Yearly Archives

La 4 octombrie a început sesiunea de toamnă APCE. La Strasbourg s-a deplasat delegaţia oficială în funte cu Doamna Ana Guţu. La sesiune participă şi liderul PCRM Vladimir Voronin. Voronin a refuzat deplasarea regulamentară la Strasbourg şi a folosit serviciile unui zbor charter, luându-i împreună cu el şi pe deputatul G.Petrenco, membru supleant al delegaţiei, dar şi pe Marc Tcaciuc, care nu este membru al delegaţiei precum au titrat unele mass-media.

În dimineaţa zilei de 4 octombrie în şedinţa plenară a sesiunii a fost pusă în discuţie problema monitorizării referendumului constituţional organizat la 5 septembrie 2010 în RM.

Din partea delegaţiei au luat cuvântul deputaţii Ana Guţu, Valeriu Ghileţchi şi Vladimir Voronin. Deputaţii AIE au mulţumit Secretarului General al Consiliului Europei, Preşedintelui APCE pentru implicarea personală în medierea blocajului constituţional creat pe parcursul anului 2009+2010şi au asigurat APCE despre consecvenţa şi punctualitatea agendei politice a RM.. Deputatul din partea Franţei Doamna Josette Durrieu a punctat importanţa exerciţiului democratic care a fost referendumul constituţional şi a exprimat încrederea în Alianţa pentru Integrare Europeană, menţionând reformele şi schimbările pozitive care au avut loc în societate doar pe parcursul a 9 luni.

Deputatul Voronin s-a plâns pe strâmtorarea drepturilor opoziţiei, pe modificările operate la Codul Electoral, pe încălcarea drepturilor omului odată cu venirea la putere a AIE. Nici un alt deputat APCE nu a susţinut poziţia deputatului PCRM.

Mâine delegaţia oficială a RM la APCE va avea întâlnire cu Domnul G.Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Discurs Ana GUTU (FR)

Discurs Ana GUTU (RO)

Agenda sesiunii (fr)

Toate informatiile suplimentare si documentele sesiunii APCE din 4-8 octombrie pot fi consultate aici.

Le 22-23 septembre, à Bucarest, l’Académie des Etudes Economiques a accueilli le colloque francophone régional “La formation doctorale: présent et avenir”  du Collège Doctoral en sciences de gestion, qui vient d’achever sa troisième année d’activité. Le Collège Doctoral est un projet conçu par les universités francophones de l’Europe Centrale et de l’Est à l’intention des doctorants francophones dans le domaine de la gestion et de l’économie. Le projet sera reconduit pour les 4 années à venir compte tenu de la programmation quadriennale de l’Agence Universitaire de la Francophonie. Les travaux du colloque ont été salué par le recteur de l’AUF M.Bernard Cerquiglini. Le format  du Collège Doctoral au profit de ses bénéficiaires changera, faisant place à des bourses de 9 mois, permettant aux doctorants de suivre des cours théoriques et pratiques en matière de gestion et économie, ainsi qu’en matière de planification scientifique du processus d’élaboration de la thèse de doctorat. Jusqu’à présent le Collège Doctoral a réunis des doctorants francophones de la région dans le cadre des séminaires de formations qui se sont tenus dans différentes locations, y compris à l’ULIM, en septembre 2009.

Programme du séminaire

SEMINARUL INTERNAŢIONAL SPANIA – REPUBLICA MOLDOVA:

DOUĂ FRONTIERE ALE LATINITĂŢII

PARTEA  II

PANORAMA ACTUALĂ A CULTURII SPANIOLE

CHIŞINĂU, UNIVERSITATEA LIBERRĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA, SALA SENATULUI, 14-16  SEPTEMBRIE   2010

Seminarul Internaţional Spania-Republica Moldova este un proiect, care a luat naştere dintr-o colaborare între Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Societatea Regală Menéndez Pelayo, în calitatea sa de catedră a Universităţii Internaţionale Menéndez Pelayo. Prima parte a Seminarului  a avut loc între 11 şi 15 mai 2010, în Santander, Spania. A fost consacrată istoriei, culturii şi economiei Moldovei. A doua parte a seminarului hispano-moldav e consacrată culturii şi filozofiei spaniole, şi reprezintă o continuare a discuţiilor pasionante care au început în Santander.

La seminar au participat în calitate de oaspeţi de onoare Ramon Emilio Mandado Gutierrez, Preşedintele Societăţii Regale Menendez Pelayo din Santander, Spania, profesor la Universitatea Complutense, Madrid; Petre Roman, ex-prim-ministrul României, membru al Academiei Române,  soaniol de origine pe linia mamei sale; Ramon Teja Casuso, profesor la Universitatea din Cantabria;  Angel Trujillano del Moral, doctor, inginer la primăria oraşului Santander.

La ceremonia de inaugurare a seminarului a participat şi Primarul de Chişinău, Domnul Dorin Chirtoacă, care a fost salutat din partea Primarului de Santander de către Domnul Ramon Mandado.

La 16 septembrie rectoratul ULIM în numele Senatului au înmânat Ordinul ULIM şi Diplomele de Profesori de Onoare ai ULIM Domnului Ramon Mandado şi Domnului Petre Roman.

El seminario cultural España – Republica Moldavia es un proyecto que nació de una colaboración entre la Universidad Libre Internacional de Moldavia y la Real Sociedad Menéndez Pelayo de Santander. La primera parte del seminario fue organizada el 11-15 mayo 2010 en Santander, España.  Fue consagrada a la historia,  la cultura y la economía de Moldavia.  La segunda parte del seminario hispano-moldavo esta consagrada a la cultura y la filosofía española y viene continuar las discusiones apasionantes que empezaron en Santander.

Programul seminarului (Ro)

Programa del seminario (Es)

30 deputati ai Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei din ţările membre ale Consiliului Europei cer încetarea violării drepturilor omului în Transnistria, făcând referinţă la arestarea ilegală a jurnalistului Ernest Vardanean şi funcţionarului Ilie Cazac. Deputaţii APCE îndeamnă oficialii ţărilor membre ale Consiliului Europei şi Comisia de Monitorizare APCE să sensibilizeze opinia publică internaţională în vederea curmării violării drepturilor omului în Transnitria.

Declaration (En)

Déclaration (Fr)

Translation into Romanian.

Provocarea moldovenească.

În 1989, în cadrul lucrărilor Congresului deputaţilor poporului din URSS de la Moscova, activa o comisie autorizată să aprecieze acordul semnat în 1939 de către Uniunea Sovietică şi Germania. În componenţa ei fuseseră cooptaţi şi câţiva reprezentanţi ai RSS Moldova. Aceştia sprijineau, fireşte, poziţia deputaţilor baltici care condamnau înţelegerile secrete dintre cele două state, dar încercările lor timide de a include în textul rezoluţiei alături de Ţările Baltice şi denumirea Basarabia sau Moldova nu au avut sorţi de izbândă. Atât în perioada la care mă refer, cât şi mai târziu moldovenii au suferit prejudicii din lipsa unei coeziuni interioare, oscilând între opţiunea recunoaşterii raptului Basarabiei din trupul României şi a aspiraţiilor unei eventuale reuniri sau crearea Republicii Moldova cu un statut de stat independent.

See the article (RO)

See  the article (RU).

See the original article on the Lithuanian web site

Miercuri, 30 iunie, miniştrii au dat aviz negativ iniţiativei legislative a deputatului PL Ana Guţu ce ţine de  modificarea articolului 68 din Legea cu privire la actele civile. Iniţiativa venea să să sprijine solicitările tinerilor familii care sunt în imposibilitatea de a-şi înregistra copiii noi născuţi în actul de naştere conform apartenenţei naţionale pe care şi-o asumă, şi nu cea care este indicată în actele de naştere a părinţilor, întocmite abuziv pe timpul U.R.S.S. şi susţinute până acum inclusiv de guvernarea comunistă.

Deputatul Ana Guţu îşi rezervă libertatea de a promova respectiva iniţiativă legislativă în parlament.

Initiativa legislativa Ana GUTU referitor la modificarea art.68 din Legea cu privire la actele civile

La 23 iunie curent în conformitate cu agenda sesiunii de vară APCE a fost examinată chjestiunea vizând starea democraţiei în Europa, inclusiv în ţările supuse procesului de monitorizare şi post-monitorizare.  Şefa delegaţiei RM la APCE Doamna Ana Guţu, împreună cu membrii delegaţiei Doamna Stela Jantuan şi Domnul Valeriu Ghileţchi cât  şi alţi colegi au înaintat trei amendamente la proiectul de rezoluţie, care au venit să actualizeze informaţia propusă de autorii raportului. Toate cele trei amendamente au fost acceptate în şedinţa plenară APCE. Doamna Ana Guţu a ţinut o cuvântare prin care a mulţumit raportorilor pentru RM Ejidjius Vareikis şi Josette Durrieu, cât şi Preşedintelui APCE M.Cavusoglu şi Secretarului General al CE Tobjorn Jagland pentru participarea activă la procesul de mediere  în găsirea soluţiei optime de rezolvare a blocajului instituţional. Doamna Ana Guţu a avut o întrevedere cu Preşedintele APCE Mevlut Cavusoglu şi sociologul francez Alain Tourraine, care a participat la sesiunea APCE ca invitat special la subiectul starea democraţiei în Europa.

Discurs Ana GUŢU (fr)

Delegaţia Parlamentului RM  la APCE compusă din Ana Guţu, PL, şefa delegaţiei, Valeriu Ghileţchi, PLDM, Stela Jantuan, PD şi  Grigore Petrenco, PCRM, s-a deplasat la Strasbourg. Marţi, 22 iunie, Comisia de Monitorizare APCE a audiat  situaţia politică din RM, la audieri au participat Doamna Ana Guţu, PL, şi Domnul Grigore Petrenco, PCRM. Raportorii pentru RM, Doamna Josette Durrieu (Franţa) şi Domnul Ejidjius Vareikis (Lituania) au prezentat un raport referitor la evenimentele politice din RM. Textul raportului este foarte favorabil din punct de vedere a aprecierilor care sunt făcute de către autori în adresa coaliţiei de guvernare. Josette Durrieu a reiterat faptul că în RM nu există criză politică, ci doar un blocaj instituţional care va fi rezolvat foarte curând. În acelaşi timp Doamna Durrieu s-a arătat foarte nemulţămită de faptul că opinia raportorilor care a fost formulată încă în aprilie 2010, şi anume, recomandarea de a recurge la referendum constituţional, nu a fost promovată suficient de prompt de  Consiliul Europei, şi astfel, s-a pierdut timp, referendumul constituţional putând fi organizat până la 16 iunie. Josette Durrieu ,  ca şi Ejidijus Vareikis, a menţionat că instituţiile democratice din RM funcţionează, există stabilitate şi că această ţară mică, practic necunoscută şi deseori asemuită pe nedrept cu alte state postcomuniste, merită să treacă la etapa post-monitorizare. Grigore Petrenco s-a plâns de constrângerea drepturilor opoziţiei prin interzicerea manifestării paşnice a PCRM planificată pentru  13 iunie, a acuzat AIE de neconstituţionalitate şi ilegalitate.  O delegaţie de observatori APCE va monitoriza referendumul constituţional din septembrie. La sesiunea APCE din octombrie nu va fi audiat raportul pentru RM. Mandatul de raportor al Doamnei Josette Durrieu pentru RM a expirat la 22 iunie curent. În locul Dumneaei va fi numit un alt raportor din partea grupului socialist al APCE.

Raport Fr. 2010

Raport En. 2010

Vineri, 18 iunie, într-o lungă şedinţă a parlamentului cu multiple proiecte de legi spre adoptare, inclusiv cel mai important proiect, amendamentele la Codul electoral în a II lectură, am avut parte de mai multe surprize. La propunerea  deputatului PL Domnul Boris Vieru a fost formulat amendamentul cu privire la obligativitatea cunoaşterii de către deputaţii aleşi în parlamentul RM a limbii de stat. Era şi de aşteptat ca deputatul PD Dumitru Diacov să conteste un atare amendament. Însă, surpriza a venit din partea colegilor de Alianţă, AMN nu a votat, MAE nu a votat,  cât despre PLDM, din cei 17 deputaţi PLDM prezenţi la şedinţă au votat în favoarea amendamentului doar câţiva. Amendamentul cu privire la cunoaşterea obligatorie a limbii române de către deputaţii din parlamentul RM nu a acumulat majoritatea calificată, acumulând doar 24 voturi. Iată lista deputaţilor din AIE care nu au susţinut obligativitatea cunoaşterii de către aleşii poporului a limbii de stat: PLDM –  Ţap Iurie, Ghileţchi Valeriu, Streleţ Valeriu, Agache Angel, Ionaş Ivan, Furdui Semion; AMN – Urechean Serafim, Balan Vasile, Pleşca Ion, Platon Veaceslav;  PD – fracţiunea in corpore.

Anual din bugetul statului sunt cheltuite milioane de lei pentru a sigura traducerea în limba rusă a documentelor oficiale, mii de funcţionari sunt salarizaţi pentru această activitate.Bilingvismul în RM instituit de Legea despre funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM din 1989, din păcate, a instituit acest bilingvism despre costurile căruia nimeni niociodată nu vorbeşte public în cunoştinţă de cauză. La una din interpelările mele la acest subiect Ministerul Finanţelor nu a ştiut să-mi dea un răspuns concret.

Quo vadis, Republica Moldova?

Deputatul PL Ana Guţu a înaintat o iniţiativă legislativă referitor la modificarea articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, publicată în  Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001, în actuala formulare este foarte restrictiv şi încalcă dreptul omului la autoidentificare etnică şi culturală.  Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere a componenţei demografice. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere a identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în depedenţă de gradul său de formare, de doctrinele şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şiLibertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Ţinând cont de aceste argumente, propunem reformularea completăa articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001.

Iniţiativa a fost înregistrată în luna aprilie 2010. Implementarea acestei iniţiative legislative nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a examinat iniţiativa şi a propus-o pentru examinare în plenul parlamentului.

Init.legisl.GUTU id.nat.