Monthly Archives

La  15 februarie Fracţiunea Partidului Liberal a depus în parlament proiectul Codului educaţiei. Textul proiectului a fost elaborat încă în anul 2009 şi lansat ulterior în aprilie 2010. Perindarea în fruntea instituţiei a trei miniştri ai educaţiei, instabilitatea politică şi lipsa voinţei politice a contribuit la tergiversarea lansării acestui proiect important pentru sistemul educaţional din RM.  Deputatul PL Ana Guţu este unul din cei 64 autori şi experţi ai textului proiectului. Răspunsurile evazive din partea Ministerului educaţiei referitor la tărăgănarea adoptării proiectului Codului educaţiei au determinat deputaţii PL să accelereze lansarea acestuia.

Vezi AICI textul proiectului Codului Educaţiei înregistrat de fracţiunea PL în parlament.

Nota informativă la proiectul Codului educației

Adoptarea unei noi legi care ar reglementa sistemul educațional din Republica Moldova a devenit o necesitate în timp. Legea învățământului din 1995, care a marcat începutul unei etape noi în sistemul educațional din RM, a fost o lege strategică, aceasta trasând direcțiile de dezvoltare a sistemului educațional pentru mai mulți ani înainte. Pe parcursul deceniilor care s-au scurs, Legea învățământului din 1995 a fost amendată și completată de mai multe ori. Aceste modificări au survenit odată cu schimbarea perspectivelor de perfecționare a societăților europene în baza cunoașterii și cercetării.

Din acest punct de vedere, a venit momentul oportun pentru  adoptarea  unei legi noi, care să înglobeze toate imperativele reformatoare ale timpurilor noi, inclusiv cele incluse în documentele programatoare ale instituțiilor europene. Valorile europene, care și-au făcut deja loc în sistemul educațional din Republica Moldova prin implementarea experiențelor reformatoare via multiplele proiecte cu finanțări din partea organismelor internaționale (Banca Mondială, Consiliul Europei, PNUD, UNDP ș.a.) intră deseori în contradicție cu existentul cadru legislativ în domeniu. În acest sens, proiectul Codului educației, propus spre examinare în parlament, rodul muncii unei echipe numeroase de profesioniști, experți locali și internaționali, reprezintă sinteza gândirii științifice în domeniu.

Proiectul Codului educației reglementează raporturile juridice din sfera educaţiei în strictă conformitate cu tratatele internaţionale: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Naţiunilor Unite, Carta Socială Europeană, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC), Convenţia UNESCO privind Lupta Împotriva Discriminării în Domeniul Învăţămîntului, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor  de Discriminare Rasială (ICERD), Declaraţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare faţă de Femei (CEDAW), Declaraţia Procesului de la Bologna, precum şi prin alte tratate internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Proiectul Codului educației este structurat în XIV titluri și 156 articole. Autorii au ținut cont de documentele reglatoare în domeniu ale UNESCO, precum ISCED (Standardul Internațional de Clasificări în Educație), de actele reglatoare ale Procesului Bologna, la care RM este parte din 2005, precum Declarațiile Reuniunilor Miniștrilor Învățământului Superior și Cercetării din țările semnatare ale Procesului Bologna,  Cadrul European al Calificărilor, Standarde și Ghiduri ale Calității în Spațiul European al Învățământului Superior, Sistemul European de Credite Transferabile ș.a.

Documentele europene au servit drept sursă de inspirație  pentru elaborarea prezentului Cod, dar autorii au ținut cont și de specificul local în sistemul de învățământ. Codul propune concepte noi în sistemul educațional, precum educația inclusivă, care va permite evitarea segregării elevilor pe principii de handicap, oferind posibilitatea tuturor tinerilor de a se integra educațiobal, iar ulterior și profesional în societatea din RM. Codul pune accent pe educația cetățenească pentru democrație în spiritul valorilor general-umane. Codul reglementează noi modele de promovare a calității în învățământ la toate nivelele, de implementare a managementului performant în instituțiile de învățământ bazat pe meritocrație și descentralizare.

Codul  racordează legislația în domeniul învățământului superior cu situația deja existentă, ce ține de structurarea ciclurilor universitare, acordarea unui loc de cinste cercetării în învățământul superior, în strictă conformitate cu misiunile actuale ale instituțiilor de învățământ superior: formare, cercetare și servicii pentru comunitate. Codul propune crearea unei Agenții independente de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și Cercetare, care se va ocupa de reglementarea acestui domeniu în strictă conformitate cu  experiențele europene.

Codul reglementează procesele educaționale precum cel didactic și cercetarea,  și propune noi viziuni în cuantificarea activității profesorilor în funcție de experiență, calificare și prestație.

Adoptarea cât mai urgentă a Codului educației va permite asigurarea cadrului legal pentru reformele de modernizare a sistemului educațional din Republica Moldova.

Cum se poate depăși criza din Alianța pentru Integrare Europeană este te,m ainterviului pe care Ana Guțu, deputată din partea Partidului Liberal și membră a delegației moldovene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei i l-a acordat corespondentei Europei Libere la Chișinău Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnă Guţu, cât de gravă e astăzi situaţia? S-a ajuns totuşi la o criză profundă în societate, din moment ce vârful puterii nu se înţelege?

Ana Guţu: „Nu cred că am putea vorbi despre o criză profundă în societate. Deocamdată suntem într-un blocaj politic, fiindcă o componentă a Alianţei pentru Integrare Europeană a denunţat acordul care a fost semnat în decembrie 2010. Cred că există şanse de rescriere a acestui acord, din moment ce componenta PLDM – care este cea mai numeroasă – îşi doreşte acest lucru. Cel puţin, din câte ştiu eu, Partidul Democrat este de acord să se aşeze la masa de tratative, Partidul Liberal dintotdeauna a pledat pentru păstrarea Alianţei pentru Integrare Europeană, fiindcă această şansă pentru moment este unica, nu există alternative şi ea trebuie valorificată, cu orice preţ. Adică politicienii sunt obligaţi, în faţa alegătorilor, în faţa proiectului pe nume statul Republica Moldova, să dea dovadă de discernământ şi maturitate politică pentru a merge înainte.”
Vezi AICI textul integral al interviului.

La 15 februarie portalul www.point.md a prezentat scuze publice deputatului Ana Guţu, însă, textul scuzelor nu este acela pe care l-a solicitat Ana Guţu în scrisoare prealabilă adresată respectivului portal.

Vezi AICI link-ul spre textul cu scuze afişat de point.md

Textul scuzelor solicitate de deputatul Ana Guţu în scrisoarea prealabilă adresată portalului point.md:

Administraţia site-ului www.point.md (Compania „SIMPALS”) aduce scuze publice românilor şi vorbitorilor de limbă română pentru incitarea la ură interetnică împotriva acestora prin nemoderarea comentariilor ştirilor Анна Гуцу: “Русские школы не должны финансироваться из госбюджета” şi „Сообщения с угрозами Анна Гуцу писала сама себе”, plasate de către vizitatorii site-ului www.point.md.

 De asemenea, administraţia site-ului www.point.md (Compania „SIMPALS”) aduce scuze publice Doamnei Ana GUŢU pentru ameninţările şi injuria adresată ei de către vizitatorii site-ului www.point.md prin comentariile ştirilor Анна Гуцу: “Русские школы не должны финансироваться из госбюджета” şi „Сообщения с угрозами Анна Гуцу писала сама себе”.

Stimaţi concetăţeni din diaspora moldovenească, stabiliţi peste hotarele RM!

Vă mulţumesc pentru mesajul de susţinere şi încurajare, pe care l-aţi semnat şi l-aţi difuzat în mediile din RM.

Ţinând cont de situaţia creată la ziua de azi, în calitatea mea de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, lansez ideea formării unui guvern tehnocrat format DOAR din reprezentanţii diasporei.

Dumneavoastră sunteţi elita,  Dumneavoastră, cei care aţi pleacat pe meleaguri străine, v-aţi afirmat în varii instituţii publice şi private din ţările cu vechi democraţii, atât din Europa cât şi America de Nord. În anii ’90 ai secolului trecut diaspora a adus un suflu nou în societăţile post-totalitare din ţările baltice, care astăzi sunt deja membre ale UE. Republica Moldova a pierdut această şansă şi a fost aruncată înapoi cu vre-o 20 de ani în virtutea luptelor viscerale de pe arena politică.  Astăzi tânărul nostru stat este din nou zguduit de instabilitate şi asupra parcursului nostru european planează pericolul dezastrului politic.

Vă îndemn să faceţi apel către toate partidele din AIE-2, către liderii acestora întru depăşirea blocajului politic, oferindu-le totodată serviciile Dumneavoastră în calitate de potenţiali miniştri, şefi de agenţii şi subdiviziuni guvernamentale. Experienţa Dumneavoastră de viaţă şi activitate profesională, toleranţa zero faţă de corupţie, corectitudinea convieţuirii civilizate într-o societate democratică – toate vor aduce o plus valoare inestimabilă în procesul de dezvoltare şi avansare a  Republicii Moldova  pe calea integrării europene.

Vă mulţumesc pentru că aveţi o prestaţie civică mereu proactivă, în favoarea statului Republica Moldova!

Cu deosebită consideraţiune

Ana Guţu

***

Opriţi atacurile murdare, de intimidare şi presiune psihologică!

Ce i-a făcut pe cei din presa  rusă să învinuiască deputatul PL Ana Guţu de rusofobie?

Miercuri, 6 februarie, la şedinţa Comisiei Cultură, Educaţie, Mass -media, Tineret şi Sport, la solicitarea deputatului Petkov, a fost audiată problema  liceului mixt moldo-rus “Dimitrie Cantemir” din Glodeni, unde învaţă 141 elevi în 10 clase cu predare în limba rusă, de altfel, clase incomplete, cu 9-10 elevi maximum, iar unii din ei s-au adeverit a fi fictivi, listele fiind “umflate” expres de conducerea liceului pentru a păstra finanţarea de la buget. În conformitate cu reforma optimizării instituţiilor de învăţământ aceste 10 clase, la decizia Consiliului raional Glodeni, urmează a  fi transferate în alt liceu rus, care este situat la 300 m de liceul D.Cantemir. La şedinţa comisiei au venitz neinvitaţi, dar au fost ascultaţi,  un reprezentant al unui ONG din Glodeni, liderul sindicatelor de la liceul “Cantemir” şi asistentul unui avocat parlamentar, toate aceste persoane fiind invitate din iniţiativa personală a deputatului Şupak. După mai multe dezbateri, am intervenit cu o luare de poziţie vis-a-vis de problema integrării minorităţilor naţionale din RM în societatea moldovenească (video) , iar în replică asistentului de avocat parlamentar Roman, care a încercat să compară situaţia şcolilor româneşti din stânga Nistrului cu optimizarea de la Glodeni l-am spus că ambele situaţii nici nu pot fi comparate. Printre altele, l-am întrebat dacă este la curent că (video) în foarte multe state europene, (nota noastră: precum Franţa, Germania, Italia,   Suedia, Croaţia ş.a. ) învăţământul în limbile minoritare este subiect de investiţie privată.

Faptul că presa de limbă rusă a proliferat miciuni şi blam la adresa deputatului Ana Guţu, demonstrează încă odată că unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din RM au un scop bine determinat: să demonizeze politciienii care nu le sunt convenabili.

Pe această cale îi  mulţumesc acelui cameraman din partea nu ştiu cărei televiziuni, că mi-a oferit posibilitatea  să demonstrez calomina şi minciuna proliferată în presa de limbă rusă din RM şi pe reţelele de socializare.

Vezi AICI DESCIFRAREA TEXTUALĂ A IMPRIMĂRII VIDEO de la şedinţa Comsiei Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media din 6 februarie 2013.

Aşa înţeleg unii libertatea de exprimare!

Nu mă miră când în RM ești atacat de reprezentanții  coloanei a cincea – scumpele noastre minorități naționale  TOATE vorbitoare de limbă rusă. M-am învrednicit de această atenție pentru faptul că am făcut mai multe apeluri să onoreze și să stimeze această palmă de pămâmt, unde au venit în calitate de colonizatori-ocupanți fie cu 200 ani în urmă, fie după ocupația sovietică din 1940. Fenomenul, însă,  nu are remediu: șovinismul velikorus, căpătând proporții halucinante în fostele colonii sovietice, atacă fără un pic de jenă orice chemare la comportament civilizat într-o societate unde ei nu mai sunt acasă în Rusia, ci mănâncă pânea agricultorului din RM. Că dă, mă rog, minoritățile rusolingve nu s-au dat în vânt după lucrul în câmp din  kolhoz pe care îl idolatrizează cu vervă și azi. Ele s-au oploșit prin instituțiile statului, au făcut servicii puterii de ocupație, mai stau și azi, fără să cunoască limba oficială a acestui stat, își tot continuă misiunea de agenți, otrăvind și isterizând deja tânăra generație, mai caustică și mai incisivă decât îmbătrâniții KGB-iști, ce-și ridică pensii de mii de ori mai mari decât pensiile pedagogilor.

Orice chemare către acești minoritari rusolingvi de a se integra în societate (a propos, această o cer multiplele documente europene…) este interpretată de ei ca o încălcare a drepturilor lor. Iscusită demagogie, nu? Mentalitate imperială crasă. Suntem unicul stat din regiune unde este asigurat învățământul în limba minoritară rusă începând din clasa I până la universitate, fără a propune soluții viabile pentru integrarea societală a absolvenților. Ce iese în final? Un specialist monolingv, inapt de a se integra în câmpul muncii – instituții publice -și pilotat în sectorul privat. În sectorul privat legislația lingvistică este încălcată flagrant, deoarece ni se oferă servicii și produse corespunzătoare personalului handicapat din punct de vedere lingvistic, deoarece nu vorbește  decât limba ascendenților săi colonizatori.

Am primit ieri un mesaj de amenințare cu moartea, în limba rusă, gen: dacă mai zic ceva despre minoritățile din RM – îți ridicăm mandatul, te băgăm la pușcărie și acolo de vei sinucide dracului …etc. Armata de forumiști de pe portalurile velikoruse xenofobe, șovine, cu domenii la Tirasol sau Moskova, mai nou, bloggerași, scribi de tot felul, varsă cerneală îndoită cu venin, ambele produse plătite generos din buzunarul fără fund al Gazpromului,  împroașcă noroi, scuipă scursură din cloaca ce le servește drept minte buimăcită și întunecată de ură și rasizm.  O adevărată delincvență mediatică, un război periculos, ce se dă în spațiul virtual, urmările căruia pot fi foarte grave (istoria cunoaște exemple). Și când te gândești că pe atunci nu era internet, doar presă scrisă.

Libertate de exprimare – de acord, dar de aici până la amenințarea cu moartea – e prea de tot. A dori deliberat moartea cuiva – e intenție de crimă.  Stimați delincvenți șoviniști velikoruși mediatici de tot soiul, acei care nu doriți să locuiți într-o societate civilizată, nu doriți să contribuiți la instaurarea acesteia în RM  – există libertatea de mișcare. Din câte știu președintele Putin a lansat un proigram de re-populare a Rusiei. Acolo chiar e nevoie de a soluționa problema demografică. Și nu veți mai avea nevoie să vă tot plângeți de încălcarea drepturilor. Poate acolo vă veți simți acasă?  Noi, majoritatea românească din RM, tot avem drepturi. Nu ni le încălcați, libertatea unui  individ se termină acolo unde începe libertatea altuia. Suntem la noi acasă.  Să ne respectăm reciproc. Ne mișcăm spre UE. Dar Dumneavoastră?

Emigrarea în masă a cetăţenilor RM în căutarea unui loc de muncă poate fi considerată un adevărat flagel al timpurilor noastre, deoarece această emigrare are loc în condiţiile unei lipse desăvârşite a culturii informaţiei. Oamenii pleacă fără să se întrebe de condiţiile de muncă, de securitatea lor socială, deseori plecarea unor cetăţeni nu are nicio explicaţie, decât absurdul mentalităţii retrograde.  Exemplu:  cum se face că un cetăţean al RM, care lucrează în zona economică liberă de la Bălţi, are salariu asigurat, este hrănit din contul întreprinderii, este asigurat cu transport până la locul de muncă şi apoi până acasă, preferă să plece la Moscova, fiindca “un cumătru i-a telefonat şi i-a spus să vină şi el acolo”.

Poveşti triste ale acestor oameni, porniţi în căutarea unei munci, care nu necesită să pui mintea la contribuţie,  auzim uneori de la ecranele televizoarelor. Poveşti triste, deoarece mulţi din ei decedează, fiind omorâţi, sau fiind implicaţi în accidente de lucru sau accidente rutiere.

Câţi sunt ei? Din datele primite de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în Rusia, doar pe parcursul anului 2012  au decedat  65 cetăţeni ai RM. Şi aceste date nu pot fi considerate complete, fiindcă foarte mulţi cetăţeni ai RM muncesc în ilegalitate şi din lipsă de informare, nu se adresează niciodată la ambasada RM oricât de mare ar fi ajutorul de care au nevoie, şi prin urmare, nu putem afirma că numărul acestor cetăţeni decedaţi este definitiv.

Răspunsul MAEIE la interpelarea deputatei Ana Guțu nu poate fi vizualizat din cauza atenționării la subiectul protecției datelor cu caracter personal venite din partea Centrului Național pentru protecția datelor cu caracter pesronal al RM, scrisoarea Nr.02-07/508 din 19 aprilie 2013.