Monthly Archives

În RM sistemul educaţional a beneficiat de o discontinuitate crasă în materie de modernizare şi reformare. Perindarea la nesfârşit a miniştrilor educaţiei practic în toate guvernele au făcut ca acest domeniu să fie intr-o permanentă derivă, supus unor experienţe mai mult sau mai puţin reuşite, care experienţe, în funcţie de competenţele miniştrilor, au generat un oarecare progres. Zicem un „oarecare” progres fiindcă nu putem nega meritul profesorilor din licee şi universităţi în educarea unor generaţii de tineri talentaţi, ambiţioşi şi cetăţeneşte activi. Totuşi, nu e un secret pentru nimeni că sistemul educaţional din RM trebuie supus unor reforme serioase, atât de ordin structural instituţional, cât şi de ordin conceptual. Aceste reforme depind, în primul rând, de voinţa politică a celor de la guvernare. Precizez: în interiorul unei coaliţii de guvernare există o majoritate de partid, prin urmare, voinţa politică a unei guvernări de coaliţie deseori se rezumă nu atât la consens, cât la voinţa politică a partidului majoritar din coaliţie, sau, prin extrapolare, la voinţa politică a liderului respectivului partid.

În ce punct al procesului de refornare a educaţiei din RM suntem în prezent? Exact acolo unde eram în 1994, 2002, 2006, 2009 şi…2012. Acest punct se numeşte Istoria românilor. Disciplina de predare în instituţiile de învăţământ preuniversitar a scos în stradă în 1994 tineri studenţi (care între timp s-au maturizat şi fac politică), a generat slogane de campanie pentru partidele politice (şi mai generează azi), a servit (neoficial) drept motiv de demitere a unui ministru, care s-a dovedit a fi, în primul rând, un mare intelectual, în afara  viziunilor oscilante ale unui lider de partid. Comunitatea istoricilor s-a pronunţat. Comisii speciale au votat. Oamenii de ştiinţă (cu exceptţia ideologilor de la curtea unor partide) au decis: istoria românilor şi punctum. Nu mai e loc pentru divagări de complezenţă pe placul „partenerului strategic” din est ce-şi ţine armata pe teritoriul RM, divagări alimentate şi de unii pretinşi istorici, care au făcut din românism o meserie. Prientenii ştiu de ce. Şi atunci? Căderea permanentizată în ridicol prin dorinţa de a evita orice cuvânt care ne aminteşte că suntem români (ce-i drept, o buna parte din noi fără memorie genetică, tot din lipsă de educaţie), ne face exclusivişti la capitolul identitar. Am ajuns să ignorăm politici educaţionale de modernizare a sistemului în numele ascunderii după deget. Am ridicat minciuna şi fariseismul la rang de demnitate de stat. Ăştia suntem noi,  mari geopoliticieni ai spaţiului est-european, produsul unei schizofrenii psiho- sociale, erijată pe post de „conducători”. Istoria românilor trebuie să rămână disciplină de studiu în şcoli şi licee, inclusiv cele alolingve, pentru a educa cetăţenii acestui stat în spiritul adevărului istoric, restul părerilor sunt opinii oportuniste. În istorie va rămâne adevărul despre noi, mai puţin nume de politicieni epigoni, care de dragul funcţiei sunt gata să afirme lucruri diametral opuse esenţei firii.

Şi ce e cu limba rusă? Citește AICI articolul în întregime

Le 11 juillet 2012 le Parlement de la République de Moldavie a adopté une résolution par laquelle a condamné les crimes du  régime totalitaire-communiste qui  a sévi en République Soviétique Socialiste de Moldavie. Le Parlement moldave a également modifié la loi sur les partis politiques dans le sens de l’interdiction des symboles communistes dans des buts politiques et de propagande.L’initiative appartient au groupe parlementaire du Parti Libéral. Lors de la présidence par intérim de M.Mihai Ghimpu, président du Parti Libéral,  en 2010, une commission spéciale formée d’historiens a oeuvré sur la désecrétisation des dossiers de l’ancien KGB, afin d’élaborer un ample rapport sur les crimes commis par le régime communiste en ex-République Sovietique Socialiste Moldave. Ces crimes englobe des déportations en masse de la population dans les goulags de la Sibérie, la famine organisée, qui ont emportés la vie des centaines de milliers d’hommes.

Cette décision du parlement vient appuyer la Résolution 1486 de l’APCE adoptée encore en 2006 par laquelle l’APCE a condamné tous les régimes totalitaires communistes et a fait appel aux parlements des états membres du CoE d’adopter des documents similaires. La majorité parlementaire qui a voté cette décision est constitué des députés du Parti Libéral Démocrate (31 députés), du Parti Démocrate (15 députés) et du Parti Libéral (12 députés).

Le 8-11 juillet a eu lieu la réunion des commissions permanentes de l’APF et la session plénière de l’APF, hébergées cette année par le Parlement de la Commaunuté Française Wallonie-Bruxelles. La session a été saluée par le président du parlement de la féderation Française Wallonie-Bruxelles M.Jean-Charles Luperto, le premier ministre du gouvernement fédéral de la Belgiques M.Elio Di Rupo, le Secrétaire Générale de l’OIF M.Abdou Diouf, le président de l’APF M.Roch Marc Christina Kaboré. Les hauts officiels on mentionnée l’importance de l’unification des efforts et des capacités positives des pays pour faire de la Francophonie un acteur incontournable du monde de demain. Les membres de l’Assemblée ont discuté et ont adopté une série de résolutions qui sont le fruit des rapports élaborés et débattus dans les commissions :

Résolution_Ombudsmans, Résolution_Situations_politiques, Résolution_Défis_démographiques, Résolution Ressources_naturelles, Résolution Francophonie culturelle et économique, Résolution Education pour le Développement durable, Résolution sur le Patrimoine culturel, Résolution sur la Numérisation des ouvrages littéraires, Résolution Régulation du foncier

La 8-11 iulie curent a avut loc reuniunea comisiilor permanente și sesiunea plenară a Adunării Parlamentare a Francofoniei, găzduită în acest an de Parlamentul federației franceze Wallonie-Bruxelles. Sesiunea a fost inaugurată prin discursuri de salut ținute de președintele parlamentului federației franceze Wallonie-Bruxelles Domnul Jean-Charles Luperto, primul ministru al guvernului federal belgian Domnul Elio Di Lupo, Secretarul General al Organizației Internaționale a Francofoniei Domnul Abdou Diouf, președintele APF Domnul Roch Marc Christina Kabore. Înalții oficiali au menționat în discursurile lor importanța de a conjuga eforturile și capacitățile pozitive ale țărilor membre ale francofoniei pentru a face din aceasta un actor inconturnabil al lumii de mâine. Membrii APF au dezbătut în comisii și au adoptat în sesiune plenară o serie de rezoluții, rezultat al rapoartelor elaborate și discutate în comisii : Rezoluția Provocările demografice în spațiul francofon, Rezoluția privind resursele naturale și conflictele în spațiul francofon, Rezoluția referitor la patrimoniile culturale din Tombouctou (Mali) și Georgia, Rezoluția cu privire la finanțarea luptei cu SIDA, Rezoluția referitor la instituția Ombudsmanului în calitate de mediator pentru apărarea drepturilor omului, Rezoluția cu privire la numerizarea operelor literare, Rezoluția cu privire la  Educația pentru dezvoltare durabilă, Rezoluția cu privire la guvernanța economică, transparență și responsabilitatea societală a întreprinderilor, Rezoluția cu privire la reglementarea funciară din perspectiva securității alimentare. Ana Guțu, președinta secției Republica Moldova în cadrul APF, a participat la ședința Comisiei afaceri parlamentare și  la sesiunea plenară APF.  Anterior deputata Ana Guțu a intervenit pe lângă conducerea parlamentului RM cu inițiativa de a gazdui sesiunea de vară 2012 APF la Chișinău, dar a primit un refuz la această inițiativă, motivația fiind lipsa capacităților logistice ale parlamentului RM de a organiza astfel de întruniri.

Vezi AICI site-ul sesiunii

La 6 iulie deputatul PL Ana Guțu a participat la ceremonia de depunere de flori împreună cu un grup de foști deportați și reprezentanți ai administrației publice locale și centrale la monumentul victimelor represaliilor comuniste, ridicat în 1999 cu sprijinul comunitășii. În discursul său deputatul Ana Guțu a menționat importanța menținerii și transmiterii memoriei despre evenimentele triste care s-au întâmplat în Basarabia pe timul ocupației sovietice: deportările din 1941, 1949, 1951 și 1953, foametea organizată din 1946-1947. Condamnarea politică a crimelor regimului totalitar-comunist este imperios  necesară pentru a  asuma în deplină conștiință istoria noastră, pentru a pune în capul mesei adevărul științific și nu minciuna.

***

La 6 iulie deputatul Ana Guțu a fost invitată la  ședința de recepție la terminarea lucrărilor prevăzute de subproiectul „Reconstructia drumului spre secţia de producere a cablurilor electrice pentru automobile a SRL „Dräxlmaier Automotive» din str. Dovator 86, mun.Bălţi” din cadrul proiectului „Conectarea Zonei Economice Libere «Bălţi» la utilităţile municipale: apă, canalizare, electricitate, drumuri de acces”s-au pus ultimele accente în ceea ce privește calitatea lucrărilor și importanța proiectului de la ZEL „Bălți”, proiect finanțat din sursele FNDR și implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord). În cuvântul de salut Ana Guțu a accentuat importanța investițiilor germane în RM care au fost posibile după crearea Zonei Economice Libere de la Bălți, ca urmare a adoptării de către parlament în 2010 a unei legi speciale în acest sens. Infrastructura este o condiție obligatorie pentru atragerea a noi investiții străine.

După ședința festivă, membrii comisiei de recepție s-au deplasat la obiectul reconstruit, analizînd calitatea lucrărilor efectuate, de-a lungul porțiunii reconstruite de drum în lungime de 1,260 m și 7 m în lățime, cu trotuare. În rezultat, obiecții privind calitatea lucrărilor nu au fost înregistrate. Drumul reconstruit este prevăzut, în special, pentru circulația mașinilor de mare tonaj. În curînd, va avea loc recepția finală, după care porțiunea de drum renovată va fi dată oficial în folosință.

Investitorul german compania Draxelmayer a creat până în prezent 2500 de locuri de muncă, beneficiari cărora sunt cetățenii din regiunea Nord a RM.

Vezi aici VIDEO  interventia deputatului Ana Gutu la sedinta comisiei mixte de dare in exploatare a unei porțiuni de drum din Zona Economică Liberă, Bălți, 6 iulie 2012

La 28 iunie 2012 membrii Partidului Liberal – deputaţi, miniştri, viceminiştri, funcţionari ai primăriei, au depus flori la piatra comemorativă din faţa guvernului pentru a comemora  72 de ani de la ocupaţia Basarabiei de către trupele sovietice. Din 1940 până 1941 şi din 1944 până în 1989 imperiul sovietic a adus pe meleagurile Basarabiei un regim ostil naţiunii româneşti, regim care a ucis prin foametea organizată din 1946-47 300.000 de oameni, regim care a decapitat elitele intelectuale ale Basarabiei prin deportaări şi  ucideri în masă. Deportările deveniseră din 1944 până la mijlocul anilor cincizeci o stare permanentizată de teroare şi genocid. Zeci de mii de români din Basarbia şi-au găsit moartea în gulagurile siberiene şi nici azi nu le cunoaştem locul înmormântării lor. Ocupaţia sovietică a avut drept scop continuarea operei regimului ţarist rus de deznaţionalizare a românilor, de inventare a unei noi identităţi inexistente, diferite de cea românească – identitatea moldovenească, bazată pe o limbă moldovenească în baza alfabetului chirilic şi pe ideologia comunistă creatoare a homo sovieticus. Românofobia, arma imperiului ţarist rusesc din secolul XIX, a devenit cadrul predilect pe care imperiul sovietic l-a montat în vederea  anihilării ca neam a românilor din Basarabia. Astăzi concepţia moldovenismului medieval primitiv, care bântuie în unele cercuri politice şi pseudointelectuale din RM, şi este insistent promovată de unele media, inclusiv pe internet, reprezintă faţa hâdoasă a războilui de gherilă împotriva naţiunii majoritare. Acest război, declanşat  de Rusia în zonele de fostă influenţă sovietică este dus cu ajutorul armelor moderne: invadarea spaţiului mediatic cu materiale de propagandă antiromânească, în care premeditat  se denaturează istoria, iar această denaturare este prezentată drept “pluralism de opinii”. Sub marca pretinsului pluralism de opinii mediile proruseşti, care prin esenţă sunt antiromâneşti şi antieuropene, menţin vie flacăra molodvenismului primitiv. Inculcarea acestui moldovensim primtiv se face prin unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale (politicieni sau jurnalişti-analiţti) şi unii conaţionali de-ai noştri,  diferenţa între ei fiind că primii o fac conştient, deoarece este o chestiune existenţială pentru ei (a fi sau a nu fi aici în RM), iar cei de-al doilea o fac din neghiobie, dar şi din interes, fiind plătiţi generos din milioanele Rusiei putiniste non-democrate.

Vezi aici video – Ana Guţu despre semnificaţia zilei de 28 iunie 1940

Le 29 juin le parlement moldave a adopté une décision par laquelle les activités de l’Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe et du CoE seront plus visibles. Selon cette décision le président de la délégation moldave à l’APCE fera deux fois à l’an des rapports en séance plénière au parlement moldave afin de familiariser les députés moldaves avec les activités et les documents adoptés par l’APCE et sa Commission permanente. Toutes les décisions seront traduites en roumain, la langue officielle de la République de Moldova, et seront placées sur le site du parlement moldave. L’initiative appartient à Mme Ana GUTU, présidente de la délégation moldave à l’APCE en 2009-2011,  et ses collègues du Parti Libéral. La décision à été votée par les députés des groupes parlementaires de l’Alliance pour l’Intégration Européenne. Le grouoe du Parti des Communistes n’a pas voté en faveur de cette décision.

***

La 29 mai parlamentul RM a adoptat hotîrârea cu privire la promovarea activităţilor APCE şi Consiliului Europei în cadrul parlamentului RM, autor principal Ana Guţu, preşedinta delegaţiei RM la APCE 2009-2011, membru al delegaţiei RM la APCE. Conform acestei hotărâri parlamentul RM va audia de două ori pe an preşedintele delegaţiei RM la APCE  în şedinţe plenare, care va aduce la cunoştinţa deputaţilor toate activităţile  APCE şi CoE, deciziile adoptate la sesiuni. Rezoluţiile, recomandările cele mai relevante vor fi traduse în limba română şi plasate pe site-ul parlamentului RM. De asemenea urmează a fi plasate pe site şi versiunile româneşti ale convenţiilor CoE  la care RM este parte.

Vezi aici proiectul hotărârii în varianta propusă de autoare /776.2011.ro