SESIZARE LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CU PRIVIRE LA VERIFICAREA CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGII PRIVIND APROBAREA CONCEPȚIEI POLITICII NAȚIONALE A RM DIN 2003

Posted by on

Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea deputaților Ana Guțu (autor principal), Ion Hadârcă, Valeriu Saharneanu, Anatol Arhire, Oleg Bodrug cu privire la verificarea constituționalității Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003, adoptată în parlamentul RM cu 62 de voturi ale deputaților PCRM. Semnatarii au sesizat CC în privința contradicției dintre conținutul legii și art.5 al Constituției RM ”Nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”

Dacă CC va constata neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003, această lege va trebui să fie abrogată de către parlament.

Amintim că respectiva lege promovează politica moldovenizmului primitiv, în ea fiind înserate pasaje întregi din programul electoral al PCRM.

Deputații fracțiunii PL în frunte cu Ion Hadârcă au înregistrat în cancelaria parlamentului o inițiativă legislativă (309.2013.ro) privind abrogarea Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003.

Vezi Sesizarea CC referitor la verificarea constituționalității Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003

Vezi AICI textul Legii privind aprobarea Concepției politici naționale a Republicii Moldova Nr. 546-XV din 19.12.2003

MINCIUNA – ARMA UNUI LIDER POLITIC OBOSIT ȘI DERUTAT

Posted by on

 Ce e cu briliantele lui Mihai Ghimpu pentru Ana Guțu? Secvență video de la manifestarea de lansare de carte din 13 martie 2012, jubileul deputatei Ana Guțu.

De la prima declarație a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal opinia publică moldovenească, pasionată  în exces de politică, a fost martor fidel al unei  suite interminabile de conferințe de presă, organizate de liderul PL cu ștampilă în regulă. Nu i-am purtat pică pentru ofensele mai mult decât usturătoare la adresa mea personală și a colegilor mei, chiar dacă mass-media a făcut jocul obositului lider al PL cu ștampilă în regulă. Căci în Republica Moldova, împătimită de marea politică pruto-nistreană, a fi liderul unui partid înseamnă a avea în posesie o ștampilă – rotundă, valabilă, atotputernică, în ciuda votului deschis la congresul, care l-a ales în modul cel mai democratic posibil – exact ca pe timpul sovietic de tristă pomină.

Dincolo de ermeticitatea partidelor politice din RM, dincolo de verticala rigidă a proceselor decizionale, de supușenia oarbă, imbecilă și dezgustătoare față de liderul de partid (practici ”de bon ton”), care supușenie  le deschide unora calea spre aprecierea ”originalității” ideilor lor (mai ales când ele coincid cu cele ale șefului), pateticul atinge apogeul absurdului când minciuna, (dez)organizată intelectual își face loc în spațiul public. Și dacă mintea consumatorilor de show-uri televizate nu ar fi atât de deschisă spre a fi manipulată, probabil, nici autorul minciunilor nu s-ar aventura să ”genereze” noi povești, imaginate doar în forul său interior.

Totul a început atât de frumos, atât de entuziasmant, oamenii au urmat liderul pentru a realiza schimbarea, și mai ales schimbarea până la capăt. Dar într-un timp foarte scurt, raportat la neantul de ani lumină, liderul a urcat prea sus, pe un piedestal mult prea înalt pentru statura-i modestă, piedestal pe care îl vede doar El.

Liderul a obosit, s-a consumat, acum este derutat și rătăcit în vagabondările sale delirante prin noianul de evenimente care-l depășesc. Minciuna a devenit camarada sa de drum, consiliera sa de neînlocuit, arma fidelă a ”luptătorului” etern cu orice și oricine. Liderul mai are o consolare – ștampila partidului. Cu ea va intra în istorie, va veni la putere cu 51 de mandate (cândva, în 2030, dar poate mai târziu), va ceda președinția partidului într-un îndepărtat congres, prin vot deschis, desigur.

Noapte bună, liderule, oricum te-ai numi, oriunde ai fi, oricare ar fi partidul tău, dormi în pace, ea totuși se-nvârtește (în sensul Terra), schimbarea va surveni fără tine. Schimbarea nu are stăpân, schimbarea înseamnă libertatea gândirii, schimbarea înseamnă libertatea de a alege. Schimbarea nu are  nici început, nici capăt. Omnia fluunt, omnia mutantur.

SESIUNEA APCE 24-28 iunie, STRASBOURG, FRANTA

Posted by on

20130624_111527 Ana Gutu 1 20130624_114351 20130625_120121

 

 

La 24-28 iunie la CoE,  Strasbourg,  Franța,se desfășoară sesiunea APCE. Agenda sesiunii cuprinde mai multe chestiuni ce țin de Situația în Orientul Mijlociu, Solicitarea de deschidere a procedurii de monitorizare a Ungariei, Evaluarea parteneriatului pentru democrație între APCE și Parlamentul Marocului, Corupția – amenințare a statului de drept, Egalitatea aCcesului la serviciile de sănătate, Dezbatere de urgență în problema manifestațiilor și amenințărilor pentru libertatea reuniunilor, libertatea mass-media și libertatea de exprimare, Dezbatere de actualitate în problema ingerinței statului în viața privată pe internet, Proiectul Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Ana Guțu a inițiat o Declarație scrisă pe marginea tensionării situației din regiunea secesionistă Transnistria, care a fost deja semnată de mai mulți membri APCE. Luni, în dezbaterea liberă, Ana Guțu a depus la secretariat discursul la subiectul escaladării situației din Zona de securitate, în  care deputatul menționează adoptarea aşa zisei legi a frontierei de stat, adoptată de Sovietul Suprem al Transnistriei, care redefinește frontierele regiunii secesioniste, prin  includerea localităţilor de pe malul drept al Nistrului în regiunea separatistă. Mai mult, susține  deputatul, separatiştii au purces la organizarea exerciţiilor militare intense în oraşul Bender, pe teritoriul unei cetăți istorice medievale cu mare încărcătură simbolică pentru RM. Aceste provocări duc la blocarea   activităţilor Comisiei Unificate de Control şi a echipelor multinaţionale de experţi militari. Nemaivorbind de faptul că arsenalurile militare ale regiunii secesioniste au fost modernizate, şi aceasta cu ajutorul unuia din parteneri ai formatului de negocieri 5+2 –Rusia. În discurs Ana Guțu consideră că  Rusia face un joc dublu, pe de o parte, ea insistă asupra principiului integrităţii teritoriale şi al suveranităţii Republicii Moldova, iar pe de altă parte, Rusia refuză categoric abordarea subiectului vizând soluţia politică a conflictului îngheţat în zona Transnistriei. Vom menționa de asemenea numeroasele declaraţii ale oficialilor ruşi, privind refuzul de a retrage armata rusă de pe teritoriului separatist.

Miercuri Ana Guțu va  lua cuvântul pe marginea raportului ”Corupția – amenințare a statului de drept”.

Ana Guțu este membru titular al delegației permanente a Parlamentului RM la APCE. Actualmente Ana  Guțu este membru al Comisiei pentru afaceri politice și democrație, Comisiei pentru Regulament, imunități și afaceri instituționale,  Comisiei pentru educație, cultură și mass-media APCE.  În anii 2009-2011  Ana Guțu a fost președinta delegației Parlamentului RM la APCE.

Vezi Declaratia scrisa pe tema escaladării situației în zona secesionistă TransistriaTransnistria RO/Declaration Transnistria 2013 /FR

Vezi Discursul privind Transnistria, 24.06.2013 RO/Discours sur la Transnistrie 24.06.13 FR

Vezi Discursul privind combaterea Coruptiei 26.06.2013 RO/Discours Gutu au nom de ALDE combattre la corruption, 26.06.2013 FR

Vezi AICI un reportaj video de Gheorghe Bobeica, sesiunea APCE 24-28 iunie, 2013, Consiliul Europei, Strasbourg, Franța

 

REUNIUNEA COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ ÎNTRE PARLAMENTELE RM ȘI ROMÂNIEI, 18-19 iunie 2013

Posted by on

DSC01019 DSC01028 DSC01044 DSC01064 DSC01068

La 18-19 iunie 2013 la București a avut loc cea de a doua reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentele  RM și României. Delegația Parlamentului RM a fost condusă de  Doamna Ana Guțu, deputat PL, co-președintă a CCIE, Președinta Comisiei pentru politică externă și integrare Europeană din Parlamentul RM. Delegația română a fost condusă de Domnul Florin Constantinescu, co-președinte CCIE, vicepreședinte al Senatului.

În cadrul reuniunii CCIE deputații din RM au avut întrevederi cu președintele Senatului României Domnul Crin Antonescu, cu președinți și membri ai comisiilor Senatului și Camerei Deputaților din România – Comisia pentru politică externă, Comisia pentru afaceri europene, Comisia cultură și media. Deputații din RM au avut întrevedere  și cu Domnul Eugen Tomac, președintele Comisiei Senatului României pentru comunitățile românilor din afara granițelor țării, cu senatorul Viorel Badea, cu alți membri ai Comisiei. În ziua de 19 iunie membrii CCIE s-au întâlnit   cu ministrul afacerilor externe al României Domnul Titus Corlățean, cu secretarii de stat ai ministerelor justiției, fondurilor europene și dezvoltării regionale.

Pe parcursul întrevederilor partea română și-a afirmat sprijinul necondiționat al României pentru RM pe calea integrării europene, a salutat depășirea crizei politice și instaurarea unui guvern pro-european la Chișinău, fapt care va asigura parafarea Acordului de Asociere a RM cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnus din toamna acestui an.

Partea moldovenească a primit asigurări în ceea ce privește urgentarea interconexiunilor energetice între România și RM, în special, construcția gazoductului Iași-Ungheni și a branșamentului de energie electrică Suceava-Bălți.

Deputații din parlamentul RM au abordat de asemenea unele chestiuni ce țin de fluidizarea eliberării permiselor de mic trafic la frontieră, reducerea taxelor consulare pentru cetățenii din RM ș.a.

În Declarația finală părțile au convenit să contribuie activ, în primul rând,  la impulsionarea cooperării înte RM și România pe dimensiunea parlamentară (schimb de expertiză și experiență între comisiile permanente ale ambelor parlamente). Declarația de la București mai conține o serie de angajamente ce țin de intensificarea schimburilor academice și școlare în domeniul educației, intensificarea cooperării în sfera economică prin instituirea unui for economic moldo-român, în sfera dezvoltării regionale și rurale, protecției mediului ș.a.

 

Următoarea reuniune a CCIE va avea loc la 5-6 noiembrie 2013 la Chișinău.

Declarația CCIE din 19 iunie 2013, Senatul României, București

Declaratia p.1 Declaratia p.2

Vezi Componenta CCIE / partea româna

Vezi Componenta CCIE/ partea RM

CNI A CONSTATAT LIPSA CONFLICTULI DE INTERESE ÎN CAZUL DEPUTATULUI PL ANA GUȚU

Posted by on

La 30 mai 2013 CNI a adoptat actul de constatare care concluzionează referitor la lipsa conflictului de interese în cazul deputatului PL Ana Guțu. Autosesizarea CNI pe marginea eventualului conflict de interese, bazată pe incompatibilitatea deținerii mandatului de deputat și rămânerea în funcția de prim-vicerector ULIM a fost examinară de CNI, după care instituția a emis actul de constatare la 30 mai 2013.

Anterior CNI a solicitat deputatului Ana Guțu informația la acest subiect, deputatul expediind în adresa CNI copia ordinelor rectoratului ULIM din mai 2009 referitor la concedierea din funcția de prim-vicerector și profesor titular ULIM în legătură cu alegerea în calitate de deputat în Parlamentul RM. Ulterior CNI a solicitat informație suplimentară de la rectoratul ULIM, printre care rapoartele tuturor actvităților didactico-științifice ale Anei Guțu din 2009  până în prezent, salariul ridicat de deputatul Ana Guțu din casieria ULIM și (sic) copia confirmată notarial a cărții de muncă a Anei Guțu. Rectoratul ULIM a pus la dispoziția CNI toate aceste informații, cu excepția copiei confirmate notarial a cărții de muncă, din motiv că acest document se află în secția resurse umane a parlamentului RM din mai 2009.

Vezi

pag.1 pag.2 pag.3

REUNIUNEA REGIONALEI EUROPA, ADUNAREA PARLAMENTARĂ A FRANCOFONIEI, 7-8 IUNIE 2013, BERNA, ELVETIA

Posted by on

13060002 13060047 13060056

Presedinta Sectiei parlamentului moldovenesc a Adunarii Parlamentare a Francofoniei participa la reuniunea Regionalei Europa, la nivel de presedinti ai delegatiilor, care are loc la Berna, Elvetia, 7-8 iunie, 2013. În cadrul ședințeiAna Gutu a prezentat programul reuniunii Regionalei Europa a APF, manifestare care va fi gazduita pentru prima data de Parlamentul RM la 25-28 noiembrie 2013.

REUNION DES PRESIDENTS DES SECTIONS EUROPEENNES DE L’ASSEMBLEE PARLEMENTAIRE DE LA FRANCOPHONIE, LE 7-8 JUIN 2013, PALAIS FEDERAL, BERNE,  SUISSE

Le 7-8 juin à Berne s’est tenu la réunion des présidents des sections européennes de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie. Dans le cadre de la réunion les présidnents des 24 sections européennes ont pris connaissance des suivis des réunions de la Régionale Europe de l’APF, ont écouté des présentations visant le role du français en tant que langue de la recherche, le fonctionnement du français en Suisse dans les conditions de la législation linguistique actuelle et des  réalités fédérales ayant ‘une ancienne tradition historique.

Mme Ana Gutu, présidente de la section moldave de l’APF,  a présenté le programme de la réunion de la Régionale Europe de l’APF qui se tiendra le 25-28 novembre à Chisinau, République de Moldavie, pour la prémière fois. Par le passé, en 2002, à Chisinau a été organisé la réunion des présiden(s des sections européennes de l’APF sur l’initiative de l’ancien président de la section moldave M.Ion Varta.

Voir ICI le Programme de la réunion de la Régionale Europe de l’APF de novembre 2013

 

DISCURSUL ANEI GUŢU ÎN PARLAMENT CU OCAZIA ÎNVESTIRII GUVERNULUI COALIŢIEI PRO-EUROPENE, 30 MAI 2013

Posted by on

Stimaţi colegi deputaţi,

În numele Fracţiunii PL adresez cele mai sincere felicitări colegului nostru Domnului Igor Corman cu ocazia alegerii sale în funcţia de Preşedinte al Parlamentului.

În numele colegilor din fracţiunea Partidului Liberal aş vrea să ne felicităm toţi pentru depăşirea crizei politice  care s-a declanşat după accidentul din Pădurea Domnească.

Constituirea noii majorităţi parlamentare pro-europene este o asumare responsabilă şi serioasă pentru  un act al guvernării în următorii doi ani în scopul realizării interesului naţional major – integrarea europeană a RM.

Recunoaştem, că noi, liberalii reformatori, am trecut printr-o perioadă dificilă de la căderea guvernului la 5 martie până în prezent. Am pledat dintotdeauna pentru o luare de atitudine constructivă vis-a-vis de evenimentele politice declanşate. Ne-am detaşat de opiniile eronate de a trece în opoziţie faţă de un guvern pro-european. Ne-am aşezat la masa de negocieri cu ai noştri parteneri de coaliţie, am promovat principiile responsabilităţii şi maturităţii politice în actul guvernării, am pledat pentru non-imixtiunea politicului în sfera organelor de drept, am fost supuşi presiunilor, inclusiv din partea colegilor liberali, fără a mai menţiona campania publică de denigrare a liberalilor reformatori. Am căutat compromisul, ne-am detaşat de interesul îngust personal şi de partid, am cedat, dacă a fost nevoie în materie de responsabilitate instituţională, deoarece am pus în prim plan interesul naţional – integrarea europeană.

După toate aceste luni de incertitudine, suntem cu adevărat convinşi, că pasul nostru a fost unul corect şi păstrarea PL în arcul guvernării va consolida partidul, susţinătorii săi, dar mai ales vor salva ideea parcursului nostru european, pentru care PL a pledat dintotdeauna.

Stimaţi colegi deputaţi,

Votarea învestirii guvernului Coaliţiei Pro-Europene   deschide posibilitatea înaintării noastre pe un drum larg şi luminos către civilizaţia europeană, acolo unde cetăţenii se bucură de drepturi şi trăiesc cu demnitate o viaţă asigurată. Fracţiunea PL în formula ei reformatoare va vota pentru învestirea guvernului Coaliţiei Pro-Europene şi  pentru programul de guvernare, care a fost pus la dispoziţia tuturor deputaţilor.

Aceasta va însemna, în primul rând, votarea pentru ireversibilitatea parcursului european al RM, redarea încrederii cetăţenilor RM  în capacităţile clasei politice actuale, cu toate metehnele şi imaturitatea ei. Relansarea reformelor socio-economice  pe toate segmentele societăţii va permite dinamizarea proceselor de dezvoltare durabilă, vor aduce stabilitate, fie chiar şi pe termen mediu, dar mai cu seamă, va reabilita imaginea RM în ochii partenerilor noştri de dezvoltare. RM merită o a doua şansă  în ceea ce priveşte parafarea şi semnarea Acordului de Asociere cu UE la summit-ul de la Vilnus din noiembrie acestui an.

Stimaţi colegi deputaţi cu viziuni europene, care  doriţi să rămâneţi în afara procedurii de votare a guvernului pro-european,

Mă adresez în speranţa că în pofida lipsei semnăturii Dumneavoastră pe acordul CPE, veţi găsi suficient discernământ pentru a vota astăzi în favoarea învestirii guvernului. Gândiţi-vă la momentul crucial prin care trecem, şi mai ales, la ceea ce vor scrie manualele de istorie modernă a RM despre prestaţia Dumneavoastră politică.

În final aş vrea să ne felicităm toţi cu sfârşitul crizei politice şi  să  îmi exprim speranţa că e ultima pe durata acestui mandat.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

16-e ASSEMBLEE GENERALE DE L’AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE, 7-9 mai, 2013, SAO PAULO, BRESIL

Posted by on

13050001 13050041 13050044 13050055 13050072 13050094 13050123 13050124

 

Le 7 – 9 mai 2013, à Sao Paulo, Brésil, dans l’enseinte du Mémorial de l’Amérique Latine, a eu lieu la 16-e Assemblée Générale de l’Agence Universitaire de la Francophonie. Le choix du Brésil et de Sao Paulo pour cette assemblée générale se justifie pleinement. le Brésil confirme sa place de pays émergeant et de pole universitaire: sixième puissance économique mondiale, devant le Ryaume-Uni, elle mobilise 6% de son PIB dans l’éducation et s’est classée à la 13 place parmi les pays producteurs de connaissance, dépassant la Russie en 2009. Avec ses 6,5 millions d’étudiants, le Brésil a lancé le programme “Science sans frontières”; son objectif est d’envoyer 100 000 étudiants brésiliens de toutes disciplines, parfaire leur formation à l’étranger d’ici à 2015.

La 16-e Assemblée Générale de l’AUF a été une véritable opportunité d’échanges académiques francophones en matière d’opportunités  d’établir les priorités des actions universitaires francophones pour les quatre prochaines années. Les délégués ont eu la possibilités d’établir des contacts directs avec des partenaires grace aux rencontres académques expresses, ils ont participé aux ateliers scientifiques visant les sujets de la professionalisation des formations, le numérique éducatif, l’innovation dans l’ensiegnement supérieur, les classements, l’évaluation et l’assurance qualité – modèles différenciés, la programmation quadriennale 2014-2017.

Lors de l’assemblée des prix de l’AUF ont été décerné aux jeunes chercheurs.

Les délégués des établissements membres (760 au total de 65 pays du monde entier) ont élu les membres des instances de l’AUF ainsi que le nouveau président de l’AUF. Les établissements ont élu par région leurs représentants dans les instances de l’AUF – le Conseil d’Administration et le Conseil Associatif. Mme Ana GUTU a été élue en tant que membre du Conseil d’Administration et, selon les statuts de l’AUF, membre d’office du Conseil Associatif au nom du Bureau Europe Centrale et Orientale de l’AUF.

Les délégués de la 16 Assemblée Générale de l’AUF ont adopté la Déclaration de Sao Paulo.

Le président de l’Université Cadi Ayyad (UCA) de Marrakech, Maroc, Monsieur Abdellatif MIRAOUI a été élu en tant que Président de l’AUF pour un mandat de 4 ans. Il succède à M.Yvon Fontaine, recteur de l’Université de Moncton, Canada.

Voir les détails sur la 16 Assemblée Générale de l’AUF ICI.

 

DISCURSUL DEPUTATULUI ANA GUȚU ÎN ȘEDINȚA PARLAMENTULUI RM DIN 3 MAI 2013

Posted by on

_GRI4949

Domanelor și Domnilor deputați,

Onorată asistență,

Săptămâna aceasta este cea a patimilor pentru creștinii ortodocși, este săptămâna care ne îndeamnă a fi mai buni,  mai mărinimoși, mai condescendenți față de aproapele nostru. Dar în  realitățile politice din RM se pare că nici Sfintele Sărbători Pascale nu sunt în stare să ne adune și să ne reconcilieze în numele interesului național suprem – cel al integrării europene.

Drapelul european, simbol al Europei Unite, simbol al unui spațiu valoric, din care face parte RM la nivel spiritual, nu va flutura în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău la 9 mai, atunci când toate țările membre ale UE vor sărbători Ziua Europei. În anul 1950, la 9 mai, Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei de atunci, a propus crearea Comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului în scopul evitării unui nou conflict armat între Germania şi Franţa, după cum s-a  exprimat în discursul său Schuman ”pentru ca războiul să devină nu doar inimaginabil, dar şi din punct de vedere material imposibil”.

Ce vom sărbători noi, cetățenii din RM la 9 mai? Exact ca pe timpurile sovietice, rămași în tranșeele celui de-al Doilea Război Mondial,  aici, la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, peste care va pogorî duhul nostalgiei cadaverice a tot ce a însemnat ocupație sovietică, unii vor  încremeni în timp și vor sărbători așa zisa ”Victorie”.

Care ”Victorie”, Doamnelor și Domnilor?

Războiul dintre URSS și Germania nazistă nu a fost războiul părinților și buneilor noștri. Acesastă conflagrație mondială a ciocnit doi dictatori, doi tirani, Hitler și Stalin, iar ostașii căzuți în luptele crâncene, oricare ar fi partea baricadei pentru care au luptat cu arma în mână, nu au fost decât niște victime nevinovate ale timpurilor de răstriște. Zeci de milioane de jertfe aduse pe altarul celui de-al Doilea Război Mondial nu pot fi calificate drept ”Victorie”. Așa zisele ”legende” ale gloriei militare sovietice, generali și strategi, nu s-au gândit nicio clipă la viețile sutelor de mii de ostași sacrificați în calitate de carne de tun. Totul le-a fost permis, căci istoriografia sovietică i-a înveșnicit doar pe ei, marii generali ziși ”victorioși”, iar ostașii anonimi, mulți din ei buneii și părinții noștri, nu au încăput pe paginile manualelor de istorie din trecutul totalitar.

În Basarbaia soarta părinților și buneilor a fost mult mai tragică. Practic fiecare familie a trăit drama înrolării bărbaților în două armate diferite – armata română și armata sovietică. Ce facem cu memoria noastră? Memoria pământului nostru? Zeci de ani la rând au fost onorați și sărbătoriți doar veteranii din armata sovietică. În memoria lor au fost înălțate monumente, au fosts crise poeme și le-au fost închinate cântece. Ce facem cu memoria veteranilor din armata română? Ei nu au avut parte decât în ultimul timp, foarte recent, de  o masă de pomenire ;i ateníe din partea autorit[ílor.

Doamnelor și Domnilor,

La începutul mileniului trei, după ani și ani de încrâncenare, după ani și ani de tranșee ireconciliabile, a venit momentul reconcilierii memoriilor. Cel de-al doilea război a fost unul pentru toți. În acest război nu au fost nici învingători, nici învinși. Statele europene mai adineaori beligerante au dat dovadă de solidaritate și multă înțelepciune, ca să vină deja către anul 1949 cu ideea creării CoE, iar în 1950 să lanseze crearea Uniunii Europene  a cărbunelui și oțelului.  La doar 5 ani de la sfârșitul războiului!

Dar RM? Suntem în anul 2013, Doamnelor și Domnilor. Și iată că în Piața Marii Adunări Naționale la 9 mai ne vor cânta aceiași artiști care au legănat estrada sovietică în trecutul de tristă pomină. Pentru cine sau pentru ce, Doamnelor și Domnilor? Pentru a resuscita patimi care vin să umple golul imens de personalități eroice? Pentru a ne impune o pretinsă ”victorie”?

Care ”Victorie”, onorată asistență?

Buneii mei tot au fost la război, în armate diferite, pe fronturi diferite, au încheiat  războiul  la Varșovia și Viena, dar ei s-au bucurat nu pentru victorie, ei s-au bucurat că acel război într-un sfârșit s-a terminat, iar ei au putut reveni acasă la vetrele lor. Însă, aici, în Basarabia postbelică, din care așa zișii ”biruitori” au uitat să plece pe la casele lor, ce-i aștepta? Exproprierea de pământuri și bunuri, foametea organizată și „prodrazviorstka”, pușcăria stalinistă și deportările. Iată ce a însemnat pentru basarabeni pretinsa ”victorie” pe care unii o vor sărbători cu fast.

La 9 mai nu va fi ziua victoriei, la 9 mai, Doamenlor și Domnilor, vom sărbători Ziua Europei, ostașii veterani ai celui de-al doilea război mondial vor pomeni vitregia sorții și vor sărbători gloria vitejiei lor și ai camarazilor de luptă la 8 mai, data când în 1945  a luat sfârșit cea mai mare conflagrație militară a secolului XX. Iar concertul din Piața Marii Adunări naționale din 9 mai va fi o dovadă în plus că aici, în RM, spre marele regret, al meu și al colegilor mei, dar nu numai,  URSS parcă ar fi la ea acasă…

Vă mulțumesc pentru atenție!