La 18-21 noiembrie la Chișinău va avea loc cea de-a 26-ea  Reuniune a Regionalei Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Regionala Europa. În cadrul acestei reuniuni parlamentarii din Europa vor discuta despre importanța limbii franceze în calitate de vehicul al dialogului intercultural prin intermediul educației și cercetării.

Programul reuniunii  demarează luni, 18 noiembrie, la Muzeul național de Istorie, unde la ora 18.00 va avea loc un recital de teatru francofon. Marți, 19 noiembrie, la Palatul Republicii, va avea loc reuniunea propriu zisă, cu participarea parlamentarilor francofoni din țările europene și membrilor secției Parlamentului RM la APF. Spre sfârșitul zilei parlamentarii vor adopta două rezoluții, după care va avea loc o conferință de presă, susținută de Jean-Paul Wahl, chargé de mission  Europa APF și Ana Guțu, președinta secției RM la APF. Reuniunea Regionalei Europa APF va avea onoarea să aibă în calitate de oaspeți pe Președinta APF Doamna Andree Champagne (senator, Canada), chargé de mission Africa APF Christophe Lutundula Pene Apala, delegatul al chargé de mission America APF Domnul Iain Thomas RANKIN.

În ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius Republica Moldova își lărgește cercul de prieteni pe dimensiunea parlamentară. Este pentru prima dată când o reuniune APF Regionala Europa are loc la Chișinău. Invitația a fost făcută de Doamna Ana Guțu, președinta Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, în timpul reuniunii a XXV a Regionalei Europa APF , care a avut loc la Montreux, Elveția, în luna noimebrie 2012.

Mierucri, 20 noiembrie, în Aula Magnifica ULIM,  va avea loc ce-a de a doua parte a reuniunii Regionalei Europa APF. Un program cultural este prevăzut pentru participanții la reuniune.

Vezi AICI programul reuniunii a XXVI-ea a Regionalei Europa APF

Joi, în ședința plenară a parlamentului, a fost discutat raportul de activitate a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Toate bune și mai bune, însă, când ajungem la problema spațiului informațional al RM din perspectivă lingvistică – revenim la aceeași concluzie, care se impune deja de 22 de ani de la independență încoace: spațiul informațional al statului suveran și independent Republica Moldova este dominat de posturi TV și Radio cu emisie în limba rusă. Această stare de ocupație contribuie la distorsionarea percepțiilor sociale referitor la chestiunile existențiale ale cetățenilor RM: problema identitară, vectorul politicii externe și partenriatelor strategice, nivelul culturii lingvistice.

Prezența rusească masivă în spațiul mediatic TV și Radio, dar și în spațiul informațional scris – presa și internetul, țin în captivitate mentalitățile cetățenilor, alimentând nostalgiile de sorginte sovietică și subminând politicile statului pe calea modernizării societății. Nu înzădar, în rezultatul dominației rusești în spațiul informațional din RM cetățenii noștri îl preferă pe Putin în calitate de lider politic și leagă bunăstarea lor de apropiere de Rusia. În același timp, grație popularizării (foarte timide, de altfel) a ideii integrării europene, totușți, o bună parte din societate își dorește emanicparea valorică europeană și pledează pentru apropierea și integrarea în UE.

Extrem de timidă este prezența românească în spațiul nostru informațional. Din circa 1600 de reviste și ziare, 300 sunt de limbă română, iar 1300 sunt de limbă rusă. Dispariția TVR1, începând cu anul 2007, adevărat atac raider comunist asupra unui simbol național inalienabil,  a dus la rusificarea și mai intensă a serviciilor TV. Frecvențele de emisie sunt acordate unor agenți economici, care, judecând după preferințele de retransmisie a posturilor TV și radio, sunt antinaționali în esență, deoarece promovează posturi TV și Radio dintr-un stat, care nici măcar nu are frontieră comună cu RM! A invoca ideea de business în calitate de motivare a acestui fenomen, așa cum a facut-o M.Pocaznoi în ședința plenară a parlamentului de joi, 7 noiembrie, denotă o indolență crasă în raport cu interesul național ce ține de securitatea statului. Or, spațiul informațional, este o componentă definitorie a securității statului. La ora actuală, se pare, că nu se dorește în mod deliberat protejarea spațiului informațional al statului RM, asigurată fiind o stare de captivitate totală a emisiei în limba română. Nu se dorește promovarea a cât mai multe canale TV și radio de limbă română. A propo, nu e neapărat să fie canale autohtone, așa cum se invocă, făcându-se referință la Codul audiovizualului. Cunoaștem cu toții criza de proporții prin care trece RM la ora actuală din punct de vedere a calității resurselor umane. Nu poate peste noapte RM să înceapă a transmite simultan canale TV și Radio cu emisiuni AUTOHTONE în limba română la 100%. Și atunci, apare întrebarea firească: DECE AUTORITĂȚILE CCA NU APLICĂ PREVEDERILE CONVENȚIEI CU PRIVIRE LA TELEVIZIUNEA TRANSFRONTALIERĂ? Conmvenția CoE a fost semnată de RM în 1999 și ratificată de parlament în 2003. În conformitate cu această convenție statele pot reglementa retransmisia FĂRĂ licență special eliberată de autoritățile statelor semnatre a canalelor TV. Aceasta ar înseamna la ora actuală – posibilitatea de a RETRANSMITE (inclusiv în conformitate cu art.30 p.3 din Codul audiovizualului al RM) a canalelor publice românești. Astfel TVR1 ar reveni fără distorsiuni de programe, în casele cetățenilor RM. Nu mai vorbesc de alte canale românești private, care ar putea fi transmise cu acordul gestionarilor, dacă s-ar solicita acest lucru.

Și, dacă ne propunem să aderăm la UE, unde sunt canalele  TV din statele membre ale UE? De ce suntem invadați la 90% de canale rusești? Atâta timp cât vom merge pe filiera ”business și profit”, vom distruge în continuare spațiul informațional românesc din RM și vom contribui la formarea unei gândiri sociale mutante, duplicitare, fără pivot civilizațional ferm. Între timp, voi formula un sfat: TOȚI CETĂȚENII RM, DORITORI DE AVEA ÎN CASELE LOR POSTURI  TV ROMÂNEȘTI, FĂRĂ INGERINȚE DE PUBLICITATE ȘI SUBTITRARE AGRAMATĂ, PROCURAȚI-VĂ  O ANTENĂ PARABOLICĂ ȘI UN APARAT DE RECEPȚIONARE CU CARTELĂ (LA ORICE FIRMĂ DE SERVICII SPECIALIZATE DIN CHIȘINĂU), DUPĂ CARE FACEȚI UN DRUM LA IAȘI UNDE VEȚI PROCURA O CARTELĂ FOCUSSAT (a nu se confunda cu firma Focussat din RM, nu are nimic comun cu Focussat-ul din România!) ȘI CARTELE DE REÎNCĂRCARE. Costul echipamentului de recepționare variază între 50 și 100 euro. O cartelă  de reîncărare pentru un pachet”Familia” costă 5 euro lunar, pentru a nu merge în fiecarea lună la Iași, puteți proura abonamentul pentru tot anul, reîncărcarea se face prin telefonul fix la numerele stabilite în contract.

Astfel, consumatorii de informație românească pot face abstracție de toate aranjamentele de business, boicotând totodată toate firmele din RM care prestează servicii TV prin cablu sau digitale, căci prestatorii acestor servicii încalcă drepturile cetățenilor băștinași la informare în limba oficială a statului – limba română.

La 5-6 noiembrie la Chișinău are loc cea de a treia reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a parlamentelor celor două state românești – România și Republica Moldova. Programul de activitate cuprinde întrevederi cu Președintele Parlamentului Igor Corman, reuniunea propriu zisă a CCIE, întrevederi cu vice-președintii Parlamentului Domnul Adrian Candu și Doamna Liliana Palihovici, întrevederi cu miniștrii economiei, educației și justiției. La 5 noiembrie co-președinții CCIE Domnul Florin Constantinescu, Vice-Ppreședintele Senatului României și Doamna Ana Guțu, Președinta Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană au semnat o declarație și au ținut o conferință de presă referitor la subiectele discutate în cadrul reuniunii. Aceste subiecte au vizat gradul de avansare a dialogului moldo-comunitar pe calea apropierii RM de UE, sprijinul sistematic acordat de România pentru RM în calea ei de integrare europeană, cooperarea econimică bilaterală și cooperarea în domeniul educației între cele două state românești.

Parlamentarii au identificat câteva subiecte prioritare, care urmează a fi transfromate în proiecte concrete, și anume: promovarea proiectului de energie verde pe râul Prut, care presupune construcția a 13 minihidrocentrale de-a lungul fluviului, construcția   podurilor peste Prut, împădurirea malurilor Prutului în scopul alimentării RM cu energie electrică, România fiind și un producător și exportator de energie. O altă inițiativă a parlamentarilor vizează lansarea forului economic România-RM, care va antrena agenți guvernamentali de pe ambele maluri ale Prutului, oameni de afaceri, Camera de Industrie și Comerț a României. Respectivul forum este palnificat pentru cel târziu mijlocul lunii martie. În lunile care urmează vor fi lansate și reuniunile comisiilor parlamentare de profil, care țin să contribuie la schimbul de experiență în domeniul procesului legislativ și ralierea legislației RM la acquis-ul comunitar.

Parlamentarii din România au asigurat reiterat colegii din RM referitor la sprijinul pe care îl  acordă  și îl va acorda constant și necondiționat România pentru RM în calea apropierii sale de UE.

Ana Guțu și Ion Hadârcă au fost decorați cu medalia aniversară a Senatului României la 140 ani.

Vezi AICI Declaratia comuna CCIE 4-6 noiembrie 2013 Chisinau, în care parlamentarii din România și RM își exprimă solidaritatea în preajma summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE.

La  15 octombrie deputatul liberal-reformator Ana Guțu a depus un addendum la sesizarea către Curtea Constituțională, înaintată la 26 martie 2013 pe marginea interpretării articolului 13 din Constituția RM referitor la limba română.

Ana Guțu solicită Înaltei Curți constituționalizarea Declarației de Independență a RM, cerându-i ”să confere  Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptate la 27 august 1991 statutul de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu ”limba moldovenească în baza grafiei latine” precum este formulat în articolul 13 din Constituția RM.”

”Argument: Declarația de Independență a RM precede în timp adoptarea Constituției RM și în calitate de act politic fondator primează asupra Constituției RM adoptate în 1994.

Din precedentul jurisprudenței constituționale internaționale. Consiliul Constituțional al Franței, începând cu anul 1973, a constituționalizat mai multe principii din Declarația Universală a Drepturilor Omului și Cetățeanului adoptată în 1789 (libertatea individului, libertatea economică, dreptul la viața privată ș.a.). Prin urmare, acest precedent servește drept sursă de drept constituțional pentru a fi preluată și implementată. ”

Deputatul Ana Guțu menționase ideea constituționalizării Declarației de Independență:

În Discursul său de iua Limbii Române, 31 august 2013, Grădina Ștefan cel Mare, Chișinău

La Emisiunea ”Ochiul public” moderată de Vera Nastasiu  la Noroc TV din 9 septembrie 2013

La Emisiunea ”Rostul zilei” moderată de  Maria Bulat-Saharneanu la Radio Vocea Basarbiei

Citește AICI suplimentul la sesizarea din 26 martie 2013

Interviu cu Ana Guţu, preşedinta Comisiei pentru Politică externă şi Integrare Europeană.

Mai multe voci susțin că țara noastră va avea succes la Vilnius. Ce se va întîmpla cu Republica Moldova în cazul în care parafează Acordul, dar și în situație inversă?

A.G. Cu siguranţă, RM va parafa la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, după aceasta va urma pregătirea pentru semnarea acordului, procedură legată de mai multe aspecte tehnice. Semnarea Acordului de Asociere se va reuşi, probabil, către mijlocul anului 2014 şi iată după aceasta va începe adevărata muncă a tuturor celor implicaţi în procesul de modernizare a RM –  politicieni, funcţionari, societatea civilă, simpli cetăţeni. RM nu are alternativă pentru modernizarea în profunzime a societăţii decât integrarea europeană. Pentru aceasta e nevoie să muncim cu toţii, fără excepţie.

Presiunile Rusiei sunt condamnabile. În cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ați vorbit despre comportamentul ostil al rușilor. Oficialii Europeni de asemenea cunosc situația și susțin eurointegrarea Republicii Moldova în continuare. Cum ar putea fi  negociată relația R. Moldova cu Federația Rusă, așa încît să fie reluate exporturile, moldovenii care muncesc în Rusia să nu sufere și să beneficiem de resurse energetice mai departe?

A.G. Rusia a demonstrat în repetate rânduri că nu este un partener care acţionează în baza principiului de paritate. Şi-a tratat partenerii, mai ales fostele republici sovietice,  ca pe nişte vasali. Republica Moldova nu este o gubernie rusească, RM este un stat suveran şi independent, cu atât  mai mult RM nu trebuie să consulte Rusia în problema vectorului său de politică externă. Unica soluţie pentru producătorii din RM este să-şi reorienteze mărfurile şi produsele către piaţa UE, fapt care i-ar mobiliza pentru ameliorarea calităţii acestor produse. Rusia mereu va uza de presiuni şi de şantaj în scopuri politice. Nu există remedii diplomatice în acest sens până când Rusia nu va deveni un stat cu adevărat democratic. Iar cetăţenii RM care muncesc în Rusia au două opţiuni fie să se dezică de condiţiile de sclavie modernă (căci altfel nu poţi numi munca lor pe şantierele Rusiei) şi să revină la familiile lor, fie să-şi ia cetăţenia rusă şi să se naturalizeze acolo, dacă nu văd nicidecum revenirea lor acasă.

Vezi AICI interviul integral

La 2 octombrie în cadrul şedinţei plenare APCE a avut loc dezbaterea raportului Respectarea de către RM a obligaţiunilor şi angajamentelor faţă de CoE. Dezbaterea a fost una foarte intensă,  majoritatea vorbitorilor au declarat susţinerea RM în parcursul său de democratizare a şi europenizare. Discuţiile s-au încins în jurul amendamentului 20, formulat de delegaţia RM, care propunea trecerea la post-monitorizare. Unicul din cei prezenţi în sala plenului care s-a opus la toate amendamentele în favoarea RM a fost comunistul Petrenko.

Ieri deputaţii au constatat necorespunderea textului din ultimul punct al rezoluţiei adoptate cu textul care afost votat în plen. Delegaţia RM a sensibilizat plenul APCE, preşedinţia şi cancelaria plenului să verifice stenograma şi video, care denotă discordanţe. Astfel, fraza cu privire la rămânerea RM sub monitorizare, conform variantei votate   de plen, nu trebuia să se regăsească în varianta finală a rezoluţiei.

Delegaţia va sesiza Comisia regulament, imunităţi şi afaceri instituţionale pentru a clarifica incidentul.

Vezi aici discursul deputatului Ana Gutu RO

Voir ici le discours sur le monitoring, 02 octobre, 2013, APCE, Strasbourg, France

La 30 septembrie, în cadrul dezbaterii libere, deputatul leberal-reformator a luat cuvântul în numele grupului politic ALDE. Discursul a fost axat pe inadmisibilitatea presiunilor economice și militare, pe care le exercită Rusia asupra unor țări din Parteneriatul Estic, precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Vezi mai jos discursul.

***

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

În numele grupului ALDE în dezbaterea de astăzi aş vrea să vorbesc despre Parteneriatul Estic, instrument puternic de cooperare cu 6 ţări ale Europei de Est – Ucraina, Republica Moldova, Bielorusia, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan – iniţiativă ce aparţine Poloniei şi Suediei, iniţiativă care are menirea să amelioreze democraţia în aceste ţări, să ducă spre o dezvoltare economică durabilă bazată pe securitatea energetică, spre un nivel elaborat de relaţii interumane. Pe 28-29  noiembrie, la Vilnius va avea loc summit-ul Parteneriatului Estic, în cadrul căruia trei ţări speră să semneze Acordul de  Asociere cu UE (este vorba despre Ucraina) şi altele două – Georgia şi Republica Moldova care vor parafa acest Acord.

Decizia celor trei ţări de a urma parcursul integrării europene a fost o decizie suverană, ce decurge din normele dreptului naţional şi internaţional. Angajamentul de a se apropia de UE, care este un spaţiu de valori, este atât de binevenită, întrucât aceste ţări au toate un trecut totalitar – comunist, şi este ceva normal ca ele să dorească să scape de trecutul lor, de tot ceea ce a însemnat imperiul sovietic – încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, dictatură şi represalii.

Surpriza vine din partea Rusiei, care, din păcate, manifestă un comportament mai puţin amical, ba chiar ostil, căci presiunile economice care vin din partea Rusiei sunt împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova. Embargoul introdus de Rusia, la fructe şi legume, la vinurile moldovenești, dar și pentru anumite produse ucrainene, atestă o intoleranţă inadmisibilă a Rusiei privind decizia luată de ţările Parteneriatului Estic. Rusia încurajează prin finanțarea puternică separatismul din regiunea secesionistă Transnistria, Rusia așa și nu a retras armata sa de acolo. În afară de aceasta, presiunea militară asupra Georgie a luat amploare. De câteva luni militarii ruși construiesc fortificări din fier pentru a marca frontierele ilegale chiar dincolo de teritoriile pe are le-au ocupat în 2008. Chemăm Rusia să înceteze agresiunea militară împotriva Georgiei și să se conformeze rezoluțiilor adoptate de APCE.

Or, distinşi colegi, alegerea vectorului de politică externă este decizia suverană a oricărui stat membru al ONU sau al CoE, şi nu trebuie coordonată cu o altă ţară. Aş vrea să le amintesc colegilor noștri ruşi, care fac parte din APCE, că Rusia este o ţară membru a CoE şi a APCE, politica de presiune economică şi şantaj contravine jurisprudenţei comunitare și internaționale. Chiar dacă Rusia este o putere militară, ea nu trebuie să facă presiuni asupra acestor ţări.

Trei din ţările Parteneriatului Estic au ales ferm parcursul european, este o decizie suverană de la care nici o ţară nu trebuie să se abată. Relaţiile de parteneriat între ţări se construiesc pe principiul de paritate. Sperăm că summit-ul Parteneriatului Oriental de la Vilnius va fi un succes,și chemăm Rusia să respecte jurisprudența CoE cât și rezoluțiile APCE și normele de drept internațional.

Va mulţumesc pentru atenţie!

Vezi AICI discursul în limba franceză în numele grupului ALDE, 30.09.2013, APCE

La 29 septembrie deputatul leberal-reformator Ana Guţu s-a întâlnit cu reprezentanţii diasporei, concetaţeni stabiliţi cu traiul sau care se află la studii la Strasbourg, Franţa. În cadrul întâlnirii, care a fost prilejuită de lansarea Clubului de discuţii Neo-dacii, au fost dezbătute chestiuni legate de situaţia politică din RM, evenimentele de ultimă oră, inclusiv cele legate de BEM  şi Aeroportul Internaţional. Tinerii din diasporă s-au interesat de oportunităţile revenirii la baştină,  politicile guvernului în acest sens. Participanţii la întâlnire au manifestat interes faţă de sesizarea la Curtea Constituţională pe marginea interpretării art.13 din Constituţie.

Iniţiatorul inaugurării Clubului de discuţii Neo-dacii a fost Gheorghe Bobeică, jurnalist acreditat la CoE, originar din RM.

La 30 septembrie a demarat sesiunea de toamnă APCE. În cadrul agendei vor fi dezbătute chestiuni legate de activităţile OCDE, Dreptul copiilor la integritatea fizică, Evoluţia procedurii de monitorizare APCE, Securitatea naţională şi  accesul la informaţie, Respectarea obligaţiunilor şi angajamentelor de către  Republica Moldova, Securitatea alimentară – provocare permanentă ce vizează toată lumea, Lupta împotriva discriminării seniorilor pe piaţa muncii, Fortificarea instituţiei mediatorului în Europa. În cadrul sesiunii plenare vor vorbi în calitate de invitaţi preşedintele Armeniei, Serge Sarkissian, preşedintele Dumei ruse Serghei Naryshkine, preşedintele Serbiei Tomislav Nicolici.

În discursul său inaugural preşedintele APCE Jean-Claude Mignon  a făcut referinţă la vizita sa recentă în RM, a salutat angajamentul ferm al actualei guvernări pe calea reformelor şi democratizării instituţiilor statului. Jean-Claude Mignon a adresat cuvinte de mulţumire delegaţiei RM pentru disponibilitatea şi buna organizare a celei de a treia vizite a sa în RM, a transmis sincera gratitudine preşedintelui RM Nicolae Timofti, prim-ministrului Iurie Leancă, vice-premierului Eugen Carpov,  asigurând  de plenara susţinere a RM din partea APCE  în parcursul său european.

Raportul cu privire la ăndeplinirea obligațiunilor și angajamentelor de către RM va fi examinat în ședința de miercuri, 2 octombrie, între ora 18.30 și 20.00 ora Franței. Membrii delegației RM la APCE au elaborat un set de amendamente, inclusiv amendamentul referitor la trecerea RM la etapa post-monitorizare. Decizia finală va fi luată de plenul APCE.

Discursul Anei Guțu în Dezbateri libere în numele grupului politic ALDE despre Parteneriatul Estic și comportamentul agresuiv al Rusiei

Astăzi 19 septembrie în cadrul Comisiei parlamentare Cultură, educație, cercetare, mass-media, tineret și sport au fost organizate audieri pe marginea proiectului de lege pentru amendarea Legii învățământului în sensul creării unei Agenții de Asigurare a calității, care va acredita și va evalua programele de studii la cele 3 cicluri universitare, dar și cele din învățământul vocațional. Poziția Ministerului Educației este decisă – până va fi adoptat noul Cod al educației, e nevoie ca această Agenție să fie creată și să fie relansat procesul de evaluare a calității în sistemul de învățământ superior și cercetare.

Apar foarte multe semne de întrebare pe marginea atitudinii luate de reprezentanții Consiliului Rectorilor și Academiei de Științe, care nu doresc crearea rapidă a acestei Agenții și solicită relansarea procesului de acreditare și evaluare în baza Consiliului Național de Acreditare academică (CNA), care până în prezent a efectuat doar acreditarea științifică, dublând acreditarea didactico-științifică realizată de minsietr. Mai mult, reprezentanții AȘM și rectorii instituțiilor publice doresc  transformarea CNA în viitoarea agenție de Asigurare a Calității.

Am dezaprobat această poziție categrică, exprimată în termeni puțin elogioși vis-a-vis de Ministerul Educației, care a fost învinuit de toate necazurile din învățământul superior.

Aș avea șie eu câteva întrebări către reprezentanții zeloși ai sectorului academic, care sunt, chipurile, promotori ai valorilor europene în învățământ: există în experiența europeană cazuri când mandatul unui rector al instituției publice să fie de vârsta indenpendenței statului? Există academii de științe care mai inaugurează universități pe banii statului și pun în fruntea lor oameni ”merituoși”, care întâmplător se dovedesc a fi soțiile președinților de academii? Există undeva în Europa, spre care tindem, instituții zise publice (de stat, pre limbajul local), în care 80% din studenți achită taxe de studii? Se crează impresia, că micii feudali din învățământul superior din RM nu prea doresc să modernizeze nici mentalitățile, dar nici să se debaraseze de viciile care macină fiefurile lor, gen: comerț/plagiat cu teze de licență, masterat și doctorat, folosirea proprietății statului în interese personale ș.a.

Vezi AICI proiectul de lege cu privire la amendarea Legii învățământului

Vezi AICI amendamentle deputatului Ana Guțu