La 10 aprilie 2014 în cadrul sesiunii plenare APCE a fost dezbătut raportul cu privire la sancțonarea delegaței Rusiei la APCE în  virtutea evenimentelor din Ucraina. Pe marginea raportului s-au  expus mai mulți membri APCE. Ana Guțu a luat  ultima cuvântul în cadrul dezbaterilor. După votarea unui șir de amendamente, rezoluția cu privire la suspendarea dreptului de vot, dreptului de a participa la ședințele Biroului APCE, de a prezenta rapoarte în plen, de a participa la reuniunile Comisiei Permanente APCE, a fost votată cu o majoritate absolută (145 voturi pro, 28 contra). Delegația Rusiei nu s-a prezentat la ședința în plen.

DISCURSUL PE MARGINEA DEZBATERII DE URGENŢĂ PRIVIND SUSPENDAREA DREPTULUI DE VOT AL MEMBRILOR DELEGAȚEI RUSIEI LA APCE, 10 aprilie, 2014, APCE, Consiliul Europei, Strasbourg, Franţa

Doamnă preşedintă, distinşi colegi,

După dezbaterea pe tema situației din Ucraina de ieri, am ajuns  la subiectul sancțiunilor împotriva comportamentul Rusiei. Comportamentul acestei ţări membre a CoE este inacceptabil și merită sancțiuni severe. Rusia a sfidat noţiunea însăşi a „dreptului internaţional”. După anexarea Crimeii de către Rusia, ar fi necesar de introdus în dicţionarul de drept internaţional termenul distinctiv „interesul cetăţeanului rus care locuieşte în străinătate”. Ştiţi care este numărul minim de cetăţeni ruşi ai căror drepturi, pretinzând că sunt încălcate, pot să ceară intervenţia Rusiei? Răspunsul pe care ni-l dau oficialii ruși este: unul. Iată un motiv adevărat pentru a redefini normele dreptului internaţional!

Credeţi-mă, eu vin dintr-o ţară unde sunt destui cetăţeni ruşi, care deţin paşapoarte eliberate doar în baza unui simplu certificat care dovedește că persoana s-a născut  în Uniunea Sovietică. Putin vrea să refacă Uniunea Sovietică. În Republica Moldova, există aproximativ 400 000 de cetăţeni ruşi, majoritatea locuiesc în Transnistria, zonă separatistă din 1992. Mai multe voci care au răsunat în această sală au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea repetării scenariului din Crimeea în Transnistria.  Armata rusă continuă să se afle pe teritoriul Transnistriei, în ciuda multiplelor rezoluţii, care cer retragerea acestei armate de pe teritoriul Republicii Moldova, rezoluţii ale organizaţiilor internaţionale care OSCE, ONU, inclusiv ale APCE. Provocări continuă să aibă loc în zona de securitate, exerciţii armate au fost declanşate la frontiera riverană a Nistrului, cu participarea activă a forţelor armate ruse care, imaginaţi-vă, sunt parte componentă a contingentului de pacificatori ai acestei zone de securitate! Ameninţări constante parvin din partea oficialilor ruşi, ambasadorilor, ele conţin mesajul „Transnistria nu va fi niciodată abandonată”.

Vă amintesc, distinşi colegi, că Republic Moldova a obţinut deja regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, începând cu 28 aprilie cetăţenii moldoveni care deţin un paşaport biometric vor putea circula în ţările membre ale Uniunii Europene. Mai târziu, în luna iunie, Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, partea politică şi economică. De fapt, Rusia nu a făcut prin acțiunile sale decât să dezavueze parcursul european al țărilor din Europa de Est.

De acum încolo, distinşi colegi, scenariul ucrainean va constitui un precedent pentru Europa de Sud-Est, şi reiterez ideea, că astăzi, în această Adunare, trebuie să sancționăm  Rusiei. Ucraina a cunoscut o revoltă care pare să fie deturnată de o ţară soră, o ţară slavă. Şi anume aceasta este adevărata tragedie a conflictului, căci, să recunoaştem că conflictul noi care s-a iscat în Europa de Sud-Est, va dura ani întregi, şi vom mai reveni asupra acestuia, fără îndoială, de mai multe ori.

Eu sunt în favoarea dialogului, dar un dialog, ca și un tangou argentinian, are nevoie de doi participanți. Rusia a demonstrat că nu e capabilă să poarte dialog constructiv, cu atât mai mult,  oficialii ruși, cu siguranță, nu știu să danseze tangou, un accesoriu pe nume kalashnikov  îi împiedică, rușii mereu îi calcă pe parteneri pe picioare.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Voir ICI le discours pour le sanctionnement de la délégation de la Russie (en FRançais),  le 11 avril, 2014

La 8 aprilie în incinta Palatului Rohan, Strasbourg, a avut loc ceremonia de înmânare a Premiului Consiliului Europei Muzeul anului 2014. În acest an Comisia Cultură, Știință, Educație și Media, dar și APCE a votat  recomandarea juriului internațional de a înmâna acest premiu Muzeului din Basli, Turcia, fondat și  dezvoltat de profesorul și artistul Hussemettin Kocan. La ceremonia de înmânare au participat președinta APCE Anne Brasseur, președinta Comisiei Cultură, Știință, Educație și Media, APCE, membrii juriului internațional, oficiali din Turcia, inclusiv Mevlut Cavusoglu, actualmente ministrul pentru afaceri europene al Turciei și președinte onorific al APCE.

Ținând cont de cerințele formulate pentru acest concurs deschis tuturor țărilor membre ale CoE, vreau să încurajez cele mai importante muzee din Republica Moldova să participe fără ezitare la acest prestigios concurs, ca în viitorul apropiat un muzeu din RM să devină și el câștigător al Premiului CoE Muzeul Anului.

La 9 aprilie, în cadrul dezbaterii pe tema Necesitatea garantării dreptului la naționalitate, Ana Guțu a vorbit în numele grupului politic ALDE. În discursul său deputatul liberal reformator a menționat printre altele:  ”...după anexarea Crimeii, pe lângă marea schimbare care a survenit în tot ce înseamnă drept internațional,va exista o schimbare ce va ține de redefinirea  noțiunii de  identitate civică, național-culturală. Deoarece Rusia a intervenit în Crimeea pentru ”a apăra drepturile minorității ruse”, care drepturi nu erau violate. Ne întrebăm astfel, care este adevărata identitate a acestor oameni, cetățeni ucraineni, care flutură drapelul Rusiei? Cu siguranță ei sunt cetățeni ucraineni, au pașapoarte ucrainene, dar apără interesele  și reclamă cetățenia unui alt stat. În RM situația este similară pentru locuitorii din regiunea secesionistă Transnistria, dar și cei din sudul RM, unde locuiește o minoritate turcoidă cristianizată.”

Vezi AICI discursul cu privire la dreptul la naționalitate în ROMÂNĂ, 9 aprilie 2014

Voir   ICI le Discours visant l’accès à la nationalité en FRançais; le 9 avril 2014

În cadrul dezbaterii din 8 aprilie, sesiunea plenar[ APCE,  pe marginea raportului ”Situația și drepturile  minorităților naționale tradiționale în Europa”, Ana Guțu, deputat liberal reformatpr, membru al delegației permanente la APCE, președinta Comisiei Cuktură, Știință, Educație și Media APCE, a prezentat un discurs, prin care a exemplificat problematica minorităților naționale din Republica Moldova.

Voir ICI la contribution sur les minorités nationales en République de Moldavie, le 8 avril 2014 (Français)

Vezi AICI contribuția Anei Guțu pe marginea acestui subiect RO

PATRIOTARD RIMEAZĂ CU RETARD

La 4 iulie 2013 deputații liberal reformatori au depus la Curtea Constituțional a RM o sesizare cu privire la controlul constituționalității Legii privind aprobarea concepției politicii naționale 546-XV din 19.12. 2003. La 23 iulie Curtea Constituțională a respins sesizarea, vezi decizia Curții. După ce au rămas în criză de imagine, după ce au plagiat și au furat documente de la CC (vezi AICI cazul sesizării cu privire la interpretarea art.13 din Constituție), iată că cei  din PL, după multe luni, au avut o sclipire de creativitate legislativă. Sunt extrem de curioasă, care va fi decizia Curții Constituționale pe marginea sesizării înaintate de liberali. Sper să nu se confunde în duble standarde.

În aceeași zi de 4 iulie liberal reformatorii au depus și un  proiect de lege pentru abrogarea Legii privind aprobarea concepției politicii naționale 546-XV din 19.12. 2003.

Deputatul rus Kalashnikov, membru al delegației ruse la APCE, a spus azi în discursul său pe marginea raportului de combatere a prostituției și traficului de persoane, că Moldova și Ucraina sunt cele mai mari furnizoare de prostituate în Rusia…Numai ce nu mai fac rușii ca să dezavueze parcursul european al Republicii Moldova! Vorba cu paiul și cu bârna… Kalashnikov este membru al grupului politic Stânga Unită  Europeană (corespondentul european al PCRM).

Azi a  demarat sesiunea APCE care va dura de la 7 până la 11 aprilie. Chestiunea cea mai fierbinte va fi dezbătută joi dimineața, cu privire la suspendarea dreptului de vot al membrilor delegației Rusiei în virtutea evenimentelor din Ucraina (anexarea Crimeii). Ana Guțu este una din semnatarii moțiunii la acest subiect.  Miercuri după masă va avela loc și o dezbatere de urgență consacrată situației din Ucraina.

Astăzi Ana Guțu a luat cuvântul în numele grupului ALDE,  în cadrul dezbaterii libere, sesnsibilizând APCE despre soarta școlilor românești din Transnistria.

Vezi AICI discursul în limba Franceză / Discursul în limba română cu privire la situația școlilor românești din Transnitria

Ana Guțu este de asemenea inițiatoarea unei declarații scrise cu privire la condamnarea acțiunilor autorităților autoprcolamate din Transnistria împotriva școlilor cu predare în limba română.

DISCURS PE MARGINEA  MOȚIUNII DE CENZURĂ ÎMPOTRIVA GUVERNULUI LEANCĂ, 3 aprilie 2014.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați,

Nebănuite sunt căile Domnului, dar nu putem spune același lucru despre căile PCRM, care sunt previzibile, chiar dacă reprezintă niște rătăciri iremediabile, în dorința disperată  de a  destabiliza situația politică din RM. Acesta de fapt este scopul real al neobositei opoziții comuniste, acum, când RM se află în pragul unor evenimente cruciale, istorice pentru destinul cetățenilor: semnarea Acordului de Asociere cu UE și liberalizarea regimului de vize.

Subiectul moțiunii de cenzură este unul cel puțin bizar, judecând după maniera  fracțiunii PCRM de a vedea paiul din ochiul altuia și nu a remarca bârna din propriul său ochi. Invocarea motivului de aderare a RM la sancțiunile UE  vizavi de unii foști reprezentanți ai puterii din  Ucraina, în condițiile situației geopolitice din regiune, și anume, sfidarea de către Rusia a normelor de drept internațional prin anexarea Crimeii e pe dea dreptul fariseic. PCRM a uitat că după evenimentele din 7 aprilie 2009, fără să consulte constituția RM, la care autorii moțiunii fac referință cu atâta pietate, fără să consulte acordurile bilaterale încheiate și angajamentele asumate în planul de acțiuni RM-UE, a introdus unilateral, de o manieră brutală, vize pentru cetățenii români, a expulzat ambasadorul României, și atunci PCRM nu și-a bătut deloc capul de relațiile de buna vecinătate cu România. De fapt, relații mai mult decât de vecinătate. De ce nu ați consultat atunci, tovarăși comuniști,  opinia experților și a societății civile, pe care o invocați cu atâta evlavie fariseică în textul moțiunii?! Ați mers nu doar împotriva bunului simț, ci ați ridicat la rang de politică de stat xenofobia și ura rasială.

V-ați transformat peste noapte în chițibușari constituționali, v-ați amintit brusc de dreptul constituțional la informație, art.34 din constituție, dar nu oare PCRM timp de 8 ani de zile a a persecutat orice liberate de exprimare, a privatizat posturi TV și Radio, vezi cazul Euro Tv și Antena C, a închis gura publicațiilor anticomuniste,   a percheziționat și  arestat redacții și sedii ale televiziunilor și ziarelor incomode guvernării de clan, nu mai spun de memorandumuri odioase prin care se negocia suveranitatea și integritatea teritorială a RM. Cât de scurtă este memoria unui comunist! Scurtă și neîncăpăptoare, dificitare fiind circumvoluțiunile și conexiunile neuronale responsabile de gândirea de stat.

Exagerarea exaltată a statutului neutralității RM în textul moțiunii pare să demonstreze că PCRM a încremenit în naivitatea  sa de a crede că la începutul secolului XXI mai poți fi neutru! Lipsa de opinie nu este opinie, stimați comuniști! Lipsa de opinie este doar o opțiune, dar care nu face față niciunui  om de stat. A sta de o parte, ca simplu spectator, atunci când o țară precum Rusia sfidează însuși noțiunea de drept internațional, invadând nerușinat o altă țară, anexând  o parte din teritoriul acesteia, înseamnă a aproba tacit astfel de acțiuni. Și atunci, mă întreb și vă întreb, tovarăși comuniști, autori ai moțiunii de astăzi, nici nu mai știu a câta la număr, să înțelegem că secesionismul încurajat de Rusia în raionale din stânga Nistrului (unde autoproclamatele autorități nu sunt decât niște marionete de trei parale la cheremul intereselor imperiale ale Rusiei)  și din autonimia Gagauz Yeri –  tot îl acceptați, sub pretextul neutralității  de atitudini?

Avem o armată străină pe teritoriul RM, riscul de a ne pomeni cu apărătorii cetățenilor ruși din RM în Piața Marii Adunări Naționale este unul eminent. Propuneți să nu reacționăm? Anume acum RM trebuie să reacționeze, să fie fermă în decizia sa de a adera la spațiul valoric european, care înseamnă securitate economică, dar  și asumarea unei poziții clare vizavi de tot ceea ce se întâmplă în complicata noastră regiune.

Vă înțeleg că aveți nostalgii incurabile, că doriți să le alimentați  cu puținele speranțe care vă mai rămân. Chiar devin tot mai puține aceste speranțe. V-a părăsit fruntașa ideoloagă comsomolistă. Condoleanțe. Tot mai multă lume înelege, că doriți să ne mențineți într-o zonă gri, unde șantajul și prepotența proprietarului robinetului de gaze naturale e mai presus decât demnitatea umană.

Nu există neutralitate, domnilor comuniști, atitudinea face diferența. Atitudinea înseamnă și sancțiuni, care, în opinia noastră, poate nici nu sunt atât de drastice în raport cu marea daună ce a cauzat-o Rusia Ucrainei.  Am asisitat cu toții la evenimente istorice regretabile, – o schimbare de discurs între două popoare slave, aceasta, de fapt, este tragedia cea mai mare. Iar RM nu poate rămâne neutră într-o astfel de criză geopolitică, având un conflict înghețat pe teritoriul său.  RM are nevoie de susținerea solidară a adevăraților săi parteneri strategici, și nu a celor declarați, care sunt gata să o constrângă din toate părțile, numai de ar orpi-o din parcursul său european. De aceea trebuie să manifeste hotărâre și determinare în cazul exceselor de orice gen.  Anume așa a procedat premierul Leancă și guvernul pe care îl conduce.

În final, chiar dacă pun la îndoială apartenența dumneavoastră, stimați tovarăși comuniști, la cultul religios creștin, pentru a încuraja lepădarea dumneavoastră de neutralitate,  care e interpretată deseori ca  lașitate și lipsă de voință, îl voi cita pe marele  Dante Alighieri, el scrie în ”Comedia divină”, cartea ”Purgatoriul”: ”Locurile cele mai fierbinți în iad sunt rezervate celor care pe timpuri de mari crize umane și morale au luat o poziție de neutralitate”.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Domnului Marian POCAZNOI

      Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Stimate Domnule Preşedinte,

 În conformitate cu art.17 p.(6), art. 20 p.(2) ale Legii despre statutul deputatului în Parlament și art. 125 al Regulamentului Parlamentului, solicit respectuos următoarea diligență din partea instituției pe care o conduceți:

Rugăm să solicitaţi distribuitorilor de posturi Radio şi canale TV retrnasmise din Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, prin frecvențe terestre sau eter, ca buletinele de știri şi emisiunile de dezbateri politice produse în Federaţia Rusă şi distribuite pe teritoriul Republicii Moldova să fie înlocuite cu alte emisiuni, de exemplu, știri europene, republicane sau locale, emisiuni de muzică, enciclopedie  sau divertisment.

Această solicitare vine în contextul evenimentelor politice din Ucraina şi a agresiunii Federaţiei Ruse în această ţară. Astfel, canalele de televiziune ruse se dedau unei propagande agresive, prin care opinia publică este intoxicată cu falsuri, propagate în spirit șovin, incitator la ură interetnică,  scopul fiind  justificarea  agresiunii FR în Ucraina (anexarea Crimeii).  Amintim că judecătoria din Kiev a dispus suspendarea difuzării posturilor TV rusești pe teritoriul Ucrainei. Motivele invocate de această instanţă au fost următoarele: „activitatea posturilor nu corespunde legislatiei ucrainești, şi există dovezi precum că cu ajutorul unor informaţii părtinitoare aceste canale alimentează separatismul, incită la ură etnică şi război”.

Ținând cont de faptul că spațiul informațional este parte componentă a sistemului de securitate națională și că motivele invocate mai sus sunt plauzibile şi aplicabile inclusiv pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceleaşi canale sunt difuzate şi pe teritoriul republicii noastre, consider imperios necesar luarea măsurilor de protecţie pentru stoparea propagandei rusești pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu respect,

Ana GUȚU

Deputat în Parlament

P.S.  Deputații fracțiunii PLR din parlament au depus anterior un Proiect de legel 77.2014.ro cu privire la proporția canalelor TV și Radio redifuzate în RM

Le 27 mars à l’Université de Strasbourg, dans le cadre de l’ Ecole Doctorale des Humanités, spécialité Sciences du langage/Sociolinguistique a eu lieu la soutenance de la thèse de doctorat « Le français en République de Moldavie : entre héritage, tradition et mondialisation, élaborée par Mme Olga Turcan, originaire de la ville de Cahul, Moldavie, sous la double direction de Mme Ana Gutu, ULIM et M.Dominique Huck, Université de Strasbourg. Le jury scientifique a été composé de M.D.Huck, Universié de Strasbourg, Mme A.Gutu, Université Libre Internationale de Moldavie, M.M.Francard, Université de Louvain, Belgique, Mme S.-M.Ardeleanu, Université de Suceava, Roumanie, M.C.Condé, Université de Franche Compté, France, M.C.Truchot, Université de Strasbourg.

La thèse est consacrée à la langue française, présente en République de Moldavie, aussi bien grâce au système éducationnel, mais aussi  à un héritage historique, remontant au début du XVIII-e siècle. L’auteure de la thèse constate que l’héritage francophile dans l’espace historique de la République de Moldavie est du à un choix des princes régnants de la Principauté Moldave, mais aussi à la présence des intellectuels français qui s’étaient installés dans nos territoire et ont propagé le français à travers l’enseignement,  la culture et les activités économiques. Cet héritage  est propre à l’espace roumain tout entier, il est relancé lors de la période de la Roumanie Grande, 1918-1940, ayant pu exercé ses effets y compris lors de l’occupation soviétique entre 1944 et 1989.

L’auteure de la thèse Olga Turcan s’interroge sur la présence /absence des politiques linguistiques en République de Moldavie et arrive à la conclusion, suite à une analyse minutieuse des documents d’archives du ministère de l’éducation, qu’à partir de 1991, après l’indépendance, les efforts des bureaucrates de l’éducation ont été inévitablement centrés sur l’avancée de l’anglais. Le résultat de cette politique est la diminution du nombre d’apprenants du français en tant que première langue étrangère, qui a amené durant les 23 années d’indépendance à la chute du français  en dessous de 50 %, l’anglais occupant aujourd’hui la première place en tant que langue étrangère enseignée aussi bien dans le pré-universitaire, que dans l’universitaire.

Olga Turcan propose des solutions concrètes  afin de mettre en place des politiques linguistiques judicieuses, qui devraient découler aussi de notre héritage historique, profondément latin, francophile et francophone, ces politiques étant appelées à sauvegarder le patrimoine de la tradition francophile et francophone, tout en laissant de la place au multilinguisme européen.

Toată agitația creată în jurul concursului la președinția Academiei de Științe a Moldovei a scos la iveală poftele balcanice ale unor personaje încremenite în proiectul gândirii sovietice, conform căreia  ”șefia” este un elixir al bunăstării materiale și morale, în afara ei inexistând viață sau activitate, ce ți-ar asigura notorietate.

Faimosul Cod pentru Știință și inovare a fost adoptat cu mare fast de parlamentul majoritar comunist, iar cei peste 70 de deputați comuniști (mulți, vorba lui Lăpușneanu) nici că s-au încumetat să ia la bani mărunți textul legii, fariseul Duca împingând în Cod unele prevederi care-i asigurau vecia unui mandat de președinte. Naveta scrisorilor între academicieni, juriști cu semnături valabile aidoma  celor făcute cu furca pe apă, mai multe scrisori anonime, venite pe numele meu, de parcă aș fi marele luptător pentru adevărul academicienilor, m-au inspirat la un proiect de lege, depus vineri,  21 martie  la parlament. Esența proiectului constă în primul rând, în eliminarea prevederii conform căreia președintele AȘM este membru din oficiu al guvernului (sic!), legea cu privire la guvern neavând nicio referință în acest sens, și în al doilea rând, excluderea alineatelor (2) și (3) din art.164 al Codului pentru Știință și Inovare, conform cărora consecutivitatea celor două mandate de președinție AȘM se numără în condițiile art.82 și 84 al respectivului Cod. O șmecherie pe care cei mulți peste 70 deputați comuniști în 2004 nu au depistat-o, nu le stătea atunci gândul la academie și academicieni, ei abia de învățau a citi și a scrie.

Apare întrebarea sacramentală, din trista experiență de deputat în coaliție, va avea sprijin politic această inițiativă pentru a stăvili poftele mereu crescânde ale unor personaje cu faimos trecut nomenclaturist? Speranța moare ultima. Regret că cele două comisii parlamentare  Cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media și Comisia Juridică au dat avize pozitive pentru al treilea mandat la care pretinde eternul președinte al AȘM Gheorghe Duca. Am ajuns în situația când chichițele juridice sunt mai presus de moralitatea intelectuală a pretinsei elite academice, când rectorii sunt aleși pe viață, președintele academiei spune că de fapt nu-s trei mandate, ci două etc.

Unde vă sunt, domnilor,valorile europene, spre care tindeți? E timpul să asigurați transferul de competențe între generații, ați îmbătrânit la cârma instituțiilor, creând adevărate rețele corupționale, care se extind inclusiv în mediul studențesc, unde cu ochiul liber poți distinge clanuri familiale, ce s-au înrădăcinat la catedre, facultăți – adevărate dinastii pseudoelitiste, impregnate de apucături vicioase bazate pe favoritism – do ut des… Unde sunt valorile? Unde sunt profesorii? Ubi sunt ?

Vezi AICI proiectul de lege cu privire la amendarea Codului pentru știință și Inovare