La 8 iulie am participat la emisiunea Fabrika din 8 iulie 2014, la Publika TV, în cadrul căreia am dezbătut reacția CCA la demersul public către CCA cu privire la solicitarea sistării propagandei rusești la posturile TV rusești, retransmise în RM. CCA a suspendat postul Rossia 24, iar alte două posturi – Prime TV și TV7 au fost sancționate.
Același subiect a fost discutat și în cadrul emisiunii Politica la TV7, din 7 iulie 2014.
Sincere felicitări tuturor cetățenilor Republicii Moldova cu ocazia ratificării de către Parlamentul RM a Acordului de Asociere a RM la UE! 2 iulie 2014 va rămâne pentru posteritate o zi istorică, plină de semnificații simbolice: la 510 ani de la trecerea în neființă a celui mai mare român al tuturor timpurilor – Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, atletul creștinătății, o parte din Moldova istorică, în virtutea vicisitudinilor timpului, devenită stat, reușește să se desprindă de tot ceea ce a însemnat imperiul răului – ocupația țaristă rusă din sec.XIX și ocupația sovietică din 1940, 1944-1989.. Începând cu ziua de 2 iulie 2014 românii din stânga Prutului au mai sorbit din apele fluviului, care i-a despărțit de Țara-mumă, de frați, și au spus un ”Da” hotărât reîntregirii neamului românesc în spațiul valoric european. De-acum încolo începe cursa contra cronometru – ”Să ne lucrăm grădina noastră” (Voltaire) Românească!
***
La 2 iulie Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit în ședință plenară extraordinară cu o singură chestiune la ordinea de zi – Ratificarea proiectului de lege Nr.252 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte. Ana Guțu, deputat liberal reformator, a prezentat în plenul parlamentului raportul Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană, a cărei președinte este.
***
RAPORT
la proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte
(nr.252 din 28.06.2014)
Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată următoarele.
Proiectul de lege a fost înaintat spre examinare Parlamentului cu titlu de inițiativă legislativă de către Președintele Republicii Moldova, fapt ce corespunde prevederilor art.73 din Constituție și art.47 din Regulamentul Parlamentului.
Obiectul proiectului de lege îl constituie ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014. În conformitate cu prevederile art.66 din Constituție și art.11, alin.(1) lit.a) din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, Acordul respectiv urmează să fie ratificat de Parlament.
Acordul de Asociere înlocuiește Acordul de Parteneriat și Cooperare dintre Comunitățile europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat în 1994 și intrat în vigoare din 1998, și reprezintă o etapă calitativ nouă în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Acordul de Asociere creează un cadru juridic modern, ce preia componente esențiale ale acquis-ului comunitar și se bazează pe două elemente esențiale: asocierea politică și integrarea graduală pe piața unică europeană.
Acordul de Asociere cuprinde un Preambul, șapte Titluri, Anexe și Protocoale. Preambulul Acordului consacră opțiunea europeană a Republicii Moldova și face referință la valori, precum democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților democratice, a statului de drept, ca valori fundamentale, pe care se bazează asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Titlul I menționează principiile generale ale cooperării între Părți;
Titlul II se referă la dialogul politic, reforme și cooperare în domeniul politicii externe și de securitate;
Titlul III se referă la aspecte ce țin de spațiul de libertate, securitate și justiție, și presupune consolidarea cooperării polițienești în domenii ca migrația și azilul, gestionarea frontierelor, protecția datelor cu caracter personal, circulația persoanelor ș.a.
Titlul IV reglementează cooperarea economică și alte tipuri de cooperare sectorială, precum, reforma administrației publice, dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit, ocuparea forței de muncă, politica socială, egalitatea de șanse, politica bugetară și de audit extern, dezvoltarea regională, sănătatea publică, protecția civilă, agricultura, dezvoltarea rurală, cooperarea în domeniul energetic ș.a.;
Titlul V stabilește aspecte privind cooperarea comercială, inclusiv accesul pe piață al bunurilor, eliminarea taxelor vamale, regimul vamal, comerțul cu servicii, circulația capitalurilor etc.
Titlul VI se referă la asistența financiară;
Titlul VII conține prevederi referitoare la aspecte instituționale;
Anexele completează prevederile Acordului de Asociere, făcând referință la cadrul juridic al Uniunii Europene, în special la Directivele Consiliului UE și ale Parlamentului European, care urmează a fi transpuse în legislația națională, fiind stabilit și un calendar precis de implementare ale acestora.
Acordul de Asociere cuprinde o importantă componentă comercială, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător/Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA), care presupune liberalizarea graduală a comerțului cu bunuri și servicii cu Uniunea Europeană, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la cea a UE. Alinierea Republicii Moldova la standardele și reglementările europene va duce la creșterea competitivității producătorilor autohtoni, ameliorarea climatului investițional și la diversificarea relațiilor cu partenerii economici străini.
Trebuie menționat faptul, că prevederile Acordului de Asociere corespund întru totul priorităților stabilite în Programul de activitate al Guvernului RM, aprobat de Parlament. Acestea nu contravin Constituției Republicii Moldova și angajamentelor asumate în cadrul altor tratate internaționale, la care Republica Moldova este parte. Ajustarea legislației naționale la standardele și principiile europene va apropia țara de atingerea obiectivului principal de integrare europeană.
Prezentul Acord intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni după data depunerii ultimului instrument de ratificare sau aprobare. Acordul este încheiat pentru un termen nelimitat.
Totodată, art.464 din Acord prevede intrarea în vigoare și aplicarea provizorie a dispozițiilor acestuia: ”Uniunea și Republica Moldova convin să aplice parțial și cu titlu provizoriu prezentul Acord, precum și în conformitate cu procedurile și legislația lor internă, după caz”.
Punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere va permite accelerarea reformelor, modernizarea Republicii Moldova și va contribui la consolidarea democrației, a statului de drept și a stabilității politice. Iar integrarea economică progresivă prin intermediul DCFTA va impulsiona puternic economia țării și va aduce beneficii tangibile și posibilități pentru fiecare cetățean al țării.
Toate comisiile permanente au examinat și avizat pozitiv proiectul de lege, cu excepția a două comisii (Comisia mediu și schimbări climatice și Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice), care nu au putut adopta o decizie din cauza parității de voturi. Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului a prezentat avizul său favorabil, pronunțându-se pentru ratificarea Acordului.
În contextul celor expuse, Comisia politică externă şi integrare europeană, în temeiul art.56 din Regulament, cu majoritate de voturi (6 voturi ”pro” și 1 ”împotrivă”), propune plenului Parlamentului ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin adoptarea unei legi organice în prima și a doua lectură.
Președinta Comisiei Ana GUȚU
Demersul public al deputatului liberal reformator Ana Guțu către Procuratura Generală cu privire la tragerea la răspundere a bașcanului UTAG M. Formuzal, a episcopului Markel și a lui M.Harbuz a fost examinat și deputatul a primit următorul răspuns:
Interview avec Ana GUTU pour la télévision turque, Assemblée Parlementaire du Conseil de l’Europe, 26 juin 2014, Strasbourg, France
La 26 iunie la APCE a avut loc dezbaterea de actualitate pe tema ”Consecințele politice și umanitare ale crizei din Ucraina”. Ana Guțu, deputat liberal-reformator, a ținut un discurs la acest subiect. Tot la 26iunie președintele Ucrainei Petro Poroshenko a ținut un discurs în fata membrilor APCE și a răspuns la întrebările parlamentarilor.
***
Doamnă Președintă, distinși colegi,
Această dezbatere vine să confirme necesitatea aplicării neîntârziate a rezoluțiilor adoptate de către APCE în cursul dezbaterilor de urgență din ianuarie și aprilie curent. Anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea operațiunilor militare în estul Ucrainei au generat o profundă criză umanitară, legată de migrarea internă a unui număr impresionant de oameni, de răpirea persoanelor, inclusiv a jurnaliștilor, și de dispariția lor ulterioară, evenimentele parând să fie scoase dintr-un scenariu de groază.
Consecința politică a acestei crize este faptul că autoritățile ucrainene, precum și instituțiile internaționale nu au definit acest conflict: dacă este o operațiune anti-teroristă, ea trebuie asumată de către poliție. De ce există tancuri rusești, arme rusești, aviație de război rusească? Și dacă este vorba de un război, de ce se ezită în a spune cu voce tare? Oare instituțiile internaționale, inclusiv a acesta Adunare, nu ar trebui sa spună lucrurilor pe nume? Incertitudinea în definiția acestui conflict duce la confuzie în buna funcționare a ONG-urilor din domeniul drepturilor omului. Aceste ONG-uri au nevoie de sprijinul concertat al CoE și al Adunării noastre. Cetățenii ucraineni trebuie să știe cu precizie care le sunt drepturile și libertățile, unde li se opresc drepturile în condițiile crizei actuale, cum să gestioneze neputința în fața furiei teroriștilor separatiști, care par să nu asculte vocea rațiunii.
Consecințele umanitare sunt dezastruoase, nu am fi putut crede niciodată că un astfel de conflict ar putea fi declanșat în sânul Europei de Est. După euforia separatiștilor pro-ruși, în Crimeea și în Estul Ucrainei domnește disperarea: penurie alimentară, probleme în asistența medicală și școlarizare, nemaivorbind de insecuritatea cetățenilor din aceste regiuni secesioniste, care, au înțeles în cele din urmă, cât de mult costă dorința de a încălca integritatea teritorială a țării lor în secolul 21. Salut, printre altele, adoptarea de către Parlamentul Ucrainean a unei legi cu privire la prevenirea și combaterea separatismului, separatismul fiind o nouă provocare pentru statele post-sovietice, care pot să se confrunte, în orice moment, cu un astfel de scenariu.
Alegerea președintelui Petro Poroshenko, încă din primul tur al scrutinului este un semn bun, dar insuficient. Salutăm planul de pace și cererea de încetare a focului a președintelui Poroshenko, deoarece încetarea imediată a operațiunilor militare este imperativă. Omuciderile trebuie stopate, iar pacea readusă, pentru a putea lansa un dialog între părțile aflate în conflict, chiar dacă, pentru moment teroriștii separatiști nu doresc acest lucru, fapt confirmat de autoritățile ucrainene și ONG-uri.
Adunarea noastră ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui dialog între părțile implicate în conflict, și de ce nu – la formarea unui grup de parlamentari – negociatori din partea APCE, cu implicarea Comisiei de monitorizare. Am ales noul secretar general al CoE, care ar trebui să urmărească îndeaproape consecințele crizei din Ucraina. Consiliul Europei și APCE ar trebui să dețină un rol primordial în această mediere, deoarece este responsabilitatea noastră prin esență, de a contribui la restabilirea unui climat normal în Ucraina, propice unei bune funcționări a statului de drept, a respectării drepturilor omului și funcționării instituțiilor în baza principiilor democratice.
Vă mulțumesc pentru atenție !
Vezi Disursul RO/AICI discursul pe marginea dezbaterii de actualitate cu privire la consecintele politice și umanitare ale crizei din Ucraina (FR)
***
La 26 iunie delegația RM la APCE a avut o întrevedere cu raportoarea pentru RM Liz Christoffersen (SOC, Norvegia). În cadrul întrevederii membrii delegației au discutat despre situația politică din RM, pașii întreprinși în vederea îndeplinirii angajamentelor în conformitate cu Rezolutia 1955 APCE.
***
DECLARAȚIE SCRISĂ LA APCE ÎN SUSȚINEREA SEMNĂRII ACORDULUI DE ASOCIERE LA UE A REPUBLICII MOLDOVA, UCRAINEI ȘI GEORGIEI
În contextul semnării de către cele trei state post-sovietice Republica Moldova, Ucraina și Georgia – a Acordului de Asociere la UE, Ana Guțu a inițiat semnarea unei declarații scrise, care a fost semnată de mai mulți membri ai APCE din diverse delegații naționale și grupuri politice. Declarația a fost depusă astăzi la secretariatul APCE.
VEZI AICI Declaratia scrisa RO/EN
Vezi AICI un interviu cu Ana GUTU in limba franceza pentru TV din Turcia, 26 iunie 2014, CoE/ Voir ICI une intervew avec Ana GUTU pour la TV Turquie, le 26 juin CoE, Strasbourg, France (username – mediabox, password – mediabox)
Ana Guțu, deputat liberal reformator, membru al delegației parlamentului RM la APCE, a inițiat și a depus astăzi la secretariat o moțiune pentru proiect de rezoluție și raport cu subiectul ”Necesitatea prevenirii și combaterii separatismului”. Până azi moțiunea a fost semnată de 34 membri APCE, din diferite state și grupuri politice. Moțiunea a fost semnată și de membrii delegației moldovenești la APCE Valeriu Ghilețchi, Liliana Palihovici și Stela Jantuan. Regulamentul APCE prevede că o moțiune pentru proiect de rezoluție și raport poate fi inițiată de 20 membri APCE din cel puțin 5 delegații naționale. Procedura prevede ca Biroul APCE să decidă dacă moțiunea va fi transmisă în una din comisiile permanente pentru raport și proiect de rezoluție, sau doar pentru informare. Până în prezent astfel de subiect nu fost discutat și nicio rezoluție nu a fost adoptată de APCE în acest sens. Moțiunea vine să actualizeze contextul geopolitic internațional, cauzat de conflictul dintre Ucraina și Rusia.
***
NECESITATEA PREVENIRII ȘI COMBATERII SEPARATISMULUI
Evoluția recentă a evenimentelor din Ucraina – anexarea Crimeii de către Rusia– ridică inevitabil problema separatismului în toate manifestările sale. Separatismul est atentatul la suveranitatea și integritatea teritorială a unei țări, recunoscute în frontierele sale în calitate de stat membru al ONU. Dreptul popoarelor la autodeterminare nu poate fi confundat cu provocările generate de unele comunități etnice minoritare, provocări care atentează la integritatea teritorială a țării, invocând de o manieră speculativă violarea drepturilor lor.
Separatismul a devenit un fenomen răspândit mai ales pe teritoriul fostei URSS. Conflicte înghețate, având la origine tendințe separatiste și războaie, a au făcut să apară teritorii separatiste nerecunoscute de comunitatea internațională: Transnistria în RM, Osetia de Sud și Abhazia din Georgia, Nagorny Karabah în Azerbaidjan, și mai recent, Crimeea În Ucraina. După conflictul armat din Ucraina, securitatea și integritatea teritorială a unor state ex-sovietice est în pericol.
În aceste condiții constatăm că unele legislații naționale atestă viduri în ceea ce privește necesitatea prevenirii și combaterii separatismului. Această situație trebuie remediată, APCE ar trebui să recomande ca legile penale să fie amendate în așa fel ca să interzică organizațiile și partidele politice, care promovează separatismul, să penalizeze persoanele care incită public la acțiuni separatiste, ce atentează la integritatea teritorială a țării.
La 24 iunie se desfășoară procedura de vot la funcția de Secretar General al Consiliului Europei. Amintim că grupul politic ALDE a decis să susțină candidatura Doamnei Sabine Letheusser-Schnarrenberger. La ședința Comisiei Cultură, Știință, Educație și Mass-media din 24 iunie au fost discutate și adoptate amendamentele la raportul Violența vehiculată de prin media, raport ce va fi dezbătut la 24 iunie în ședința plenară. În cadrul dezbaterilor preliminare pe marginea raportului Protecția libertății media în Europa, membrii comisiei au făcut un schimb de păreri cu expertul în domeniu William Horsley, membru al Asociației jurnaliștilor europeni. Doamna Gabriela Battaini-Dragoni, Secretar General Adjunct al CoE a venit cu o contribuție referitor la elaborarea unei platforme web a CoE în materie de monitorizare a situației vizând securitatea jurnaliștilor în Europa. Raportul respectiv va fi dezbătut în ședință plenară APCE în luna octombrie.
Interviu cu Ana Guțu, realizat de Gheorghe Bobeică, jurnalist acreditat la CoE, 23 iunie 2014
La 23 iunie a avut loc reuniunea Biroului APCE în cadrul căruia a fost adoptată agenda sesiunii, au fost votate chestiunile legate de raportul Biroului, Președintei APCE și a Secretarului General al CoE. La ora 9.30 a avut loc reuniunea grupului politic ALDE în cadrul căreia politicienii au decis să susțină în unanimitate candidatura Doamnei Sabine Leutheusseur-Schnarrenberger la funcția de Secretar General al Consiliului Europei. Votul va avea loc la 24 iunie, rezultatele votului vor fi anunțate spre seara zilei de 24 iunie, ora 18.00.
La reuniunea ședinței Comisiei Cultură, Știință, Educație și mass-media, condusă de Ana Guțu, au fost discutate chestiunile legate de raportul pe tema Necesității elaborării cadrului european de competențe pentru cetățenie democratică, drepturile omului și dialog intercultural. La schimbul de păreri și dezbaterea la acest subiect a participat Domnul Sjur Bergan Șeful Serviciului Educație al CoE, expert în reforma învățământului superior.
Ana Guțu, deputat liberal reformator, a adresat o întrebare în numele grupului ALDE Președintelui actual al Comitetului de Miniștri al CoE Ministrul de externe al Azerbaidjanului Elmar Mammadyarov, întrebarea a vizat acțiunile președinției azerbaidjene în chestiunea conflictelor înghețate din RM, Georgia, Azerbaidjan, Ucraina. La orele 17.00 în cadrul dezbaterii pe teme libere, Ana Guțu a vorbit în numele grupului politic ALDE (Vezi aici textul discursului FR/RO ) despre evenimentul din 27 iunie, semnarea Acordurilor de Asociere dintre UE și trei state membre ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
Discurs (video) la tema semnării Acordului de Asociere la UE de către Republica Moldova, Ucraina și Georgia
La 23-27 iunie la Strasbourg, CoE, își va ține lucrările cea de-a treia sesiune APCE din acest an. Evenimentul-cheie al acestei sesiuni va fi alegerea Secretarului General al Consiliului Europei. Doi candidați își vor disputa această funcție – actualul Secretar General al CoE Domnul Thorbjorn Jagland și Doamna Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, fosta ministru al justiției din Germania. Cel de-al treilea candidat, Jean-Claude Mignon, ex-președinte APCE, nu a găsit sprijinul Comitetului de Miniștri al CoE și a fost eliminat din cursă.
Agenda sesiunii APCE din iunie include mai multe chestiuni pe ordinea de zi (FR): Violența vehiculată în și prin intermediul media, Evaluarea reformei APCE, Spre o mai bună democrație europeană versus schimbările unei Europe federale, Identități și diversități în societățile multiculturale, Fortificarea independenței CEDO, Pentru 0 justiție penală a minorilor adaptată copiilor – de la retorică la realitate ș.a. Comisia pentru Cultură, Știință, Educație și Media, condusă de Ana Guțu, deputat liberal-reformator, se va întruni pe parcursul săptămânii și va avea de prezentat în ședința plenară două rapoarte – Violența vehiculată în și prin intermediul media și Identități și diversități în societățile multiculturale. La 22 iunie, duminică, Ana Guțu va participa la reuniunea comună a președinților grupurilor politice și președinților comisiilor permanente APCE cu președinta APCE Doamna Anne Brasseur. Tot la 22 iunie Ana Guțu va participa la reuniunea Biroului politic al grupului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE).
Pamflet
Toate bune și mai bune după întronarea a treia a lui Duka în fruntea Academiei (nu cea de la Jmerinka, cea de științe din Moldova, trunchiată, dar tot pe acolo), recent înscăunatului, de Curtea de Conturi controlatului, de opinia publică învinuitului, uite că îi revin pohtele (a se citi poftele) feodale! După ce a făcut-o de oaie, fondând cu Voronin universitatea akademikă pentru a o isprăvnici, pardon, a o ”rectori”, pe muierea sa (că la acea universitate nu prea vin studenți), Duka a bulbucat ochii tulburați de atâta cercetare în chimie ecologică spre o nouă pradă. Că dă mă rog, nu poți numi universitate o încropeală de te miri ce – niște hangaruri decorate cu tehnică modernă din bani publici, ce urma să ajungă în alte instituții valoroase, hangaruri fără cadre, fără perspectivă, cu niște profesorași buhăiți de atâta băutură prin cabinetele sovieticei academii (gen Buhhhh, scuzați, Bahnaru, mare director pe institut de filoșefuleție, dublu decorat de camaradul său de patriotardism Ghimpul Mihail Fiodorovitsh).
Prada! (Nu Prado, de Maja desnuda și Maja vestida de Francisco de Goya, cu siguranță, nu au auzit academicienii de la noi). Prada pe care a pus ochii bulbucați Duka-feodalul este Universitatea din Tiraspol, refugiată la Chișinău după războiul din stânga Nistrului. Ce idee genială! Să ”optimizezi” două universități! Fantastic de modern! O să-i placă și Maiei Sandu! Da poate și unor șefi de partide! (Să stai bine cu șefii este regula de aur pe care Duka a însușit-o de pe timpurile când comsomolea cu liderii comuniști). Feodalizarea academiei a devenit patimă pentru înscăunatul, mult prea controlatul, dar nepenalizatul Duka. A găsit și complice pe potrivă – Laurențiu Calmuțchi, care a rectorit două mandate, și, aidoma feodalului de la academie, râvnește la cel de-al treilea. Ehee, aici LA Moldova, al treilea mandat, dar și al patrulea, al cincilea etc – e monedă curentă! Dacă nu ești capabil să ”mandatuiești” la infinit – ești un bleg! S-au înțeles cei doi, feodalul Duka și aspirantul la ”înnobilire” prin mandat etern Calmuțchi, să unească cele doi moșii – universitatea ”academică” și Universitatea din Tiraspol, refugiată la Chișinău, ca să-și sporească avuțiile. Duka ar prinde doi iepuri odată (ca să nu plagiăm vestita zicere cu două vaci mulgătoare ale lui Voronin și vițelul deștept, adică. academician): unu (pe academicește, primo) – o descalecă pe madama sa din șaua de rector (să-i facă pe plac lui Donciul, mare ”dregător” de integritate din buzunarul lui Ghimpul-dezintegratul, liberal nefericit în căutarea briliantelor risipite prin cazinourile din Europa), și, doi (pe academicește, secundo) – mai asigură niște bănișori de la vaca slăbănoagă pe nume ”bugetul public al RM” (vaci grase do holmogora, care dau 30 litri de lapte pe zi, deocamdată academia nu a inventat). Genial! – vor spune șefii, vor titra ziarele. Duka – feodalul academik de Jmerinka, merită premiul Nobel! Ce contează că în spatele numelui ”Universitatea din Tiraspol, refugiată la Chișinău”, stau zeci de profesori, care au suferit în urma războiului de pe Nistru, ce contează că aceasta este istoria recentă a sutelor de specialiști-pedagpgi formați de această instituție! (Desigur, mai puțin contează, că umila mea persoană și-a început cariera în această înstituție la Tiraspol, unde am perfectat sute de pagini de documente didactice la o mașină de dactilografiat cu grafie chirilică, acolo am petrecut prima mea lecție de limbă franceză în grupa academică a facultății de psihopedagogie, de acolo am fost admisă la doctorat….). Acești profesori refugiați au îmbătrânit prin cămine, deoarece statul nu a avut buget pentru nefericirea lor, statul a întreținut ditamai academie, cu cercetători veniți de pe aiurea, care nici limba română nu o cunosc! Uite că vine un Duka – un autoproclamat prezident de academie, nelegitim moral, un plagiator ordinar, care și-a urmărit doar confortul său personal, și taie în valoarea vie pe nume tradiție, istorie și respect…
Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? Quam diu etiam furor tuus iste nos eludet?!
Îi las pe feodalii gen Duka, Calmuțchi și muuulți alții, să pună mâna pe dicționar și să traducă acest început din faimoasele Catilinare ale lui Cicerone. Au trecut aproape două milenii de la aceste discursuri, dar tot valabile sunt…Poate pe feodalii dezlânați îi vizitează Marea Doamnă pe nume Conștiința…
P.S. Prima cădere a Universității din Tiraspol a avut loc după războiul de pe Nistru, când s-au refugiat studenți și profesori, cu ce au apucat să ia cu ei… A fost o tragedie, statul, din păcate, e restanțier în a despăgubi moral și material colectivul pedagogic al acestei universități. Îndemn colectivul Universității din Tiraspol refugiate la Chișinău să ia atitudine față de grosolănia care este pusă la cale fără voia lor, fără acceptul ministerului educației, și să nu permită cea de-a două cădere a Universității din Tiraspol refugiate la Chișinău -abuzul plăsmuit de nelegitimul președinte al AȘM Gheorghe Duca și rectorul ”pe ducă” Laurențiu Calmuțchi, prin unificarea a două instituții – una clientelară – alta cu tradiții și simboluri.
La București la 17-18 iunie s-a desfășurat cea de-a patra reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Tema reuniunii este cooperarea economică din perspectiva semnării de către RM a Acordului de Asociere la UE. Tema a fost definită în cadrul unei reuniuni de lucru de către co-președinții Comisiei Comune, Ana Guțu, deputat liberal reformator, președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană și Florin Constantinescu, co-președintele Comisiei Comune și Vice-președinte al Senatului României.
La 16 iunie membrii CCIE au avut o întrevedere cu Titus Corlățean, Ministrul Afacerilor Externe al României.Titus Corlățean a venit cu inițiativa ca Reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE sa aibă loc la Chișinău, în această toamnă.
”România este mai mult decât un stat vecin, este țara care ne-a ajutat pe parcursul timpului să pășim pe calea integrării europene. În ultima perioadă Republica Moldova este în centrul atenției, bucurându-se de o condescendență pronunțată din partea instituțiilor europene”, a menționat Ana Guțu, Co-președinta Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Preşedinta Comisiei politică externă şi integrare europeană a mulțumit autorităților române pentru sprijinul constant și fără rezerve acordat Republicii Moldova pe parcursul timpul. Totodată, deputata Ana Guțu a confirmat determinarea majorității parlamentare de a ratifica Acordul de Asociere cu UE, imediat după semnarea acestuia.
Titus Corlățean a reiterat faptul că România își propune să fie prima țară care va ratifica Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Pentru a marca acest eveniment istoric, diplomatul român a adresat invitația Președintelui Parlamentului Republicii Moldova și Ministrului Afacerilor de Externe și Integrării Europene de a participa la ședința din Parlamentul României în care va fi ratificat documentul. Titus Corlățean a precizat că, după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova va intra într-o nouă etapă de dezvoltare, urmând să se deschidă noi posibilități pentru țara noastră. Totodată, diplomatul a exprimat disponibilitatea conducerii Ministerului de Externe al României și a Parlamentului de a participa la ședința Parlamentului Republicii Moldova în care va fi ratificat Acordul de Asociere.
În cadrul întrevederii oficialii au mai discutat despre proiectele finanțate de România, situația din Găgăuzia, contextul regional. La întrevedere au participat deputații Ana Guțu (PLR), Tudor Deliu (PLDM), Maria Ciobanu (PLDM), George Mocanu (PLDM), Oleg Ţulea (PD), Mihail Solcan (PD).
România își propune să convingă cât mai multe state europene pentru ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat membru UE. Declarația a fost făcută de senatorul Petru Filip, Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României în cadrul unei întrevederi cu delegația Parlamentului Republicii Moldova, condusă de Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ana Guțu.
Co-președinta Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, Ana Guțu a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău depun eforturi pentru a asigura ireversibilitate cursului de integrare europeană, inclusiv prin continuarea reformelor în domeniul justiției și lupta cu corupția. Totodată, Ana Guțu a menționat că ratificarea Acordului de Asociere în Parlamentul Republicii Moldova va fi un eveniment istoric, exprimându-și convingerea că țara noastră va deveni membru UE cât mai curând, poate chiar în 2019, an în care România va deține președinția Consiliului UE.
Senatorul Petru Filip a dat asigurări că România va fi și în continuare avocatul sincer și fără rezerve al Republicii Moldova. ”Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este probabil chestiunea strategică cea mai importantă pentru politica externă a României. România își propune să găsească și alți avocați pledanți pentru ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat UE”, a menționat Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României. Totodată, senatorul român a reiterat ferma determinare a Senatului României de a ratifica rapid Acordul de Asociere UE – Republica Moldova.
Oficialii au mai discutat despre stadiul de implementare în Republica Moldova a proiectelor de infrastructură finanțate de România.
Tot astăzi, delegația Parlamentului Republicii Moldova a participat la ședința solemnă organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului României.
Parlamentul României se va reuni la începutul lunii iulie într-o sesiune parlamentară extraordinară pentru a ratifica Acordul de Asociere UE-Republica Moldova. Decizia a fost anunțată de Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu în cadrul unei întrevederi cu membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României și Parlamentul RM.
Președintele Senatului a menționat că României își propune să fie primul stat care va ratifica Acordul de Asociere, în acest fel transmițând un mesaj puternic partenerilor europeni pentru a urma gestul în parlamentele naționale ale statelor membre UE.
”Vrem să contribuim ca parcursul european al Republicii Moldova să fie cât mai lin, iar drumul spre UE să fie cât mai scurt. România își propune să obțină un sprijin cât mai larg pentru Republica Moldova din partea țărilor UE”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu în cadrul întrevederii.
Co-președinta Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, Ana Guțu a mulțumit pentru sprijinul substanțial și expertiza oferită autorităților din Republica Moldova de către România, în special după 2009. Ana Guțu l-a invitat pe Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu să asiste la ședința Parlamentului Republicii Moldova în care va fi ratificat Acordul de Asociere cu UE.
”Cetățenii noștri sunt în așteptarea semnării și a intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Ceea ce ne dorim este să asigurăm ireversibilitatea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și să păstrăm în continuare vectorul politicii externe”, a subliniat Ana Guțu.
Delegația Parlamentului Republicii Moldova a avut astăzi o întrevedere și cu Vicepreședintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc. Oficialul a reconfirmat angajamentul Camerei Deputaților de a vota în regim prioritar pentru ratificarea Acordului de Asociere cu UE.
București, 18 iunie 2014 – Cele mai importante companii din Republica Moldova își prezintă produsele în cadrul expoziției ”Fabricat în Basarabia”, organizată la București, la Palatul Parlamentului, în perioada 18-21 iunie. Expoziția este organizată în cadrul celei de-a patra reuniuni a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.
În mesajul de inaugurare a expoziției, Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ana Guțu, Co-președinta Comisiei Comune, a menționat că produsele companiilor din Republica Moldova merită să fie promovate pe piața românească și europeană, deoarece agenții economici dau dovadă de creativitate, perspicacitate și talent antreprenorial în producerea acestora. Ana Guțu a menționat că semnarea Acordului de Asociere va oferi noi perspective producătorilor din Republica Moldova. Mediul de afaceri a fost îndemnat să se orienteze spre standardele de calitate europene și spre tehnici moderne de marketing pentru a fi prezenți masiv pe piața europeană.
Prezenți la eveniment, Președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu și Co-președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, Florin Constantinescu au subliniat importanța organizării unor astfel de evenimente, menite să contribuie la cunoașterea produselor moldovenești de calitate și la promovarea acestora pe piața europeană.
Deputații și senatorii din Republica Moldova și România au fost primii vizitatori ai expoziției, degustând și cumpărând produse din Republica Moldova, purtând discuții cu oamenii de afaceri.
Expoziția, organizată în premieră, are drept scop prezentarea produselor din Republica Moldova pe piața românească și europeană. La eveniment au participat circa 25 de producători de mărfuri și servicii din Republica Moldova, inclusiv companii din industria alimentară, de confecţii textile şi îmbrăcăminte, din industria de parfumerie şi cosmetică, precum și din industria artizanală.
La finele celei de-a patra reuniuni a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova co-președinții Ana Guțu și Florin Constantinescu au semnat Declarația finală a reuniunii.
“Protectoratul Uniunii Europene pentru Republica Moldova este unica șansa de a rupe cu trecutul sovietic”, declara parlamentarul moldovean Ana Gutu, subliniind ca “stabilitatea relațiilor comerciale tine de spațiul european” si nu de “șantajul făcut de proprietarul robinetului de gaze naturale” – Federatia Rusa.
Declarațiile pentru Ziare.com sunt făcute la câteva zile după vizita la Chișinău a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și cu doua săptămâni înainte de semnarea Acordului de Asociere a R. Moldova la UE și a celui de Liber Schimb.
Parcursul european al Republicii Moldova nu este influentat de criza din Ucraina ci, dimpotriva, aceasta “a fortificat ferma convingere a actualei guvernari ca doar integrarea europeana este unica perspectiva de dezvoltare si modernizare a Republicii Moldova”, declara deputatul Ana Gutu, presedinte al Comisiei pentru Politica Externa si Integrare Europeana din Parlamentul de la Chisinau, intr-un interviu acordat Ziare.com.
Citește AICI interviul integral
