Yearly Archives

PAMFLET

Nu îmi imaginez, cum într-un stat, care e pe cale de a semna Acordul de Asociere – document politico-juridic, ce își propune să fortifice primordialitatea legii în societatea noastră democratică,   instituțiile abilitate pot trece cu vederea comportamentul politic al unor pretinși lideri, dar de fapt, indivizi corupți de serviciile secrete ale Rusiei, care indivizi au sarcina de a destabiliza regimul constituțional al RM.

***

Cel mai mare pe toată Bășcănia găgăuză,  Formuzal, un fsb-ist ordinar în serviciul lui Putin, prieten cu toți separatiștii posibili și imposibili din Europa și nu doar, se vârcolește de câțiva ani și tot dă motive să-i fie intentat un dosar penal – iar cucoana procuratură se face a nu auzi! Ba nu-i place bașcanului examenul de limbă română la bac, ba organizează referendum ilegal pe bani rusești, ba amenință cu ”detașarea” UTAG  din componența RM după semnarea Acordului de Asociere la UE (dar unde își imaginează ca va pleca încă nu a declarat). Iar autoritățile competente tac îngăduitor! Vorba aia din publicitate (parafrazând): Formuzal ”poate face orice! Poate să ude (urineze) chiar și canapeaua!”. Mai nou, bașcanul, cel cu copii aranjați prin europe, australii și americi (că dă mă rog – Magadanul nu e pentru descendenții unui ditamai distins bașcan!), uite că s-a înhăitat cu alt extremist-fundamentalist – popa Markel, un slujitor al diavolului moscălesc, asupra căruia nu mai poate influența nici mitropolitul Moldovei (al unei treimi de fapt din Moldova istorică). Că doar știm cu toții –  popa Markel a devenit proverbial în RM – el e cu blestemul, el e cu agitația politică – numai credință nu e cu dânsul. Mai nou – s-a înhăitat cu bașcanul și trudesc de zor împotriva statului, care stat, unuia i-a dat bășcănie, altuia biserică și turmă. Pai dacă  moscalul dă bine cu banul! Republica Moldova îi suportă, de ce nu și-ar face de cap? Vorba buhăită despre vițelul șmecher și fundul acomodat în două luntre!

Și ca să nu se consume partida în doi, că nu le-ar sta bine să dea dovadă de ne respect pentru faimoasa vorbă moscălească ”soobrazim na troih”, bașcanul cu șosete inscripționate și popa cel mai starșoi pe Bălți – l-au înhămat la ”troika” separatistă, plătită generos de serviciile moscălești, pe un Garbuz rătăcit. Garbuz acesta are un nume mutant, deoarece a substituit   consoana ”h” din numele său (x – pe rusește), probabil genat de  respectiva consoană, care pe timpurile sovietice era prezentă pe toate gardurile  – era  litera inițială a cuvântului, devenit expresia supremă a culturii sovietice de venetic alcoolizat.  Păi uite că acest harbuz cu ”h” sonorizat, cică visează în demența sa de învățător degenerat de geografie la ”Moldova mare”! Un fel de ”globul Moldovei”, în care s-ar ”grăi moldovenești”, ”s-ar vinde di tăti, și vodkă și katleti”.

Frumoasă troikă! De toată admirația! Iar cel mai mare admirator al ei este procuratura noastră! Alo! Procuratura? Îl cunoașteți pe Formuzal? Da pe Markel? Da pe Harbuz, pardon, Garbuz? Ați consultat art.32 și 54 din Constituție?  Că dă mă rog, nu e treaba mea, un biet  deputat, ce nu are dreptul să facă ingerință în activitatea instituțiilor de drept (parcă așa mi-a răspuns cineva de la CSM) să vă dau lecție de profesionalism….Troika Formuzal, Markel, Garbuz arde în zbucium separatist, da procuratura se piaptănă…

Vezi AICI DEMERSUL PUBLIC  pe numele procurorului general

Aseară la emisiunea Fabrika de la Publika TV subiectul pus în discuție suna așa ”PL propune profesionalizarea armatei”. Wow!!! Genial!!!  Fabulos!!! Câtă originalitate și inovație! A dat Domnul și PL s-a trezit din somn, Ghimpu amintindu-și, probabil dintr-o dată, că da, parcă insista cândva fostul ministru Vitalie Marinuță la una din ședințele biroului PL, asupra necesității profesionalizării armatei naționale. …Țin minte perfect acea ședință.  Ministrul apărării de atunci Vitalie Marinuță îi explica, mai ales liderului ”în fum” – urat al PL (ceilalți colegi nu aveau niciun dubiu referitor la necesitatea profesionalizării armatei naționale) cu lux de amănunte, care ar trebui să fie strategia dezvoltării armatei în sensul profesionalizării  ei pe etape, astfel încât procesul să fie finalizat către 2017. La toate argumentele prezentate de Marinuță, Ghimpu arunca replici tăioase, neacceptând ideea, invocând contextul preelectoral, lipsa banilor și faptul că profesionalizarea armatei  nu va găsi sprijin popular(!).

Uite că după autocatapultarea în opoziție, liderul PL este vizitat de muza pe nume ”mintea moldovanului cea de pe urmă”. ”Genialitatea” flerului politic al lui Ghimpu s-a dovedit a fi o iluzie. Dorindu-și cu tot dinadinsul alegeri anticipate în mai anul trecut, ”prezicând profetic” revenirea comuniștilor la guvernare pentru 8 ani de zile, după 31 mai 2013 liderul patriotard, s-a pomenit la  covata spartă a partidului său.  Disperat, Ghimpu scotocește prin ideile lansate cândva de foștii colegi, și mai lansează câte una în spațiul public, prezentând-o drept super-hiper-mega-originală, dar de fapt, aceste idei fiind niște cópii palide ale inițiativelor asupra cărora au insistat cândva cei ce s-au lepădat de el.

Îmi amintesc de zicerea lui Valeriu Munteanu (fost coleg ”de bancă” în parlament) în ajunul votării guvernului pro-european din 31 mai 2013: ”Dacă azi se votează guvernul Leancă și vor fi evitate alegerile parlamentare anticipate, înseamnă  că eu trebuie să dau foc la toate cărțile de politologie pe care le-am citit”. Nu știu dacă Valeriu Munteanu s-a ținut de cuvânt și a dat foc cărților sale de politologie, din care s-a inspirat făcând politică, dar, un lucru este cert: ideile scoase de la naftalină prin copiere sau plagiat și prezentate publicului larg drept niște genialități ale PL,  nu merită dezbătute ca idei originale. Sfatul pentru organizațiile media este:  orice idee care va veni de la PL, trebuie supusă testului antiplagiat și e nevoie de mers la sursă… Vezi cazul Sesizării la CC pe marginea art.13 din Constituție, Sesizării CC în problema constituționalității Concepției politicii naționale, ș.a.

La 4 iunie a avut loc reuniunea Comisiei Cultură, știință, educație și mass-media APCE, președinta căreia este Ana Guțu, deputat liberal reformator. În agenda reuniunii au fost incluse chestiuni privind examinarea pre-rapoartelor cu tema ”Spre un cadru european al competențelor pentru cetățenie democratică, drepturile omului și dialog intercultural”, autor Gerard Terrier (Soc), Franța,  ”Ridicarea statutului  formărilor profesionale tehnice”, autor Piotr Wach (SOC), Polonia, ”Libertatea religiilor și practicilor religioase”, autor Rafael Huseinov (ALDE), Azerbaidjan, ”Bibliotecile și muzeele în epoca schimbărilor”, autoare Lady Diana Eccles (GDE), Marea Britanie, ”Mobilitatea studenților”, autor Christian Barrilaro (ALDE),Monaco, ”Fenomenul cultural în situațiile de criză și post-criză”, autoare Ismeta Dervoz (EPP), Bosnia-Hertsegovina. Pe marginea prezentării fiecărui pre-raport au fost invitați cu prezentări și luări de cuvânt experți în domeniile vizate: Ana Perona-Fjeldstad, Directoarea Centrului Wergeland, Jun Moroashi, Specialist în Programe Educație, UNESCO, Luis Raposo, membru al Consiliului de administrație ICOM, Ilona Kish, Directoare programe Reading and Writing Fondation, Bruxelles, Belgia, Fatou Esteoule, Responsabilă Birou Relații Internaționale, Universitatea Paris Diderot, John Bold, profesor la Universitatea Westminster, Marea Britanie.

Autorii rapoartelor și experții au menționat importanța subiectelor abordate în proiectele de rapoarte examinate, aducând fiecare mărturii prețioase din experiența organismelor din care fac parte. La reuniunea Comisiei cultură, știință, educație și mass-media din iunie 2014, în cadrul sesiunii plenare APCE, unele din pre-rapoartele examinate vor fi supuse adoptării, pentru dezbatere ulterioară în plenară și adoptarea rezoluțiilor și recomandărilor pe marginea respectivele subiecte.

”O lege nouă a Învăţământului nu îşi poate permite să utilizeze sintagma „limba de stat”…

Este aproape ca în legile lui Murphy: dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost, în cel mai defavorabil moment posibil. Adică, la tema zilei de azi: dacă există cea mai mică şansă ca un Cod al Educaţiei al Republicii Moldova să nu fie adoptat, nu va fi adoptat. Despre ingrata soartă a acestui Cod o discuție cu deputata Ana Guţu, co-preşedintă a Partidului Liberal Reformator şi preşedinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.

Europa Liberă: Aţi spus, doamnă Guţu, că animozităţile, divergenţele în jurul Codului Educaţiei sunt atât de mari, încât acest Cod – vital necesar pentru învăţământ – nu va putea fi votat nici de deputaţii care-i vor înlocui pe cei de azi în ultima zi a toamnei…Ce anume îl  face de neadoptat de actuala guvernare şi de eventuala viitoare, chiar dacă cea de azi se va perpetua într-o formă sau alta? Ana Guţu: „Problema esenţială rezidă în subiectele care constituie şi motiv pentru a pleda sau nu în favoarea unui oarecare partid în campania electorală şi ştim foarte bine că în Republica Moldova, în condiţia unei societăţi profund divizate pe criterii identitare şi lingvistice, atunci când vine vorba să scrii într-o lege care este denumirea corectă a limbii – aceasta va fi prima disensiune – şi este vorba despre disciplina „limba română” care de ani buni de zile este predată în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi manualele sunt elaborate în conformitate cu cele mai moderne tendinţe curiculare.

Vezi AICI interviul complet  la Radio Europa Liberă, 3 iunie 2014

La 2 iunie 2014 Ana Guțu, președinta Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană,  a avut întrevedere cu membrii membrii Comisiei permanente relații externe și apărare din cadrul Parlamentului Regatului Norvegiei. Din componenta delegației au făcut parte Dna Anniken Huitfeldt, Președintele Comisiei, Dl Oyvind Halleraker, Prim-vice-președintele Comisiei, Dl Kristian Norheim, Vicepreședintele Comisiei, Dl Bengt Holmen, Secretarul permanent al Comisiei. La întrevedere au participat membrii supleanți ai Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană Doamna Maria Ciobanu și Domnul Ghenadie Ciobanu. Delegația norvegiană  a fost interesată de evoluțiile politice din Republica Moldova, de atitudinile cetățenilor vizavi de proxima semnare a Acordului de Asociere a RM la UE, de securitatea națională a RM și alte chestiuni. Ana Guțu a ținut să menționeze importanța semnării și ratificării în parlamentul RM a Acorduluide Asociere, accentuând că Republica Moldova nu are alternativă pentru modernizarea în profunzime a societății decât integrarea europeană a tânărului stat. Oaspeții din Norvegia au dorit să afle ultimele evoluții din zona secesionistă din stânga Nistrului, atitudinea minorităților naționale față de parcursul european al RM. Ana Guțu le-a adus sincere mulțumiri deputaților norvegieni pentru suportul sistematic pe care îl acordă Norvegia Republicii Moldova pe calea reformării justiției, susținerii procesului de modernizare a RM, cu atât mai mult că Norvegia va dubla suportul financiar pentru Republica Moldova în acest an.

Animozitățile  în jurul proiectului Codului educației sunt atât de mari, încât devine foarte clară neadoptarea acestuia, ba mai mult, buclucașul proiect nu va fi adoptat nici în următoarea legislatură. De ce? Fiindcă în RM politicul prevalează asupra rațiunii educaționale, care rațiune ar trebui să fie în afara oricărei ambiții electorale. Miopia dividendelor politice este atât de acapărătoare, încât nu mai contează nicio expertiză, nicio experiență europeană – nimic!

Istoria proiectului Codului educației părea să fi fost definitivată în 2010:  64 de autori și experți au lucrat la el, proiectul a fost lansat cu mult fast în martie 2010 în prezența ministrului educației și premierului de atunci, aveam impresia că acest cod va fi adoptat până la anticipate! Pe atunci (toți) liderii, politicienii versați din RM – spuneau într-un glas că nu trebuie adoptat Codul educației, căci vizează reforme, iar partidele vor pierde electorat…După alegeri se pare că a fost suficient timp pentru discutarea și aprobarea Codului educației…Se pare! Varianta aproape finală a proiectului Codului educației se pricopsise cu avizele tuturor ministerelor, experților internaționali etc. Survine rocada în fruntea  ministerului educației în 2012. Lucrul asupra proiectului Codului a revenit la punctul zero – totul a pornit din nou – alți autori, alți experți, alte avize… Din toamna lui 2013  deja rectorii s-au opus textului proiectului – motive: ei doresc păstrarea habilitatului, excluderea consiliului de dezvoltare strategică (cel care va  gestion  resursele instituțiilor de învățământ publice) și, de preferință, rectorii instituțiilor publice și-ar dori mandat nelimitat la conducerea instituțiilor (pe viață, de fapt, așa cum este astăzi în RM).

În cadrul tuturor dezbaterilor publice pe interiorul comisiei parlamentare de profil sau în alt format,  s-a manifestat și așa zisa Academie de Științe în persoana pseudoliderilor săi eternizați în fruntea AȘM, care academie și-a arogat  cu o nesimțire crasă de ani de zile rolul de minister al cercetării, cheltuind banii publici fără minimă responsabilitate. AȘM a pornit din 2010 o campanie acerbă împotriva proiectului Codului educației, plătind în acest scop jurnaliști, redacții de ziare,  din aceiași bani publiciLa tot acest haos de ”dezbateri” și ”negocieri” pe marginea proiectului Codului educației, în ultimul timp se mai adaugă și pretențiile lingvistice ale unor corifei din politicul autohton. Iată aici am ajuns în careu, de unde nu mai e nicio ieșire! Nu va fi adoptat niciodată acest proiect al Codului educației, deoarece nu va întruni 51 de voturi nici în parlamentul actual, nici în viitorul parlament. Mereu vor exista politicieni pretinși experimentați, dar de fapt naivi, care în goana după voturi, vor spune alegătorului mai puțin avizat ceea ce vrea acel alegător să audă (inclusiv, și mai ales minciuni). Dincolo de faptul că e o rușine, este inimaginabil ca în Republica Moldova, să se ajungă să scrii într-o lege a învățământului că disciplina de studii ”limba română” se numește  ”limba moldovenească” sau ”limba de stat”! Ar fi culmea absurdului! De 23 de ani disciplina școlară se numește ”limba română”! Autorii codului și legiuitorii ar fi tratați drept imbecili! Ar râde școlarii din clasele primare (unii din ei cred că așa și fac, auzind bâlbele politicienilor ”maturi”). Unde mai pui că și limba rusă în loc să fie plasată la capitolul ”limbi străine/moderne”, să fie egalată cu alte limbi moderne, studiate LA ALEGERE,  iarăși, prin gura acelorași politicieni, este impusă în calitate de disciplină obligatorie! Într-un stat unde limba rusă este PESTE TOT, unde limba rusă își exercită puterea coercitivă de-a lungul secolelor! Într-un stat unde  limba rusă  îți este injectată în creer volens-nolens, în virtutea mediului lingvistic rusesc mai mult decât favorabil! Omniprezent! Strivitor! Publicitate, canale TV, canale radio, reviste…

Iată de ce proiectul Codului educației NU va fi adoptat. Regret eforturile a trei miniștri ai educației – Leonid Bujor, Mihai Șleahtițchi, Maia Sandu – intențiile dumnealor au fost nobile, au existat trei versiuni de cod (tot o manieră locală de a vedea lucrurile și de a face abstracție de continuitate). Mă întreb, dacă interminabilele discuții pe marginea proiectului codului au avut un sens – fiecare grup de lobiști au încercat să obțină formulări în textul proiectului, care le-ar conveni personal unor oameni sau grup de oameni concreți. Astfel, au fost privilegiate colegiile și ignorate școlile profesionale, din textul proiectului dispărând entitatea ”liceu profesional”; vor rămâne în vigoare mandatele interminabile ale directorilor de școli, în mare majoritate, clientelari politici, chiar dacă vor fi evaluate ”performanțele”  manageriale ale acestora (noi știm cum se evaluaeză calitatea în RM).

Am doar o singură întrebare: de ce profesorii din RM, asociațiile educaționale, sindicatele, tac mâlc și nu se pronunță în favoarea adoptării cât mai grabnice a Codului educației? Poate ei nu-și doresc acest Cod? Se vede treabă  că vom mai activa în baza legii învățământului din 1995 încă vreo 10 ani, până  va apărea voința politică și reala necesitate de a aduce Europa în sistemul educațional din RM…Până atunci, trăiască stagnarea și incertitudinea, cadru existențial al minunatei tranziții moldovenești, edenul corupției și mediocrității, inclusiv în  educație, cercetare și alte domenii conexe…

La 22 mai deputatul liberal reformator Ana Guțu a participat la întrevederea cu Cecilia Malmstrom, Comisar european pentru afaceri interne, și Dacian Ciolos, Comisar european pentru agricultură. Vizita comisarilor europeni se înscrie în agenda apropiatei semnări de către Republica Moldova a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Dacian Cioloș a adus vestea îmbucurătoare despre acordarea RM unei  noi tranșe în valoare de 120 milionae de euro (programul ENPARD) pentru susținerea agriculturii, primele 64 milionae euro vor fi aprobate de Comisia Europeană până în luna  iulie. Dacian Cioloș a menționat că Acordul de Liber Schimb va aduce doar beneficii producătorilor și fermierilor din RM, cotele de import pentru produsele agricole din RM având posibilitatea să fie revăzute și majorate. Cecilia Malmstrom la rândul său a pus accentul pe necesitatea combaterii corupției, un flagel care fragilizează securitatea economică a statului și influențează atragerea investițiilor. Ana Guțu, alături de alți colegi din coaliția pro-europeană, a adus sincere mulțumiri oficialilor europeni pentru acordarea cetățenilor RM a celei mai de preț valori europene – libertatea de circulație. Președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană  a asigurat comisarii europeni de faptul că deputații din coaliție vor ratifica neîntârziat Acordul de Asociere a RM la UE și  vor face tot posibilul ca după alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Republica Moldova să nu-și schimbe vectorul politicii sale externe.

La 16 mai deputații liberal reformatori au depus un proiect de lege, Nr.186, care prevede sancțiuni, inclusiv penale, pentru propagarea și organixarea de acțiuni  separatiste.

Autorii propun amendarea Legii cetățeniei, pedeapsa pentru propagarea separatismului ajungând până la retragerea cetățeniei; amendarea legii cu privire la organizațiile obștești și  a legii cu privire la partidele politice, pedeapsa pentru acțiuni separatiste fiind interzicerea partidului politic sau a organizației obștești; amendarea codului penal, pedeapsa pentru acțiuni de instigare la separatism fiind închisoarea până la 5, 12, 20 de ani, iar în cazul persoanelor juridice amenzi usturătoare și lichidarea persoanei juridice.

Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiștilor din Estul acestei țări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente ce vor duce inevitabil la apariția încă a unui conflict înghețat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în țările fostului imperiu sovietic. În virtutea experienței migraționale din fostul imperiu sovietic, când mii de cetățeni, vorbitori de limbă rusă, erau dislocați masiv pentru a fi trimiși cu trai permanent în fostele republici sovietice, a fost perturbată structura etnică a popoarelor conviețuitoare în imperiu. Astfel, minoritățile rusofone, importante ca număr, recalcitrante la orice politică de integrare în țările gazdă, conform exemplului crizei din Ucraina, au devenit un pericol real pentru integritatea teritorială a acestor țări.

În ultimul timp, din ce în ce mai des, în Republica Moldova se încearcă a induce aceleași idei de separatism în mijlocul populației vorbitoare de limbă rusă, cu scopul de a destabiliza situația politică din Republica Moldova, de a periclita parcursul european, asumat de autoritățile constituționale ale statului. În aceste condiții, legislația Republicii Moldova, trebuie să prevadă instrumentariul legal necesar pentru a preveni și eventual pedepsi persoanele fizice sau juridice, care se implică în acțiuni de promovare și organizare a separatismului.

Ministrului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor

Domnului Pavel FILIP

DEMERS

În conformitate cu art.17 p.(6), art.20 p.(2) a Legii despre statutul deputatului în Parlament şi art.25 al Regulamentului Parlamentului solicit prin prezentul demers  să justificați perceperea taxei de 80 lei pentru obținerea certificatului de naționalitate/apartenență etnică cu scopul perfectării actelor de stare civilă și înregistrarea respectivă în baza de date electronică de evidență a populației ”Registru”.

Vă amintesc cu această ocazie că Legea Nr. 100-XV  dn 26.04.2001 privind actele de stare civilă, modificată în Parlamentul RM în anul 2011, permite înregistrarea în baza unei declarații pe propria răspundere a naționalității/apartenenței etnice a pesroanei.  Astfel, prezenta modificare permite cetățenilor RM, care își revendică naționalitatea română, să facă modificări în actele de stare civilă. Însă, aceste modificări sunt operate de ministerul pe care îl conduceți contra plată, fapt care induce la gândul unei discriminări anume a acestor cetățeni, deoarece modificarea operată la Legea Nr.100-XV îi vizează anume pe ei.

Acest demers este adresat în baza mai multor plângeri din partea pensionarilor, cetățenilor RM, care sunt nevoiți să scoată din bugetul lor modest o sumă importantă pentru a-și perfecta certificatul de naționalitate.

Vă amintesc, că dreptul la autoidentificare este unul fundamental, universal, consfințit în actele europene și internaționale, dar și în Constituția Republicii Moldova.

Vă mulțumesc anticipat pentru explicațiile pe care le veți aduce, răspunzându-mi la acest demers, pe care în fac public.

Cu respect

Ana GUȚU

Deputat, Fracțiunea Partidului Liberal Reformator

Parlamentul Republicii Moldova

La 12 mai Ana Guțu, deputat liberal reformator, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, a participat la întrevederea cu Alexander Vershbow, Secretar Adjunct NATO, care se află într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul NATO a exprimat sprijinul Alianței Nord-Atlantice pentru parcursul europoean al RM și a menționat importanța colaborării cât mai strânse dintre NATO și Republica Moldova. Ana Guțu și-a expus opinia referitor la situația politică din regiune, car,e în virtutea războiului civil declanșat în Ucraina cu implicarea directă a Rusiei, nu mai lasă loc pentru neutralitate. Deputatul liberal reformator a declarat că partidul pe care îl reprezintă pledează pentru integrarea RM în NATO și a opinat că acest deziderat este posibil de realizat pe termen mediu. Pentru aceasta e nevoie de o campanie vastă de informare a cetățenilor RM, o bună parte din care este dominată de vechea mentalitate sovietică. Ana Guțu i-a mulțumit înaltului ofical NATO pentru sprijinul acordat RM în modernizarea armatei naționale și a serviciilor de securitate.