  și definiții, din multiplele mele întâlniri cu reprezentanții diasporei românești istorice și emigranții din Republica Moldova, am constatat faptul că cetățenii din RM, exportându-se ca resursă umană, exportă cu ei problemele socio-politice și economice, ei sunt literalmente deșirați de o manieră excesiv de pasională de diferențele de apartenențe și atitudini, incluzând  cele partinice, politice, doctrinare sau de personalitate.

Or, segregarea excesivă în baza unor sau altor criterii, atomizarea organizațiilor asociative din diaspora românească – zicând diaspora românească voi subînțelege atât diaspora istorica a României, cât și cetățenii RM emigrați mai recent peste hotare – este păguboasă, din punct de vedere a salvgardării românismului prin manifestare sa în tot ce ține de limbă, cultură, civilizație și istorie românească. Când spun acest lucru, am în vedere faptul că mulți din concetățenii noștri din Republica Moldova, emigrați peste hotare, preferă să se alăture asociațiilor resortisanților din RM, și nicidecum asociațiilor deja existente ale diasporei românești istorice. Unii din ei, dacă nu chiar majoritatea, preferă să frecventeze bisericile ortodoxe rusești sau să înființeze filiale ale Mitropoliei Moldovei, dependente de Moscova, în loc să frecventeze bisericile ortodoxe românești. Altfel spus, schizofrenia mentalități sociale din RM, manifestată prin dedublarea identității (culturale, religioase, lingvistice, istorice etc), este transpusă sută la sută în obișnuințele și uzanțele comportamentale într-un mediu cetățenesc sau național de altă natură.

Evenimentele din regiune din ultimul an, legate de războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei,  sfidarea de către Rusia lui Putin a normelor de drept internațional, tendința nesănătoasă de a redesena frontierele statelor la începutul secolului 21, exact la o sută de ani de la primul război mondial – schimbă esențial perspectivele de dezvoltare politică, socială și economică a țărilor din regiune în general, și a Republicii Moldova în special.

Republica Moldova a devenit stat asociat la UE în 2014. Pentru atingerea acestui deziderat clasa politică de la Chișinău a fost sprijinită necondiționat și masiv de elita politică din  România. Când spun elita politică din România, am în vedere politicienii cu varii responsabilități legislative și executive, care în pofida diferențelor de apartenență partinică – fie de stânga sau de dreapta – au manifestat un interes și grijă deosebită față de ancorarea Republicii Moldova la parcursul european.

După constituirea arcului guvernamental și legislativ în Republica Moldova în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, ne este clar tuturor că Republica Moldova a pășit într-o perioadă de stagnare, dacă nu regres, la capitolul reforme și modernizare, apropiere de UE.

Evoluțiile de ultimă oră, mai bine zis involuțiile, din Republica Moldova, legate de falimentul securității financiar-bancare în urma hemoragiei frauduloase a unei sume enorme de bani, hemoragie ce a sărăcit populația Republicii Moldova cu 30%, estimată la multe miliarde de lei moldovenești, sumă ce depășește de câteva ori toate investițiile europene în decurs de 5 ani, – denotă falimentul nu doar al sistemului financiar – bancar, ci a statului Republica Moldova.

Prăbușirea securității financiare naționale, coroborată cu insecuritatea informațională, cu impunitatea nonșalantă a separatismului, ce înflorește nestingherit în sudul Republicii Moldova și în stânga Nistrului, reverberând amenințător în nordul republicii, disfuncționalitatea totală și corupția  instituțiilor de drept și coercitive, care au admis inclusiv evadarea criminalilor vinovați de violențele comise de polițiști la 7 aprilie 2009 împotriva tinerilor, iresponsabilitatea clasei politice, care a aservit din punct de vedre partinic instituțiile statului cu întreg aparat funcționăresc – sunt doar câteva argumente în favoarea demonstrării falimentului entității statale pe nume Republica Moldova.

Adevărul este că nu poți construi o entitate statală pe o palmă de pământ, care nu a avut experiența   autoguvernării, populația căreia nu a depășit mentalitatea de sclav, fiind obișnuită să fie condusă și ghidată de cineva (nu absolutizez acum decât bazându-mă pe regula majorității), făcând abstracție de micile excepții proprii cu preponderență intelectualilor.

Rezumând, am putea formula două condiții socio-politice propice înfăptuirii re-Unirii RM cu România: războiul hibrid din regiune și corupția internă fără precedent din Republica Moldova.

Mai mult, în aceste condiții ideea națională de unitate românească este unica valabilă pe ambele maluri ale Prutului, în cele două state românești. De ce Unirea? Campania desfășurată de Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei  răspunde exhaustiv la întrebarea: de ce este imperios necesară Re-Unirea Republicii Moldova cu România, mai cu seamă că re-Unirea este avantajoasă mai ales pentru cetățenii Republicii Moldova. Suntem în prezența unui auditoriu extrem de informat și avizat în argumentarea necesității realizării idealului național românesc, deci,  nu vom stărui asupra detaliilor  istorice ale evenimentului din 1918.

Formulată de o manieră punctuală, acest ideal național răsună destul de convingător, nimeni  din cei prezenți în sală nu ar contesta necesitatea realizării idealul național de unitate românească. Întrebările  sacramentale sunt – Cine? Cum? Și Când?

Cine? Înaintașii din spațiul civilizațional românesc, mai ales tinerii de pe ambele maluri ale Prutului și, obligator, tinerii din diaspora românească. Fără a neglija, desigur experiența de viață  a marilor personalități, angajate în procesele și acțiunile de dezvoltare socio-economică și politică a societății românești, care contribuie la re-Unirea Republicii Moldova cu România. Factorii decizionali de pe ambele maluri ale Prutului – legislatori, membri ai guvernului. Salut cu această ocazie formarea Grupului Parlamentar pentru Unirea României cu Republica Moldova, dar și exprim regretul lipsei unui grup corespondent în parlamentul Republicii Moldova.

Cum? Prin constituționalizarea ideii naționale românești în România, în primul rând, adică includerea acestui deziderat în textul Constituției României. Prin transmiterea mesajului despre necesitatea imperioasă de reunificare a celor două state românești în exterior, fapt ce presupune activități diplomatice politice și populare de convingere a oficialilor americani și europeni în acest sens. Prin retransmiterea integrală a unui număr suficient de mare de canale  TV românești pe teritoriul Republicii Moldova, dar și prin crearea unui post de TV de propagandă pro-românească/unionistă, ce ar emite 24 din 24. Prin inundarea bibliotecilor școlare din satele Republicii Moldova cu carte românească. Prin desfășurarea de către instituțiile din România a proiecte cât mai numeroase posibile cu sprijin financiar european și nord-american pe teritoriul Republicii Moldova, proiecte de infrastructură, dar și proiecte culturale, de emancipare spirituală românească.

Când? Cât de curând posibil. Realizez că această formulă e mult prea romantică și idealistă. Realizez de asemenea, că ostilitățile vizavi de ideea națională de unitate a neamului românesc sunt mult prea răspândite atât la nivelul mentalului colectiv din Republica Moldova, cât și în cercurile politice autohtone din Republica Moldova și cele din exterior. Dar nici anul 1918 nu era foarte favorabil Unirii atât în plan intern, cât și în plan extern.

Dumneavoastră, stimați reprezentanți ai diasporei românești unioniste, sunteți în închipuirea mea și a multor concetățeni prezenți aici în sală, ceea ce în franceză am numi crème-de-la crème, adică, ceea ce a putut să furnizeze mai bun națiunea română statelor lumii în cadrul fenomenului emigrării. Ați făcut studii selecte, v-ați integrat în societățile-gazdă, v-ați conformat legilor și regulilor de joc valabile în țările-gazdă, ați păstrat spiritul românismului și dragostea pentru Țară, mulți dintre dumneavoastră ați devenit sau urmează să deveniți somități în varii domenii extrem de importante pentru progresul și prosperitatea țărilor lumii.

Faptul că ați răspuns la chemarea organizatorilor diasporei unioniste vorbește despre sentimentul profund de apartenență pe care îl manifestați pentru ideea românismului și idealul unității noastre naționale.

Apelul meu către dumneavoastră este pentru unitate, în primul rând, în mijlocul asociațiilor diasporale românești, pentru excluderea segregării în interiorul entităților asociative românești, în scopul eficientizării  acțiunilor legate de realizarea proiectelor concrete. Diaspora românească istorică, cu drept de vot, a răsturnat sondajele și prezicerile analiștilor politici în cadrul alegerilor prezidențiale din România. Concertarea fără precedent a efortului decizional electoral din diaspora românească a fost o primă acțiune de proporție internațională în favoarea schimbării la față a României. Deci, diaspora românească a spus sus și tare – se poate!

Să nu uităm că Republica Moldova e tot România, acum diaspora românească are în sarcina sa elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiuni pentru realizarea ideii naționale de unitate românească – re-Unirea Republicii Moldova cu România.

Nu-mi rămâne decât să vă doresc într-un ceas bun, Congres al diasporei unioniste, Vă îndemn la fapte concrete, dar mărețe întru beneficiul românilor de pe ambele maluri ale Prutului!

Trăiască România Mare, trăiască unitatea neamului românesc!

Vă mulțumesc pentru atenție!

 

PARTIDUL UNIONIST DREAPTA NU SUSȚINE PROIECTUL DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMULUI UNINOMINAL DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Posted by on

Comunicat de presă

 

Partidul unionist Dreapta este îngrijorat de proiectul de lege pentru amendarea Codului electoral în vederea introducerii sistemului uninominal de vot. Schimbarea sistemului proportional pe unul majoritar nu poate fi efectuată fără o abordare complexă: amendarea Constituției RM și reforma teritorial-administrativă. Or, proiectul propus de PD este unul absolut nedefinitivat, se bazează pe idei populiste și, de fapt, distrage atenția cetățenilor de la problemele societale de anvergură: combaterea corupției, restituirea miliardului furat, reformarea justiției, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă etc. Proiectul are următoarele lacune:

  1. Organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin este discriminatorie – conform acestei modificări, candidații care se vor plasa pe locul doi la primul tur de scrutin, și care ar putea cumula susținerea în turul doi din partea altor candidați, nu vor avea posibilitatea să demonstreze acest fapt și, deci nu vor accede în parlament. Anume din această cauză unioniștii riscă să nu ajungă în parlament, ei nefiind repartizați proporțional și compact din punct de vedere teritorial. Iată de ce ar fi fost mai binevenită experiența Franței, unde la alegerile deputaților pe circumscripții este prevăzut al doilea tur de scrutin cu participare a primilor doi clasați, iar în unele cazuri, când al treilea clasat acumulează 15%, au loc alegeri trilaterale.
  2. Reprezentativitatea deputaților aleși este contestabilă – în condițiile corupției generalizate nu este greu de presupus cine va accede în parament – vor fi baronii locali, care controlează politic serviciile instituțiile bugetare deconcentrate.
  3. Alegerea a celor 101 deputați pe circumscripții creează falsa iluzie că deputații se vor ocupa de problemele locale ale cetățenilor. Pentru soluționarea problemelor locale există autoritățile publice locale, responsabile de infrastructură, servicii comunitare etc. Iar deputații aleși, oricum vor fi exponenții unui partid politic, vor constitui fracțiuni parlamentare și vor fi subiecți de corupere pentru constituirea-reconstituirea majorității parlamentare.
  4. Nu este deloc clară situația în care RM nu controlează teritoriul separatist din stânga Nistrului, iar fotoliile de deputați pentru circumscripțiile de acolo vor rămâne vacante.
  5. Nu există echitate în ceea ce privește votul în diasporă. Se creează impresia că autorii proiectului vor să reducă la minim rolul acesteia în votarea componenței viitorului parlament, oferind, la prima vedere, mandate separate pentru diasporă, dar în realitate limitând accesul la vot prin procedura de înregistrare prealabilă – procedură greoaie și anevoioasă.
  6. Introducerea sistemului uninominal de 100% va periclita procesul decizional parlamentar, care trebuie să se bazeze pe doctrine și politici publice coerente, să asigure interesul cetățenilor la nivel național, și nu să decurgă din necesitățile locale înguste – tărâm de activitate pentru administrația publică locală.
  7. Posibilitatea revocării deputatului este formulată foarte evaziv și este interpretabilă. Este lesne de presupus că niciun deputat ales pe circumscripții nu va fi rechemat. Practica statelor din regiune o demonstrează foarte elocvent.

În concluzie, proiectul cu privire la amendarea Codului electoral pentru introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare este unul populist, defectuos, elaborat în grabă,  fără reforme sistemice precum ar fi cea constituțională și teritorial-administrativă.

Partidul unionist Dreapta este împotriva adoptării acestui proiect de lege și consideră că nici sistemul uninominal 100%, nici cel mixt – 50% pe circumscripții și 50% pe listele de partid-  nu este binevenit în condițiile Republicii Moldova, deoarece acest sistem de vot obstrucționează accederea unioniștilor în parlamentul Republicii Moldova și, prin urmare, îngrădește dreptul unioniștilor de a fi reprezentați în forul legislativ.

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

15.03.2017

 

POZIȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA REFERITOR LA SOLUȚIONAREA  DIFERENDULUI   TRANSNISTREAN  

Posted by on
POZIȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA REFERITOR LA SOLUȚIONAREA  DIFERENDULUI   TRANSNISTREAN   

 

                                      DECLARAȚIE

 Partidul unionist Dreapta vine cu viziunea sa asupra problemei conflictului înghețat din stânga Nistrului, considerând că problema așa zisei Transnistria trebuie înţeleasă într-un context mai larg şi într-o perspectivă mai generală decât cea a statului Republica Moldova din prezent.

Evenimentele secolului XX ne permit să concluzionăm că teritoriul din stânga Nistrului a fost folosit de statul sovietic pentru a separa regiunea dintre Nistru şi Prut de restul teritoriului României. Statul actual Republica Moldova se plasează într-o continuitate istorică faţă de Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1924 pe malul stâng al Nistrului. Faza următoare de evoluţie a formaţiunii statale, create în mod arbitrar de sovietici în 1924, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în care zona din stânga Nistrului nu avea un statut aparte din punct de vedere legal, însă, neoficial, domina prin reprezentanții săi politici la Chișinău.

Astfel, partidul unionist Dreapta consideră că Republica Moldova de astăzi, ca stat, este o emanaţie a zonei profund sovietizate şi rusificate din stânga Nistrului, o regiune care ne-a devenit demult străină şi care nu aderă, prin locuitorii ei, la valorile împărtășite pe malul drept al Nistrului. Dintr-o perspectivă statalistă radicală, promovată de cercurile pro-ruse de la Chișinău, inclusiv președinția actuală a Republicii Moldova, teritoriul ocupat din stânga Nistrului trebuie reintegrat cu Republica Moldova. Această mult-râvnită reintegrare presupune cedări, inclusiv în materie de politici culturale-identitare, care s-ar schimba radical.

Pe parcursul anilor au fost diverse tentative de soluţionare a conflictului transnistrean: semnarea unui Tratat în care Republica Moldova şi Transnistria erau părţi egale în edificarea unui stat comun, iniţiativa guvernării comuniste de federalizare asimetrică, planul Kozak, propunerea societății civile privind Strategia 3D, adoptarea Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului din 2005, internaţionalizarea procesului de negocieri şi instituirea formatului 5+2, au existat planuri de rezolvare a conflictului propuse de OSCE, Kiev, Transnistria, au fost exercitate  presiuni prin introducerea noilor reguli vamale etc., pe ambele maluri ale Nistrului au fost schimbate conducerile.

Aceste acţiuni, dar și nerespectarea de către Federaţia Rusă a multor acorduri şi rezoluţii ale organismelor internaţionale de retragere a armatei ruse din stânga Nistrului au dus la dezvoltarea paralelă a Republicii Moldova şi Transnistriei prin experienţe de confruntare şi nu de colaborare.

Toate  incongruențele economice, politice și sociale induc ideea, că există prea mulți beneficiari ai perpetuării status quo-ului zonei secesioniste din stânga Nistrului. Cert este că ideea recuperării teritoriului secesionist ţine în captivitate  cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, iar diferendul va rămâne înghețat pentru o perioadă foarte îndelungată.

In eventualitatea reincorporării zonei din stânga Nistrului Republica Moldova va fi ”transnistrizată” și va cădea pentru totdeauna de pe harta vestului european, sucombând în haosul neo-imperialismului rus, aducător de războaie, hoții și sclavie națională.

Argumentele expuse mai sus induc la concluzia că diferendul înghețat din stânga Nistrului nu va fi soluționat în termen scurt, mediu sau lung, iar dorința politică de a recupera controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului ascunde intenția de a împiedica cu orice preț unirea Republicii Moldova cu România și ancorarea de facto a Republicii Moldova în spațiul euroatlantic. Evenimentele se precipită și se aud din ce în ce mai multe voci precum că a venit vremea acordării unui statut special zonei separatiste din stânga Nistrului.

 În aceste condiții partidul unionist Dreapta atenționează cetățenii Republicii Moldova și opinia internațională, că orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului, propusă și acceptată în cadrul formatului 5+2, conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna a Republicii Moldova de pe orbita parcursului său euroatlantic.

Ținând cont de conjunctura regională și internațională creată,  Partidul unionist Dreapta cere puterii oficiale de la Chișinău să întreprindă următoarele diligențe:

  1. Înghețarea negocierilor în formatul actual 5+2 pe problema acordării unui statut special raioanelor din stânga Nistrului și reincorporării lor în componența Republicii Moldova.
  2. Securizarea administrativă pe Nistru prin instalarea punctelor de control aparținând autorităților constituționale ale Republicii Moldova, cu demarcarea clară a teritoriului controlat constituțional de Republica Moldova. Asigurarea ulterioară a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.   După finalizarea acestor operațiuni, participarea Republicii Moldova la formatul 5+2 devine inutilă și trebuie încheiată.
  3. Constituirea unui fond de sprijin financiar (fonduri speciale atât din bugetul public al Republicii Moldova, cât și din fonduri internaționale) pentru procurarea de locuințe pentru cetățenii din stânga Nistrului, care vor dori să se transfere cu traiul în partea dreaptă a Nistrului, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova.
  4. Urgentarea procesului de conectare energetică a Republicii Moldova (gaz şi energie electrică) la sistemul energetic din Romania pentru a rupe definitiv dependența de energia electrică produsă de centrala de la Cuciurgani, solicitând în acest sens sprijin financiar extern (pană la finele anului 2018).

 Partidul unionist Dreapta consideră că adevărata soluționare a diferendului din zona secesionistă din stânga Nistrului constă în rezolvarea problemelor oamenilor, cu asigurarea securității lor economice, sociale, cu respectarea strictă a drepturilor omului tuturor cetățenilor, utilizând instrumentarul democratic național și internațional.

Partidul unionist Dreapta este sigur de faptul că o astfel de abordare va aduce claritate și va pune punct celor 25 de ani de tatonări inutile în speranța de a găsi o soluție viabilă conflictului înghețat de pe Nistru.

Partidul unionist Dreapta cheamă parlamentul, guvernul, organizațiile non-guvernamentale, instituțiile media, ambasadele acreditate în republica Moldova, să pună în dezbatere publică necesitatea tranșării diferendului transnistrean într-o atmosferă calmă, pacifică, rațională – în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinău

25 februarie 2017