La 23 aprilie membrii delegației parlamentului RM la APCE Ana Guțu și Valeriu Ghilețchi au avut o întrevedere cu Secretarul General al CoE Domnul Thobjorn Jagland pentru a discuta pe marginea situației politice din RM. Secretarul General al CoE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la actuala criză politică din RM, inclusiv referindu-se la decizia Curții Constituționale, care, potrivit lui, va complica procesul de ieșire din impasul politic. Referindu-se la plângerea reprezentanților PCRM pe marginea amendării Codului electoral (introducerea sistemului electoral mixt), Secretarul General a menționat rapiditatea procedurii, care ar fi trebuit să lase loc pentru discuții mai largi cu societatea civilă pe marginea noului sistem electoral. Totodată Secretarul General al CoE a fost de acord cu opinia că actualul sistem electoral favorizează dreptul și voința exclusivă a liderilor politici în întocmirea listelor de candidați pentru calitatea de deputat în parlamentul RM. Ana Guțu a formulat invitația de a ajuta din nou RM în vederea depășirii crizei politicie din RM prin venirea la Chișinău și medierea crizei declanșate în scopul asigurării stabilității politice pe parcursul mandatului actual, cu posibilitatea evitării unei noi runde de alegeri anticipate.

La 22-25 aprilie are loc  la Strasbourg, Franța, sesiunea APCE. Deputatul PL Ana Guțu, a fost aleasă prin aclamare în calitate de vice-președinte a grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților din Europa (ALDE), cât și membru al biroului politic ALDE. Actuala sesiune APCE va fi tribuna invitaților de onoare precum președintele Germaniei Joachim Gauck,

premierul României Victor Ponta, vice-președintele Consiliului federal, șeful departamentului federal al afacerilor externe al Elveției Didier Burkhalter, Comisarul pentru drepturile omului al CoE Nils Muiznieks ș.a.

Ana Guțu, în numele grupului ALDE,va adresa întrebare premierului Georgiei Bidzina Ivanishvili.

Membrii delegației parlamentului RM la APCE vor avea întrevederi cu delegația poloneză la APCE.

Vezi Aici declarașia Consiliului de Reformare PL difuzată membrilor grupului ALDE (FR) /Vezi declarația CRLP (EN)

Vezi AICI interviul cu Ana Gutu din cadrul sesiunii APCE 22-25 aprilie 2013

Le 17 avril Jean-Paul Wahl, chargé de mission Europe, a visité Chisinau, afin de mettre au point le programme de la réunion annuelle de la Régionale Europe de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie.  Il a eu des entrevues avec la vice-présidente du parlement moldave, avec M.Emmanuel Scoulios, Directeur de l’Alliance Française, M.Roman Kwiatkowskii, Responsable de l’Antenne de Chisinau  de l’Agence Universitaire de la Francophonie, avec les membres de la délégation moldave à l’APF. Dans l’après -midi le député belge a eu une rencontre avec les étudiants et les professeurs francophones de l’Université Libre Internationale de Moldavie. Les étudiants et les professeurs lui ont adréssé des questions visant la démocratie participative, les politiques linguistiques en Belgique, les activité de l’APF. Une exposition des livres francophones des professeurs de l’ULIM a été organisé par le Département bibliotécaire de l’ULIM.

Jean-Paul Wahl est resté impressionné par la culture francophone dynamique et enrichissante qui existe en République de Moldavie.

La réunion de la Régionale Europe de l’APF se tiendra le 25-28 novembre 2013 et sera hébergée par le Parlement moldave et par l’ULIM.

La 5 martie deputatul PL Ana Guțu a pregătiti un discurs prin care a dorit să-și exprime dezacordul cu moțiunea de cenzură inițiată de PCRM. În cadrul ședinței fracțiunii colegii au agreat conținutul discursului. După venirea cu întârziere a liderului PL Mihai Ghimpu la acea ședință de pomină,  acesta a strigat la colegii săi, i-a făcut trădători intelectuali, corupți,  și le-a ordonat să nu iasă nimeni la tribuna în afară de el, dacă  nu vor avea de gând să ceară demisia lui Filat. Când Ana Guțu i-a replicat că a cere demisia lui Filat vine în contradicție cu acțiunea fracțiunii de a nu vota moțiunea de cenzură și că  va ieși pe cont propriu cu un discurs, Ghimpu a înjurat-o de mamă, a calomniat-o, apostrofând-o cu cele mai josnice cuvinte ce țin de un jargon suburban de cea mai proastă speță. 

Iată textul discursului NEPRONUNȚAT de către deputatul PL Ana Guțu în ziua de 5 martie, când a fosrt votată moțiunea de cenzură împotriva guvernului AIE-2.

DISCURSUL ANEI GUȚU PE MARGINEA MOȚIUNII DE CENZURĂ INIȚIATĂ DE FRACȚIUNEA PCRM, PARLAMENTUL RM, 5 MARTIE 2013

 Stimați colegi deputați, onorată asistență,

În anul   62 până la  nașterea lui Hristos, Marcus Tulius Cicerone, faimos politician, avocat și orator din Roma Antică, a pronunțat 4 discursuri intrate în istorie cu genericul Catilinarae.   Toate erau  adresate lui Catilina, senator roman, care intenționa să efectueze o lovitură de stat. Primul discurs al lui Cicerone începea astfel:  « Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?Quam diu etiam furor iste tuus nos eludet?” Traducerea profană sună cam așa: ”Cât timp, Catilina, vei mai abuza de răbdarea noastră? Până când această furie a ta ne va scoate pe noi din sărite?” Aceste  discursuri au rămas în istorie drept un model de elocință, dar și decidență politică, deoarece, în final, Catilina nu și-a realizat planurile sale. Cu o sută de ani mai târziu, împăratul roman Claudius Caesar Augustus Germanicus Nero ordonase incendierea Romei, pentru a declanșa inspirația pretinsului său talent poetic, ca mai apoi să dea vina pe creștini pentru dezastrul provocat de el.

După mai mult de 2000 de ani, Cicerone ar fi încântat să pronunțe aceleași discursuri, dar în parlamentul RM, iar Nero ar da foc RM pentru a-și satisface orgoliile de pseudo- om al artelor. Am făcut referință la această parabolă metaforică, deoarece anume așa putem trata  momentul istoric prin care trece RM chiar astăzi.

Moțiune de cenzură împotriva guvernului AIE, Doamnelor și Domnilor?

Cine este autorul acestei moțiuni de cenzură? Opoziția?

Cea care a  strangulat libertățile și drepturile fundamentale pe parcursul a opt ani de guvernare?

Opoziția, care a furat cu japca proprietățile statului?

Opoziția, care a izolat RM în plan internațional, a alungat partenrii de dezvoltare, a tăinuit sute de incidente gen Pădurea Domnească?

Această opoziție îndrăznește astăzi să ne dea lecții de moralitate politică?

Doamnelor și Domnilor!

La ora actuală pentru Republica Moldova nu există prioritate națională mai vitală decât parcursul nostru european. Toate eforturile guvernului de coaliție AIE  au fost direcționate pe calea reformelor. Da, reformele sunt lente, da, reformele sunt dureroase și nepopulare, da reformele stârnesc ambiguități în interpretare și deraiază spre parțialitate, asemuită cu vendeta de Sicilia sau de Corsica. Dar nimeni nu a spus că într-un timp foarte scurt va pogorî edenul peste RM și se vor sfârși toate problemele noastre. Pentru a asigura bunul mers al reformelor e nevoie de RESPONSABILITATE, însă la acest capitol avem carențe serioase. Din punctul de vedere al  cultivării  responsabilității, școala sovietică a fost una fatală pentru cetățenii noștri, inclusiv pentru reprezentanții elitei politice.

Venim dintr-un regim totalitar, abia de învățăm ce înseamnă democrație.

Totodat, dezaprobăm vehement  vechile apucături de a face justiție la telefon, de a regla conturile, profitând de haosul sistemului judiciar. Nu aceasta așteaptă cetățenii de la noi, Doamnelor și Domnilor! Cu atât mai mult, în mijlocul mandatului de guvernare, după o penibilă perioadă de instabilitate politică și blocaj instituțional, vine iubita și neperisabila  noastră opoziție comunistă cu moțiunea de cenzură împotriva guvernului AIE!

A te ralia acestei moțiuni de cenzură înseamnă a subscrie fiecarui cuvânt din nota argumentativă.  Nu ne miră votul solidar al opoziției în susținerea aceste moțiuni. Ne miră intențiile unor parteneri de coaliție de a susține această moțiune.

Stimați politicieni, deputați, bărbați/oameni cu pretinsă gândire de stat, colegi de alianță,

Competiția și aroganța dintotdeauna au fost apanajul politicienilor, dar, treziți-vă, a  trecut timpul războaielor corp la corp, nu ne faceți să ne simțim prizonierii unui patriarhat medieval la începutul secolului 21.

Stimați colegi deputați cei care sunteți în postură de Catilina și Nero, nu dați foc parcursului european al RM în preajma summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnus!  Grebla și rânza proverbială ar trebui să vă servească la ceva! Istoria este o carte deschisă, din care liderii înțelepți știu să învețe, iar cei inepți  o ignoră pentru a fi blamați și dați uitării de posteritate.

Doamnelor și Domnilor,

Fracțiunea PL nu va susține moțiunea de cenzură, noi reexprimăm încrederea în miniștrii delegați din partea PL, și sperăm că ai noștri colegi din guvernul de coaliție, în cazul nevotării moțiunii de cenzură, își vor  reevalua  prestația. Îi îndemnăm să accelereze procesul de reforme pentru a nu dezamăgi cetățenii RM, pentru a nu compromite parcursul nostru european.

Vă atrag atenția, stimați colegi: afară e primăvară europeană. Să nu permitem celor de-alde Catilina și Nero din parlamentul RM să manipuleze cu votul nostru, care urmează a fi unul extrem de responsabil! Nu distrugeți speranța familiilor, copiilor și nepoților  Dumneavoastră, fiți alături de cetățeni!

Vă mulțumesc pentru atenție!

La 12 aprilie 2013 un grup de membri PL alcătuit di 7 deputați, 2 miniltri, mai mulți viceminiștri și președinți ai organizațiilor teritoriale PL au ieșit în fața presei cu o declarație prin care se solicită modernizarea PL prin democratizarea procesului decizional, eficientizarea comunicării în interiorul partidului, promovarea resurselor umane valoroase în bază de meritocrație și competiție sănătoasă. Reformatorii solicită de asemenea convocarea congresului extraordinar al PL pentru a*-l alege în fruntea partidului pe Dorin Chirtoacă.

Vezi declaratia-PL

AICI VIDEO de la brefeng-ul Consiliului de Reformare PL

Vezi

Vezi

Le 9 avril Mme Ana Gutu a participé en tant que membre du jury scientifique à la soutenance de la thèse de doctorat “Les régimes parlementaires et le mécanisme constitutionnel en Europe Centrale et Orientale”, thèse élaborée par Mme Corina Cojocaru, citoyenne moldave, sous la direction scientifique de M.Jean-Claude Colliard, ancien président de l’Université Panthéon- Sorbonne 1, ancien membre du Conseil Constitutionnel de la France, actuel membre de la Commission de Venise de la part de la France. Le jury scientifique a été présidé par M.Jean Gicquel, professeur émérite de l’Université Panthéon-Sorbonne 1. Les deux rapporteurs de la thèse  ont été Mme Julie Benetti, professeur à l’Université de Reims, Champagne-Ardenne et M.Philippe Claret,  maitre de conférence à l’Université Montesquieu Bordeaux-IV.

La thèse est consacrée à la problématique du droit constitutionnel comparé vue de la perspective du parlementarisme des PECO, l’échantillon principal se réduisant à 6 pays – l’Albanie, l’Estonie, la Hongrie, la République de Moldavie et la République Tchèque. La candidate au grade de docteur en droit public a formulé des conclusions pertinentes pour l’élaboration d’un projet de nouvelle constitution pour la République de Moldavie, compte tenue de l’analyse compartaive des pays de l’Europe Centrale et Orientale. Après la délibération le jury a accordé le grade de docteur en droit public à Mme Corina Cojocaru avec la mention “Très honorable”, ayant reccomandé  la publication de la thèse par l’Université Panthéon-Sorbonne 1.

Mme Ana Gutu a aussi proposé la publication intégrale de la thèse en français par l’ULIM et la diffusion d’un résumé en roumain à l’intention des parlementaires moldaves dans la perspective d’une réforme constitutionnelle à l’avenir.

Le 29 mars dans Aula Magnifica de l’Université Libre Internationale de Moldavie, s’est déroulé le colloque international francophone “La Francopolyphonie: l’intreculturalité et la mondialisation sémiotique à travers la linguistique, la littérature, la traduction et la communication”. L’édition 2013 a été possible grâce à un partenariat académique entre ULIM et l’Université Paris Est Créteil, France et au soutien financier de l’ULIM et de la Mobias Banca, Groupé Société Général.

Le colloque est devenu depuis 2006 une véritable marque enregistrée en matière de manifestation scientifique francophone en Europe Centrale et Orientale. Les conférences magistrales ont été soutenues par l’académicien roumain Razvan Teodorescu, la professeur de l’Université Paris Est Créteil Mme  Than-Van Ton That et Mme Ana Gutu, professeur à l’ULIM, députée au parlement. Le colloque a réuni une soxantaine de participants venus des pays différents tels que la France, la Roumanie, l’Ukraine, la Jordanie, les Etats Unis d’Amériques, la Russie et  l’Egypte.

Ana Gutu a présenté sa dernière étude “Le pouvoir judiciiare de la langue: vers unesémiotique de la plaidorie”.

Voir ICI (VIDEO) le discours inaugural de Mme Ana GUTU au colloque La Francopolyphonie”, le 29 mars 2013/Le discours inaugural (texte) de Ana Gutu au colloque La Francopolyphonie 2013

Voir  ICI Le Programme du Colloque La Francopolyphonie, le 29 mars, 2013

Voir ICI la présentation en Power Point de Mme Ana GUTU

Voir ICI l’article complet de Mme Ana Gutu “Le pouvoir judiciaire de la langue, vers une sémiotique de la plaidoirie”

La 26 martie deputatul PL Ana Guțu a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care se solicită  interpretarea articolului 13 din Constituția RM. Întrebarea care este formulată în adresa Înaltei Curți sună în felul următor:

Sintagma din articolul 13 al Constituţiei RM „limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din RM?

Vezi AICI textul sesizării către Curtea Constituţională  referitor la interpretarea art.13 din Constituţia RM

Tot la 26 martie în cancelaria Parlamentului deputatul Ana Guțu în calitate de autor principal a înregistrat un nou proiect de Lege cu privire la politicile lingvistice în RM. Proiectul este contrasemnat de colegii din fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal.

Vezi AICI proiectul Legii privind politicile lingvistice în RM.

Două proiecte de legi au fost recent înregistrate la cancelaria parlamentului, autor principal – deputatul PL Ana Guțu. Proiectul cu numărul 93 ține de interzicerea lucrărilor de explorare și extragere a resurselor naturale în ariile naturale științifice  protejate de stat. Acest proiect vine să repare un viciu legislativ introdus în Legea cu privire la ariile naturale protejate de stat, în conformitate cu care în anul 2002 au fost permise lucrări de extragere a petrolului în rezervația științifică naturală protejată de stat Prutul de jos. În rezultatul explorării excesive a zonei respective locuitorii din satul Văleni, raionul Cahul, au fost martorii distrugerii fără precedent a ecosistemului din lunca Prutului. Responsabil pentru această viciere a Legii Nr.1538 din 1998 a fost actualul președinte al AȘM Gheorghe Duca, autorul inițiativei legislative de atunci pentru modificarea articolului 26 litera b) din lege.

Vezi AICI proiectul 93.2013.ro

Inițiativa legislativă cu numărul 92 vine să propună amendarea art.20 din Legea cu cu Nr.1163-XII a Codului fiscal. Autoarea propune scutirea de impozite a veniturilor provenit din proiecte ce sunt menite să contribuie la dezvoltarea durabilă a învățământului și cercetării. Actualmente lista proiectelor de acest gen este întocmită de AȘM în fiecare an și este prezentată guvernului spre aprobare prin hotărâre de guvern. De obicei, în aceste anexe nu se regăsesc proiectele și granturile mici, care sunt acordate de  centrele culturale acreditate în RM precum Alianța Franceză, Agenția Universitară a Francofoniei, Institutul Cervantes, Institutul Goete, Centrul de cultură germană DAAD ș.a.  În situația când salariile profesorilor și cercetătorilor sunt modeste, e foarte greu să convingi cadrele respective să se implice în proiecte internaționale, care solicită eforturi și timp suplimentar. Sumele remunerărilor provenite din astfel de proiecte sunt mici, dar fiind supuse impozitării ele devin și mai neatractive.  Prin această modificare a Codului fiscal sperăm  să intensificăm procesul dede internaționalizare a învățământului și cercetării. 

Vezi AICI proiectul 92.2013.ro

La  15 februarie Fracţiunea Partidului Liberal a depus în parlament proiectul Codului educaţiei. Textul proiectului a fost elaborat încă în anul 2009 şi lansat ulterior în aprilie 2010. Perindarea în fruntea instituţiei a trei miniştri ai educaţiei, instabilitatea politică şi lipsa voinţei politice a contribuit la tergiversarea lansării acestui proiect important pentru sistemul educaţional din RM.  Deputatul PL Ana Guţu este unul din cei 64 autori şi experţi ai textului proiectului. Răspunsurile evazive din partea Ministerului educaţiei referitor la tărăgănarea adoptării proiectului Codului educaţiei au determinat deputaţii PL să accelereze lansarea acestuia.

Vezi AICI textul proiectului Codului Educaţiei înregistrat de fracţiunea PL în parlament.

Nota informativă la proiectul Codului educației

Adoptarea unei noi legi care ar reglementa sistemul educațional din Republica Moldova a devenit o necesitate în timp. Legea învățământului din 1995, care a marcat începutul unei etape noi în sistemul educațional din RM, a fost o lege strategică, aceasta trasând direcțiile de dezvoltare a sistemului educațional pentru mai mulți ani înainte. Pe parcursul deceniilor care s-au scurs, Legea învățământului din 1995 a fost amendată și completată de mai multe ori. Aceste modificări au survenit odată cu schimbarea perspectivelor de perfecționare a societăților europene în baza cunoașterii și cercetării.

Din acest punct de vedere, a venit momentul oportun pentru  adoptarea  unei legi noi, care să înglobeze toate imperativele reformatoare ale timpurilor noi, inclusiv cele incluse în documentele programatoare ale instituțiilor europene. Valorile europene, care și-au făcut deja loc în sistemul educațional din Republica Moldova prin implementarea experiențelor reformatoare via multiplele proiecte cu finanțări din partea organismelor internaționale (Banca Mondială, Consiliul Europei, PNUD, UNDP ș.a.) intră deseori în contradicție cu existentul cadru legislativ în domeniu. În acest sens, proiectul Codului educației, propus spre examinare în parlament, rodul muncii unei echipe numeroase de profesioniști, experți locali și internaționali, reprezintă sinteza gândirii științifice în domeniu.

Proiectul Codului educației reglementează raporturile juridice din sfera educaţiei în strictă conformitate cu tratatele internaţionale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite, Carta Socială Europeană, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC), Convenţia UNESCO privind Lupta Împotriva Discriminării în Domeniul Învăţămîntului, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor  de Discriminare Rasială (ICERD), Declaraţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei (CEDAW), Declaraţia Procesului de la Bologna, precum şi prin alte tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Proiectul Codului educației este structurat în XIV titluri și 156 articole. Autorii au ținut cont de documentele reglatoare în domeniu ale UNESCO, precum ISCED (Standardul Internațional de Clasificări în Educație), de actele reglatoare ale Procesului Bologna, la care RM este parte din 2005, precum Declarațiile Reuniunilor Miniștrilor Învățământului Superior și Cercetării din țările semnatare ale Procesului Bologna,  Cadrul European al Calificărilor, Standarde și Ghiduri ale Calității în Spațiul European al Învățământului Superior, Sistemul European de Credite Transferabile ș.a.

Documentele europene au servit drept sursă de inspirație  pentru elaborarea prezentului Cod, dar autorii au ținut cont și de specificul local în sistemul de învățământ. Codul propune concepte noi în sistemul educațional, precum educația inclusivă, care va permite evitarea segregării elevilor pe principii de handicap, oferind posibilitatea tuturor tinerilor de a se integra educațiobal, iar ulterior și profesional în societatea din RM. Codul pune accent pe educația cetățenească pentru democrație în spiritul valorilor general-umane. Codul reglementează noi modele de promovare a calității în învățământ la toate nivelele, de implementare a managementului performant în instituțiile de învățământ bazat pe meritocrație și descentralizare.

Codul  racordează legislația în domeniul învățământului superior cu situația deja existentă, ce ține de structurarea ciclurilor universitare, acordarea unui loc de cinste cercetării în învățământul superior, în strictă conformitate cu misiunile actuale ale instituțiilor de învățământ superior: formare, cercetare și servicii pentru comunitate. Codul propune crearea unei Agenții independente de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și Cercetare, care se va ocupa de reglementarea acestui domeniu în strictă conformitate cu  experiențele europene.

Codul reglementează procesele educaționale precum cel didactic și cercetarea,  și propune noi viziuni în cuantificarea activității profesorilor în funcție de experiență, calificare și prestație.

Adoptarea cât mai urgentă a Codului educației va permite asigurarea cadrului legal pentru reformele de modernizare a sistemului educațional din Republica Moldova.