Yearly Archives

La 26 noiembrie Ana Guțu, președinta Comisiei pentru politică externă și integrare eruopeană a avut o întrevedere cu ambasadorul Cubei în Republica Moldova și Ucraina Excelența Sa Domnul Ernesto Antonio Senti Darias. În cadril întrevederii care a decurs într-o atmosferă caldă de comunicare hispanofonă, oficialii au convenit asupra unei viitoare colaborări pe dimensiunea parlamentară, între comisiile de politică externă ale parlamentelor ambelor state, dar și viitoarele grupuri de prietenie la nivel parlamentar între RM și Cuba. Ana Guțu a menționat necesitatea relansării cooperărilor în domeniul culturii, schimbului academic între profesorii și elevii liceului ”Cervantes” din Chișinău și o instituție corespondentă din Republica Cuba.  Excelența Sa Domnul Ernesto Antonio Senti Darias a specificat existența posibilității unor eventuale colaborări în domeniul medicinii și farmaceuticii. Ambii oficiali au constatat că relațiile de  cooperare între RM și Cuba trebuie să aibă loc în baza elementelor care sunt comune pentru ambele state, în primul rând, latinitatea.

PARIS                             ATENA                          BOLOGNA                    GENEVA

FLORENȚA                       LISABONA                    MONTREAL                          PADOVA

ROMA                                    QATAR                     STRASBOURG                VILNIUS

COMUNICAT DE PRESĂ

 Duminică, 24 noiembrie 2013, diaspora Republicii Moldova din aproximativ 20 de orașe din întreaga lume s-a mobilizat pentru a susține parcursul de integrare europeană al țării noastre, în ajunul Summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura la Vilnius la sfîrșitul săptămînii curente (28 – 29 noiembrie 2013). Mai multe sute de basarabeni și au participat la acțiunile publice (mitinguri, flash-mob-uri, ședințe ale asociațiilor, adunări) organizate la Paris, Strasbourg, Nice, Roma, Padova, Florența, Bologna, Torino, Montreal, Vilnius, Lisabona, Porto, Geneva, Atena, Londra, Stockholm, Bruxelles, New York, etc. În cadrul acestor acțiuni, membrii diasporei și cetățenii țărilor de reședința și-au exprimat sprijinul în favoarea parcursului pro-european al țării noastre. A fost adoptată o Declarație (vedeți mai jos textul adoptat la Paris, același text a fost adaptat și în alte țări), care a fost expediată către autoritățile statelor de reședința, și către organizațiile internaționale.

Mobilizarea diasporei în favoarea integrării europene este un semnal puternic pe care moldovenii de peste hotare îl expediază autorităților Uniunii Europene, cu doar cîteva zile înainte de parafarea unei serii de Acorduri importante la Summit-ul de la Vilnius.

Destinul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!

DECLARAȚIE

Paris, 24 noiembrie 2013

 Cu cîțiva ani în urmă, Republica Moldova s-a angajat în mod plenar în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Opțiunea istorică, de integrare în spațiul de civilizație occidental, este o continuare firească a transformarilor prin care a trecut întreaga regiune a Europei de Sud-Est în ultimul sfert de veac.

Astăzi Republica Moldova se află la ora primelor evaluări serioase ale parcursului sau pro-european. Concluziile formulate recent de către autoritățile europene la cel mai înalt nivel atestă fără echivoc existența unor progrese semnificative în procesul de apropiere al Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Cursul de integrare europeană trebuie să fie continuat, în pofida unor veleități revansarde, anti-democratice și anti-europene, provenite din exterior.

Peste doar cîteva zile, în perioada 28 – 29 noiembrie 2013, în capitala Lituaniei or. Vilnius, se va desfășura Summit-ul Parteneriatului Estic. În cadrul acestui eveniment, Republica Moldova urmează să parafeze și să semneze o serie de Acorduri importante, care vor transforma în mod definitiv integrarea europeană într-un proces ireversibil.

De-a lungul ultimelor decenii, sprijinul acordat Republicii Moldova de către Franța a avut un caracter constant, fapt pentru care suntem profund recunoscători. În ajunul Summit-ului de la Vilnius, noi, cetățenii și prietenii Republicii Moldova din Franța, ne adresăm autorităților statului în care locuim, cu îndemnul de a susține și în continuare aspirațiile pro-europene ale țării noastre.

Destinul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!

Declarație adoptată în cadrul Mitingului, care a avut loc

Duminică 24 noiembrie 2013

Piața Drepturilor Omului, Trocadéro

Paris, Franța

Le 20 novembre à l’Université Libre Internationale, Aula Magnifica, ont continué les travaux de la 26-e Assemblée de la Région Europe de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie. Les parlementaires ont été salués par le recteur de l’ULIM, M.Andrei Galben. Les deux présentations  de cette matinée ont été consacrées au droit international en tant que système de démocratisation et européisation de la République de Moldavie -présentation faite par M.Vitalie Gamurari, professeur de droit international, ainsi qu’à la problématique de l’insertion professionnelle des jeunes diplômés francophones, à travers les projets de l’AUF – présentation faite par M.Roman Kwiatkowskii, Responsable de l’Antenne de l’AUF à Chisinau. Lors des débats qui ont suivi les présentations  les participants à la réunion se sont intéressés au système de la formation professionnelle technique, à l’employabilité des jeunes diplômés et au mécanisme d’évaluation de ce processus, à la palette des échanges académiques dépassant le cadre de la francophonie,  aux problèmes liés aux crimes de guerre dans la région sécessionniste de la Transnistrie et leur possibles réglementation selon les normes du droit international et autres.

Les parlementaires, à l’expiration des travaux, ont fait le tour des locaux de l’Antenne de l’AUF, qui à partir du mois de septembre 2013 est hébergée par l’ULIM.

Lire le discours de M.Andrei Galben ULIM

Le 19 novembre au Palais de la République a démarré la 26-e Assemblée de la Région Europe de l’Assemblée Parlementaire de la Francophonie. C’est un événement important pour l’histoire moderne du parlementarisme moldave. 77 invités de 14 sections de la Région Europe  ont participé à cette réunion. Les travaux ont été inaugurés par Jean-Paul Wahl, Chargé d’affaires de la Région Europe de l’APF,  Igor Corman, Président du parlement moldave, Ana Gutu, Présidente de la section moldave, Andrée Champagne, Présidente de l’APF, Pascale Terrasse, Secrétaire Général parlementaire de l’APF. Les intervenants de la section moldave ont fait les états des lieux de la francophonie scolaire, universitaire et scientifique, ont prouvés par des documents concrets et convaincants la vivacité de la francophonie moldave, l’ampleur des activités francophones, la durabilité de ces actions et l’impact qu’elles ont sur la modernisation de la société. Les échanges des vues et d’expériences ont enrichi le débat, qui a finalisé par l’adoption de deux résolutions : une sur l’importance de la recherche en tant qu’outil de transmission des savoirs francophones et l’autre sur l’appui accordé à la République de Moldavie dans son parcours européen.  

Voir ICI le discours de Mme Ana Gutu

Voir ICI la Résolution sur la recherche consolidation du français FR

Voir ICI la Résolution sur le partenariat oriental FR

La 19 noiembrie au demarat lucrările celei de-a 26-ea Reuniuni a Regionalei Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei. 77 deputați din 14 secțiI membre ale Regiunii Europa APF au dezbătut chestiuni legate de dimensiunile educațională, universitară,  științifică și culturală a francofoniei în Republica Moldova. Cu un cuvânt de salut către parlamentarii francofoni din Europa au venit Jean-Paul Wahl, Charge pentru misiunea Europa, Igor Corman, Președintele Parlamentului, Ana Guțu, Președinta Secției moldovenești la APF, Pascal Terrasee, Secretarul General Parlamentar al APF și Andree Champagne, Președinta APF (Canada).

Parlamentarii au constatat dinamismul, vivacitatea și amploarea proiectelor francofone din RM și importanța acestora pentru emanicparea și modernizarea societății. Membrii APF Regionala Europa au adoptat două rezoluții. Prima ține  de promovarea cercetării în limba franceză ca potențial de transmisiune a cunoașterii și o rezoluție care sprijină parcursul european al RM, prilejuită de apropiatul summit al parteneriatului Estic de la Vilnius.

Vezi AICI discursul Dnei Ana GUTU RO

Vezi AICI Rezoluția cu privire la cercetarea francofonă RO

Vezi AICI Rezoluția cu privire la susținerea parcursului european al RM RO

La 18 noiembrie Reuniunea a 26-a a Regiunii Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei a admirat o serata ateatrului francofon studențesc, care s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie, cu participarea lui Mihai Fusu, actor, regizor francofon și a trupei de teatru studențesc de la USM ”Copiii lui Moliere”. Studenții au prezentat un fragment din comedia lui Moliere ”Medicul zburător”, cu prilejul a 340 ani de la moartea lui Moliere.

Azi, 15 noiembrie, în ședința plenară a parlamentului RM, când urlau megafoanele cât țineau bojocii plămânilor comuniști, isterizați și sufocați de atâta ură și neputință, toate portalurile de știri internaționale titrau ”UE a acceptat regimul liberalizat de vize pentru Moldova”. Deci, am reușit. Cea mai așteptată libertate europeană – libertatea de a te mișca în spațiul european – va deveni o realitate pentru cetățenii Republicii Moldova în timpul cel mai apropiat. Am reușit. Probabil, puțini vor aprecia prestația parlamentarilor moldoveni, care au votat uneori în condiții vitrege – cu popi și toboșari în jurul parlamentului, cu vuvuzele și urlete pe la tribune, toate legile incluse în planul de acțiuni RM-UE pentru liberalizarea regimului de vize. Fie și așa. Important este că am reușit. Parafarea și semnarea Acordului de Asociere se vor produce neîntârziat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius și pe parcursul anului 2014, până la expirarea mandatului Comisiei Europene și Parlamentului European.

Jose Manuel Barroso a menționat  că întâlnirea Ponta-Leancă-Barroso este o întrevedere în premieră absolută,  deoarece s-au întrunit premierul unui stat membru UE – România, președintele CE și premierul unui stat din Europa de Est, aspirant la apropierea politică și integrarea economică în UE. Barroso a mulțumit în mod particular României, pentru susținerea pe care a acordat-o constant Republicii Moldova și altor state din Parteneriatul Estic.

Această victorie extraordinară a coaliției pro-europene a fost posibilă grație ieșirii din criza politică la 30 mai 2013, când șapte deputați din parlamentul RM au pus mai presus decât interesul îngust partiinic  – interesul național:  integrarea RM în UE. Deputații liberal-reformatori, blamați la comandă, de scribi de doi bani, plătiți generos de lideri frustrați, rătăciți iremediabil în aroganțe și ifose prepotemte, au dat dovadă de maturitate politică și spirit de sacrificiu. Liberalii reformatori, în frunte cu Ion Hadârcă, au readus speranța și au făcut posibilă evitarea celui mai  sumbru scenariu pentru RM: revenirea comuniștilor în forță la putere, cu Tkaciuk pe post de președinte, Petrenko pe post de ministru de externe, Șupak pe post de ministru al educației, Muntean – ministru de interne, Petkov – director la Radioteleviziune, iar Voronin  – pe post(ament) cu monument în PMAN. Păcat și de foștii noștri colegi din PL, au rămas  în derivă și  fac fundal rușinos cu opoziția comunistă….

Ruptura s-a produs, ne-am rupt de trecutul nostru totalitar, ne-am rupt de spațiul imperialismului rusesc, revenim la sursa noastră firească – spațiul valoric european.

Mulțumim, România, mulțumim Uniunea Europeană!

La 18-21 noiembrie la Chișinău va avea loc cea de-a 26-ea  Reuniune a Regionalei Europa a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Regionala Europa. În cadrul acestei reuniuni parlamentarii din Europa vor discuta despre importanța limbii franceze în calitate de vehicul al dialogului intercultural prin intermediul educației și cercetării.

Programul reuniunii  demarează luni, 18 noiembrie, la Muzeul național de Istorie, unde la ora 18.00 va avea loc un recital de teatru francofon. Marți, 19 noiembrie, la Palatul Republicii, va avea loc reuniunea propriu zisă, cu participarea parlamentarilor francofoni din țările europene și membrilor secției Parlamentului RM la APF. Spre sfârșitul zilei parlamentarii vor adopta două rezoluții, după care va avea loc o conferință de presă, susținută de Jean-Paul Wahl, chargé de mission  Europa APF și Ana Guțu, președinta secției RM la APF. Reuniunea Regionalei Europa APF va avea onoarea să aibă în calitate de oaspeți pe Președinta APF Doamna Andree Champagne (senator, Canada), chargé de mission Africa APF Christophe Lutundula Pene Apala, delegatul al chargé de mission America APF Domnul Iain Thomas RANKIN.

În ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius Republica Moldova își lărgește cercul de prieteni pe dimensiunea parlamentară. Este pentru prima dată când o reuniune APF Regionala Europa are loc la Chișinău. Invitația a fost făcută de Doamna Ana Guțu, președinta Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, în timpul reuniunii a XXV a Regionalei Europa APF , care a avut loc la Montreux, Elveția, în luna noimebrie 2012.

Mierucri, 20 noiembrie, în Aula Magnifica ULIM,  va avea loc ce-a de a doua parte a reuniunii Regionalei Europa APF. Un program cultural este prevăzut pentru participanții la reuniune.

Vezi AICI programul reuniunii a XXVI-ea a Regionalei Europa APF

Joi, în ședința plenară a parlamentului, a fost discutat raportul de activitate a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Toate bune și mai bune, însă, când ajungem la problema spațiului informațional al RM din perspectivă lingvistică – revenim la aceeași concluzie, care se impune deja de 22 de ani de la independență încoace: spațiul informațional al statului suveran și independent Republica Moldova este dominat de posturi TV și Radio cu emisie în limba rusă. Această stare de ocupație contribuie la distorsionarea percepțiilor sociale referitor la chestiunile existențiale ale cetățenilor RM: problema identitară, vectorul politicii externe și partenriatelor strategice, nivelul culturii lingvistice.

Prezența rusească masivă în spațiul mediatic TV și Radio, dar și în spațiul informațional scris – presa și internetul, țin în captivitate mentalitățile cetățenilor, alimentând nostalgiile de sorginte sovietică și subminând politicile statului pe calea modernizării societății. Nu înzădar, în rezultatul dominației rusești în spațiul informațional din RM cetățenii noștri îl preferă pe Putin în calitate de lider politic și leagă bunăstarea lor de apropiere de Rusia. În același timp, grație popularizării (foarte timide, de altfel) a ideii integrării europene, totușți, o bună parte din societate își dorește emanicparea valorică europeană și pledează pentru apropierea și integrarea în UE.

Extrem de timidă este prezența românească în spațiul nostru informațional. Din circa 1600 de reviste și ziare, 300 sunt de limbă română, iar 1300 sunt de limbă rusă. Dispariția TVR1, începând cu anul 2007, adevărat atac raider comunist asupra unui simbol național inalienabil,  a dus la rusificarea și mai intensă a serviciilor TV. Frecvențele de emisie sunt acordate unor agenți economici, care, judecând după preferințele de retransmisie a posturilor TV și radio, sunt antinaționali în esență, deoarece promovează posturi TV și Radio dintr-un stat, care nici măcar nu are frontieră comună cu RM! A invoca ideea de business în calitate de motivare a acestui fenomen, așa cum a facut-o M.Pocaznoi în ședința plenară a parlamentului de joi, 7 noiembrie, denotă o indolență crasă în raport cu interesul național ce ține de securitatea statului. Or, spațiul informațional, este o componentă definitorie a securității statului. La ora actuală, se pare, că nu se dorește în mod deliberat protejarea spațiului informațional al statului RM, asigurată fiind o stare de captivitate totală a emisiei în limba română. Nu se dorește promovarea a cât mai multe canale TV și radio de limbă română. A propo, nu e neapărat să fie canale autohtone, așa cum se invocă, făcându-se referință la Codul audiovizualului. Cunoaștem cu toții criza de proporții prin care trece RM la ora actuală din punct de vedere a calității resurselor umane. Nu poate peste noapte RM să înceapă a transmite simultan canale TV și Radio cu emisiuni AUTOHTONE în limba română la 100%. Și atunci, apare întrebarea firească: DECE AUTORITĂȚILE CCA NU APLICĂ PREVEDERILE CONVENȚIEI CU PRIVIRE LA TELEVIZIUNEA TRANSFRONTALIERĂ? Conmvenția CoE a fost semnată de RM în 1999 și ratificată de parlament în 2003. În conformitate cu această convenție statele pot reglementa retransmisia FĂRĂ licență special eliberată de autoritățile statelor semnatre a canalelor TV. Aceasta ar înseamna la ora actuală – posibilitatea de a RETRANSMITE (inclusiv în conformitate cu art.30 p.3 din Codul audiovizualului al RM) a canalelor publice românești. Astfel TVR1 ar reveni fără distorsiuni de programe, în casele cetățenilor RM. Nu mai vorbesc de alte canale românești private, care ar putea fi transmise cu acordul gestionarilor, dacă s-ar solicita acest lucru.

Și, dacă ne propunem să aderăm la UE, unde sunt canalele  TV din statele membre ale UE? De ce suntem invadați la 90% de canale rusești? Atâta timp cât vom merge pe filiera ”business și profit”, vom distruge în continuare spațiul informațional românesc din RM și vom contribui la formarea unei gândiri sociale mutante, duplicitare, fără pivot civilizațional ferm. Între timp, voi formula un sfat: TOȚI CETĂȚENII RM, DORITORI DE AVEA ÎN CASELE LOR POSTURI  TV ROMÂNEȘTI, FĂRĂ INGERINȚE DE PUBLICITATE ȘI SUBTITRARE AGRAMATĂ, PROCURAȚI-VĂ  O ANTENĂ PARABOLICĂ ȘI UN APARAT DE RECEPȚIONARE CU CARTELĂ (LA ORICE FIRMĂ DE SERVICII SPECIALIZATE DIN CHIȘINĂU), DUPĂ CARE FACEȚI UN DRUM LA IAȘI UNDE VEȚI PROCURA O CARTELĂ FOCUSSAT (a nu se confunda cu firma Focussat din RM, nu are nimic comun cu Focussat-ul din România!) ȘI CARTELE DE REÎNCĂRCARE. Costul echipamentului de recepționare variază între 50 și 100 euro. O cartelă  de reîncărare pentru un pachet”Familia” costă 5 euro lunar, pentru a nu merge în fiecarea lună la Iași, puteți proura abonamentul pentru tot anul, reîncărcarea se face prin telefonul fix la numerele stabilite în contract.

Astfel, consumatorii de informație românească pot face abstracție de toate aranjamentele de business, boicotând totodată toate firmele din RM care prestează servicii TV prin cablu sau digitale, căci prestatorii acestor servicii încalcă drepturile cetățenilor băștinași la informare în limba oficială a statului – limba română.

La 5-6 noiembrie la Chișinău are loc cea de a treia reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a parlamentelor celor două state românești – România și Republica Moldova. Programul de activitate cuprinde întrevederi cu Președintele Parlamentului Igor Corman, reuniunea propriu zisă a CCIE, întrevederi cu vice-președintii Parlamentului Domnul Adrian Candu și Doamna Liliana Palihovici, întrevederi cu miniștrii economiei, educației și justiției. La 5 noiembrie co-președinții CCIE Domnul Florin Constantinescu, Vice-Ppreședintele Senatului României și Doamna Ana Guțu, Președinta Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană au semnat o declarație și au ținut o conferință de presă referitor la subiectele discutate în cadrul reuniunii. Aceste subiecte au vizat gradul de avansare a dialogului moldo-comunitar pe calea apropierii RM de UE, sprijinul sistematic acordat de România pentru RM în calea ei de integrare europeană, cooperarea econimică bilaterală și cooperarea în domeniul educației între cele două state românești.

Parlamentarii au identificat câteva subiecte prioritare, care urmează a fi transfromate în proiecte concrete, și anume: promovarea proiectului de energie verde pe râul Prut, care presupune construcția a 13 minihidrocentrale de-a lungul fluviului, construcția   podurilor peste Prut, împădurirea malurilor Prutului în scopul alimentării RM cu energie electrică, România fiind și un producător și exportator de energie. O altă inițiativă a parlamentarilor vizează lansarea forului economic România-RM, care va antrena agenți guvernamentali de pe ambele maluri ale Prutului, oameni de afaceri, Camera de Industrie și Comerț a României. Respectivul forum este palnificat pentru cel târziu mijlocul lunii martie. În lunile care urmează vor fi lansate și reuniunile comisiilor parlamentare de profil, care țin să contribuie la schimbul de experiență în domeniul procesului legislativ și ralierea legislației RM la acquis-ul comunitar.

Parlamentarii din România au asigurat reiterat colegii din RM referitor la sprijinul pe care îl  acordă  și îl va acorda constant și necondiționat România pentru RM în calea apropierii sale de UE.

Ana Guțu și Ion Hadârcă au fost decorați cu medalia aniversară a Senatului României la 140 ani.

Vezi AICI Declaratia comuna CCIE 4-6 noiembrie 2013 Chisinau, în care parlamentarii din România și RM își exprimă solidaritatea în preajma summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE.

La  15 octombrie deputatul liberal-reformator Ana Guțu a depus un addendum la sesizarea către Curtea Constituțională, înaintată la 26 martie 2013 pe marginea interpretării articolului 13 din Constituția RM referitor la limba română.

Ana Guțu solicită Înaltei Curți constituționalizarea Declarației de Independență a RM, cerându-i ”să confere  Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptate la 27 august 1991 statutul de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu ”limba moldovenească în baza grafiei latine” precum este formulat în articolul 13 din Constituția RM.”

”Argument: Declarația de Independență a RM precede în timp adoptarea Constituției RM și în calitate de act politic fondator primează asupra Constituției RM adoptate în 1994.

Din precedentul jurisprudenței constituționale internaționale. Consiliul Constituțional al Franței, începând cu anul 1973, a constituționalizat mai multe principii din Declarația Universală a Drepturilor Omului și Cetățeanului adoptată în 1789 (libertatea individului, libertatea economică, dreptul la viața privată ș.a.). Prin urmare, acest precedent servește drept sursă de drept constituțional pentru a fi preluată și implementată. ”

Deputatul Ana Guțu menționase ideea constituționalizării Declarației de Independență:

În Discursul său de iua Limbii Române, 31 august 2013, Grădina Ștefan cel Mare, Chișinău

La Emisiunea ”Ochiul public” moderată de Vera Nastasiu  la Noroc TV din 9 septembrie 2013

La Emisiunea ”Rostul zilei” moderată de  Maria Bulat-Saharneanu la Radio Vocea Basarbiei

Citește AICI suplimentul la sesizarea din 26 martie 2013

Interviu cu Ana Guţu, preşedinta Comisiei pentru Politică externă şi Integrare Europeană.

Mai multe voci susțin că țara noastră va avea succes la Vilnius. Ce se va întîmpla cu Republica Moldova în cazul în care parafează Acordul, dar și în situație inversă?

A.G. Cu siguranţă, RM va parafa la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, după aceasta va urma pregătirea pentru semnarea acordului, procedură legată de mai multe aspecte tehnice. Semnarea Acordului de Asociere se va reuşi, probabil, către mijlocul anului 2014 şi iată după aceasta va începe adevărata muncă a tuturor celor implicaţi în procesul de modernizare a RM –  politicieni, funcţionari, societatea civilă, simpli cetăţeni. RM nu are alternativă pentru modernizarea în profunzime a societăţii decât integrarea europeană. Pentru aceasta e nevoie să muncim cu toţii, fără excepţie.

Presiunile Rusiei sunt condamnabile. În cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ați vorbit despre comportamentul ostil al rușilor. Oficialii Europeni de asemenea cunosc situația și susțin eurointegrarea Republicii Moldova în continuare. Cum ar putea fi  negociată relația R. Moldova cu Federația Rusă, așa încît să fie reluate exporturile, moldovenii care muncesc în Rusia să nu sufere și să beneficiem de resurse energetice mai departe?

A.G. Rusia a demonstrat în repetate rânduri că nu este un partener care acţionează în baza principiului de paritate. Şi-a tratat partenerii, mai ales fostele republici sovietice,  ca pe nişte vasali. Republica Moldova nu este o gubernie rusească, RM este un stat suveran şi independent, cu atât  mai mult RM nu trebuie să consulte Rusia în problema vectorului său de politică externă. Unica soluţie pentru producătorii din RM este să-şi reorienteze mărfurile şi produsele către piaţa UE, fapt care i-ar mobiliza pentru ameliorarea calităţii acestor produse. Rusia mereu va uza de presiuni şi de şantaj în scopuri politice. Nu există remedii diplomatice în acest sens până când Rusia nu va deveni un stat cu adevărat democratic. Iar cetăţenii RM care muncesc în Rusia au două opţiuni fie să se dezică de condiţiile de sclavie modernă (căci altfel nu poţi numi munca lor pe şantierele Rusiei) şi să revină la familiile lor, fie să-şi ia cetăţenia rusă şi să se naturalizeze acolo, dacă nu văd nicidecum revenirea lor acasă.

Vezi AICI interviul integral