Cum se poate depăși criza din Alianța pentru Integrare Europeană este te,m ainterviului pe care Ana Guțu, deputată din partea Partidului Liberal și membră a delegației moldovene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei i l-a acordat corespondentei Europei Libere la Chișinău Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnă Guţu, cât de gravă e astăzi situaţia? S-a ajuns totuşi la o criză profundă în societate, din moment ce vârful puterii nu se înţelege?

Ana Guţu: „Nu cred că am putea vorbi despre o criză profundă în societate. Deocamdată suntem într-un blocaj politic, fiindcă o componentă a Alianţei pentru Integrare Europeană a denunţat acordul care a fost semnat în decembrie 2010. Cred că există şanse de rescriere a acestui acord, din moment ce componenta PLDM – care este cea mai numeroasă – îşi doreşte acest lucru. Cel puţin, din câte ştiu eu, Partidul Democrat este de acord să se aşeze la masa de tratative, Partidul Liberal dintotdeauna a pledat pentru păstrarea Alianţei pentru Integrare Europeană, fiindcă această şansă pentru moment este unica, nu există alternative şi ea trebuie valorificată, cu orice preţ. Adică politicienii sunt obligaţi, în faţa alegătorilor, în faţa proiectului pe nume statul Republica Moldova, să dea dovadă de discernământ şi maturitate politică pentru a merge înainte.”
Vezi AICI textul integral al interviului.

La 15 februarie portalul www.point.md a prezentat scuze publice deputatului Ana Guţu, însă, textul scuzelor nu este acela pe care l-a solicitat Ana Guţu în scrisoare prealabilă adresată respectivului portal.

Vezi AICI link-ul spre textul cu scuze afişat de point.md

Textul scuzelor solicitate de deputatul Ana Guţu în scrisoarea prealabilă adresată portalului point.md:

Administraţia site-ului www.point.md (Compania „SIMPALS”) aduce scuze publice românilor şi vorbitorilor de limbă română pentru incitarea la ură interetnică împotriva acestora prin nemoderarea comentariilor ştirilor Анна Гуцу: “Русские школы не должны финансироваться из госбюджета” şi „Сообщения с угрозами Анна Гуцу писала сама себе”, plasate de către vizitatorii site-ului www.point.md.

 De asemenea, administraţia site-ului www.point.md (Compania „SIMPALS”) aduce scuze publice Doamnei Ana GUŢU pentru ameninţările şi injuria adresată ei de către vizitatorii site-ului www.point.md prin comentariile ştirilor Анна Гуцу: “Русские школы не должны финансироваться из госбюджета” şi „Сообщения с угрозами Анна Гуцу писала сама себе”.

Stimaţi concetăţeni din diaspora moldovenească, stabiliţi peste hotarele RM!

Vă mulţumesc pentru mesajul de susţinere şi încurajare, pe care l-aţi semnat şi l-aţi difuzat în mediile din RM.

Ţinând cont de situaţia creată la ziua de azi, în calitatea mea de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, lansez ideea formării unui guvern tehnocrat format DOAR din reprezentanţii diasporei.

Dumneavoastră sunteţi elita,  Dumneavoastră, cei care aţi pleacat pe meleaguri străine, v-aţi afirmat în varii instituţii publice şi private din ţările cu vechi democraţii, atât din Europa cât şi America de Nord. În anii ’90 ai secolului trecut diaspora a adus un suflu nou în societăţile post-totalitare din ţările baltice, care astăzi sunt deja membre ale UE. Republica Moldova a pierdut această şansă şi a fost aruncată înapoi cu vre-o 20 de ani în virtutea luptelor viscerale de pe arena politică.  Astăzi tânărul nostru stat este din nou zguduit de instabilitate şi asupra parcursului nostru european planează pericolul dezastrului politic.

Vă îndemn să faceţi apel către toate partidele din AIE-2, către liderii acestora întru depăşirea blocajului politic, oferindu-le totodată serviciile Dumneavoastră în calitate de potenţiali miniştri, şefi de agenţii şi subdiviziuni guvernamentale. Experienţa Dumneavoastră de viaţă şi activitate profesională, toleranţa zero faţă de corupţie, corectitudinea convieţuirii civilizate într-o societate democratică – toate vor aduce o plus valoare inestimabilă în procesul de dezvoltare şi avansare a  Republicii Moldova  pe calea integrării europene.

Vă mulţumesc pentru că aveţi o prestaţie civică mereu proactivă, în favoarea statului Republica Moldova!

Cu deosebită consideraţiune

Ana Guţu

***

Opriţi atacurile murdare, de intimidare şi presiune psihologică!

Ce i-a făcut pe cei din presa  rusă să învinuiască deputatul PL Ana Guţu de rusofobie?

Miercuri, 6 februarie, la şedinţa Comisiei Cultură, Educaţie, Mass -media, Tineret şi Sport, la solicitarea deputatului Petkov, a fost audiată problema  liceului mixt moldo-rus “Dimitrie Cantemir” din Glodeni, unde învaţă 141 elevi în 10 clase cu predare în limba rusă, de altfel, clase incomplete, cu 9-10 elevi maximum, iar unii din ei s-au adeverit a fi fictivi, listele fiind “umflate” expres de conducerea liceului pentru a păstra finanţarea de la buget. În conformitate cu reforma optimizării instituţiilor de învăţământ aceste 10 clase, la decizia Consiliului raional Glodeni, urmează a  fi transferate în alt liceu rus, care este situat la 300 m de liceul D.Cantemir. La şedinţa comisiei au venitz neinvitaţi, dar au fost ascultaţi,  un reprezentant al unui ONG din Glodeni, liderul sindicatelor de la liceul “Cantemir” şi asistentul unui avocat parlamentar, toate aceste persoane fiind invitate din iniţiativa personală a deputatului Şupak. După mai multe dezbateri, am intervenit cu o luare de poziţie vis-a-vis de problema integrării minorităţilor naţionale din RM în societatea moldovenească (video) , iar în replică asistentului de avocat parlamentar Roman, care a încercat să compară situaţia şcolilor româneşti din stânga Nistrului cu optimizarea de la Glodeni l-am spus că ambele situaţii nici nu pot fi comparate. Printre altele, l-am întrebat dacă este la curent că (video) în foarte multe state europene, (nota noastră: precum Franţa, Germania, Italia,   Suedia, Croaţia ş.a. ) învăţământul în limbile minoritare este subiect de investiţie privată.

Faptul că presa de limbă rusă a proliferat miciuni şi blam la adresa deputatului Ana Guţu, demonstrează încă odată că unii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din RM au un scop bine determinat: să demonizeze politciienii care nu le sunt convenabili.

Pe această cale îi  mulţumesc acelui cameraman din partea nu ştiu cărei televiziuni, că mi-a oferit posibilitatea  să demonstrez calomina şi minciuna proliferată în presa de limbă rusă din RM şi pe reţelele de socializare.

Vezi AICI DESCIFRAREA TEXTUALĂ A IMPRIMĂRII VIDEO de la şedinţa Comsiei Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media din 6 februarie 2013.

Aşa înţeleg unii libertatea de exprimare!

Nu mă miră când în RM ești atacat de reprezentanții  coloanei a cincea – scumpele noastre minorități naționale  TOATE vorbitoare de limbă rusă. M-am învrednicit de această atenție pentru faptul că am făcut mai multe apeluri să onoreze și să stimeze această palmă de pămâmt, unde au venit în calitate de colonizatori-ocupanți fie cu 200 ani în urmă, fie după ocupația sovietică din 1940. Fenomenul, însă,  nu are remediu: șovinismul velikorus, căpătând proporții halucinante în fostele colonii sovietice, atacă fără un pic de jenă orice chemare la comportament civilizat într-o societate unde ei nu mai sunt acasă în Rusia, ci mănâncă pânea agricultorului din RM. Că dă, mă rog, minoritățile rusolingve nu s-au dat în vânt după lucrul în câmp din  kolhoz pe care îl idolatrizează cu vervă și azi. Ele s-au oploșit prin instituțiile statului, au făcut servicii puterii de ocupație, mai stau și azi, fără să cunoască limba oficială a acestui stat, își tot continuă misiunea de agenți, otrăvind și isterizând deja tânăra generație, mai caustică și mai incisivă decât îmbătrâniții KGB-iști, ce-și ridică pensii de mii de ori mai mari decât pensiile pedagogilor.

Orice chemare către acești minoritari rusolingvi de a se integra în societate (a propos, această o cer multiplele documente europene…) este interpretată de ei ca o încălcare a drepturilor lor. Iscusită demagogie, nu? Mentalitate imperială crasă. Suntem unicul stat din regiune unde este asigurat învățământul în limba minoritară rusă începând din clasa I până la universitate, fără a propune soluții viabile pentru integrarea societală a absolvenților. Ce iese în final? Un specialist monolingv, inapt de a se integra în câmpul muncii – instituții publice -și pilotat în sectorul privat. În sectorul privat legislația lingvistică este încălcată flagrant, deoarece ni se oferă servicii și produse corespunzătoare personalului handicapat din punct de vedere lingvistic, deoarece nu vorbește  decât limba ascendenților săi colonizatori.

Am primit ieri un mesaj de amenințare cu moartea, în limba rusă, gen: dacă mai zic ceva despre minoritățile din RM – îți ridicăm mandatul, te băgăm la pușcărie și acolo de vei sinucide dracului …etc. Armata de forumiști de pe portalurile velikoruse xenofobe, șovine, cu domenii la Tirasol sau Moskova, mai nou, bloggerași, scribi de tot felul, varsă cerneală îndoită cu venin, ambele produse plătite generos din buzunarul fără fund al Gazpromului,  împroașcă noroi, scuipă scursură din cloaca ce le servește drept minte buimăcită și întunecată de ură și rasizm.  O adevărată delincvență mediatică, un război periculos, ce se dă în spațiul virtual, urmările căruia pot fi foarte grave (istoria cunoaște exemple). Și când te gândești că pe atunci nu era internet, doar presă scrisă.

Libertate de exprimare – de acord, dar de aici până la amenințarea cu moartea – e prea de tot. A dori deliberat moartea cuiva – e intenție de crimă.  Stimați delincvenți șoviniști velikoruși mediatici de tot soiul, acei care nu doriți să locuiți într-o societate civilizată, nu doriți să contribuiți la instaurarea acesteia în RM  – există libertatea de mișcare. Din câte știu președintele Putin a lansat un proigram de re-populare a Rusiei. Acolo chiar e nevoie de a soluționa problema demografică. Și nu veți mai avea nevoie să vă tot plângeți de încălcarea drepturilor. Poate acolo vă veți simți acasă?  Noi, majoritatea românească din RM, tot avem drepturi. Nu ni le încălcați, libertatea unui  individ se termină acolo unde începe libertatea altuia. Suntem la noi acasă.  Să ne respectăm reciproc. Ne mișcăm spre UE. Dar Dumneavoastră?

Emigrarea în masă a cetăţenilor RM în căutarea unui loc de muncă poate fi considerată un adevărat flagel al timpurilor noastre, deoarece această emigrare are loc în condiţiile unei lipse desăvârşite a culturii informaţiei. Oamenii pleacă fără să se întrebe de condiţiile de muncă, de securitatea lor socială, deseori plecarea unor cetăţeni nu are nicio explicaţie, decât absurdul mentalităţii retrograde.  Exemplu:  cum se face că un cetăţean al RM, care lucrează în zona economică liberă de la Bălţi, are salariu asigurat, este hrănit din contul întreprinderii, este asigurat cu transport până la locul de muncă şi apoi până acasă, preferă să plece la Moscova, fiindca “un cumătru i-a telefonat şi i-a spus să vină şi el acolo”.

Poveşti triste ale acestor oameni, porniţi în căutarea unei munci, care nu necesită să pui mintea la contribuţie,  auzim uneori de la ecranele televizoarelor. Poveşti triste, deoarece mulţi din ei decedează, fiind omorâţi, sau fiind implicaţi în accidente de lucru sau accidente rutiere.

Câţi sunt ei? Din datele primite de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în Rusia, doar pe parcursul anului 2012  au decedat  65 cetăţeni ai RM. Şi aceste date nu pot fi considerate complete, fiindcă foarte mulţi cetăţeni ai RM muncesc în ilegalitate şi din lipsă de informare, nu se adresează niciodată la ambasada RM oricât de mare ar fi ajutorul de care au nevoie, şi prin urmare, nu putem afirma că numărul acestor cetăţeni decedaţi este definitiv.

Răspunsul MAEIE la interpelarea deputatei Ana Guțu nu poate fi vizualizat din cauza atenționării la subiectul protecției datelor cu caracter personal venite din partea Centrului Național pentru protecția datelor cu caracter pesronal al RM, scrisoarea Nr.02-07/508 din 19 aprilie 2013.

Serviciul Vamal pregăteşte  o nouă instrucţiune referitor la transportarea bagajelor neînsoţite din şi spre Republica Moldova. Din conţinutul proiectului ordinului reiese că cetăţenii, care vor trimite bagaje neînsoţite vor fi obligaţi să completeze declaraţii vamale pe un anumit formular, însoţit de copia buletinului sau paşaportului persoanei expeditoare.  Instrucţiunea va intra în vigoare de la 1 februarie 2013. Noile prevederi permit vameşilor să desfacă bagajele neînsoţite pentru verificări  referitor la conţinutul lor şi corespunderea declaraţiilor completate de expeditori.

Apar mai multe întrebări în acest sens: ce doreşte Serviciul Vamal să realizeze prin această instrucţiune? Completarea în termene utile a bugetului de stat sau este vorba de fapt, de o nouă diversiune împotriva diasporei care alimentează cu fonduri  Republica Moldova pentru a o ţine pe linia de plutire?

Considerăm că nouă instrucţiune va prejudicia enorm micul business al transportatorilor care transmit coletele cetăţenilor RM din interior spre exteriorul statului şi invers, dar şi va stopa mica circulaţie a mărfurilor de larg consum în ambele direcţii.

Vezi AICI textul final al ordinului în fază de aprobare cu privire la vămuirea bagajelor neînsoţite

La 24 ianuarie deputatul Ana Guțu a avut audiență în orașul Cahul. În cadrul audienței s-au prezentat cetățeni cu varii probleme, ce țin de respectarea legislației în vigoare. Din dialogul cu cetățenii au ieșit la iveală încălcări grave, pe care și le permit funcționarii din administrația publică locală în materie de respectare a legislației în vigoare. Cetățeanul Petru Boinegri, născut în 1929, la perfectarea certificatului său de naștere   a solicitat să fie înscris la rubrica ”naționalitate/apartenență etnică”   român. Acest drept i-a fost refuzat de funcționara de la Oficiul stării civile Cahul Maria Micinschi, dar și de șefa acestei instiutuții, Vasilisa Nistor. Cetățeanului Boinegri i s-a cerut un act doveditor, precum că părinții săi au fost români, și nu i s-a permis scrierea unei declarații pe propria răspundere așa cum prevede Legea No100,  modificată în aprilie 2012, și anume, articolul 29 punctul  (1)  litera e) și punctual (4), ce vizează  dreptul cetățeanului la autoidentificare, prin scrierea unei declarații pe propira răspundere. Funcționarele Maria Micinschi și Vasilisa Nistor au dat dovadă de necunoaștere a legislației în vigoare, sau poate în mod expres au împiedicat exercitarea dreptului cetățeanului la autoidentificare, prevăzut și de art.8,9 și 14 ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Rămân în așteptarea răspunsului pe care urmează să mi-l dea Serviciul Stării Civile, în adresa căruia am expediat un demers. Cetățeanul Petru Boinegri a prezentat și copia documentului, eliberat de întreprinderea de stat ”Registru”,  în care document apare termenul ”apartenența etnică” (altă încălcare a legii 100, deoarece termenul corect stipulat în lege este naționalitate/apartenență etnică), certificat pentru care a plătit 80 lei (????????), vezi documentul doveditor. Naționalitatea ”român” i-a fost înscrisă doar în baza de date Registru.

Un alt caz de abuz grosolan, admis de funcționarii locali, este legat de colectarea cererilor din partea cetățenilor, cu privire la plata indemnizațiilor pentru perioada rece a anului. Șeful Departamentului Asistență Socilaă Cahul Domnul Vasile Radu a refuzat să colecteze aceste cereri, motivând că nu avea pusă la punct baza de date electronică, racordată la noile prevederi ale legislației în domeniu (Legea 133, art.15 prim, litera b) care presupune alocații pentru unele categorii ale popualției în perioada rece a anului, venitul lunar pentru un membru al familiei fiind de 1024 lei). Totodată,  a fost încălcat și Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social, aprobat prin hotărâre de guvern 1167 din 16.10.2008. Mai mult ca atât, funcționarul Vasile Radu la telefon îi spunea deputatului Ana Guțu că nu putea colecta cererule din lipsa bazei de date ajustate, iar funcționarilor de la Ministerul Muncii, Protecții sociale și Familiei le-a spus ca avea deja colectate 1000 de cereri. Deputatul Ana Guțu califică această atitudine drept sabotaj nerușinat, care, probabil, decurge din interese înguste de partid, respectivii funcționari fiind membri ai Partidului Democrat, cu o precizare că Maria Micinschi este soția președintelui raionului Cahul Avram Micinschi, în tecutul nu prea îndepărtat membru PCRM.

Aceste cazuri nu sunt nici pe departe unice. Astfel de abuzuri au loc la nivelul structurilor locale, fie din incompetența funcționarilor, fie sunt instrumentate în mod intenționat, în scopul prejudicierii imaginii actualei puteri sau în scopul aplicării selective a legislației doar în favoarea anumitor susținători ai anumitor partide.

Vezi Demersurile adresate instuituțiilor de stat în rezultatul audienței din 24 ianuarie 2013

Stimati colegi,îimi permiteți să continuăm această ședință cu un minut de reculegere în memoria lui Sorin Paciu, care a decedat la nefericita vânătoare din Pădurea Domnească.

Va multumesc…

Stimați colegi

gândirea judiciara intr-un stat de drept este constituită în baza unei istorii judiciare, la inceputul sec. XXI, stau si ma intreb, care este istoria judiciară a statului RM, după aproape 200 de ani de ocupație imperială rusească, după 50 de ani de regim ocupant sovietic ne dorim foarte mult ca la începutul sec. 21 sa avem și noi un stat de drept, care sa funcționeze în baza respectului față de lege, iar cetățenii din RM să fie egali în fața acestei legi, în fața acestor legi.

De unde în RM istoria gândirii judiciare, dacă noi, aici în RM nu știm ce inseamnă să pledăm pentru libertatea de exprimare, libertatea de exprimare pentru care Chateaubriand inca in anii `30 ai sec. XIX a luptat pentru a putea publica liber în ziarele și revistele fraceze, de unde gândire judiciară in RM, dacă noi nu am pledat pentru libertatea accesului la învățământ, accesul la studii pentru, care au pledat în țările europene cu democrații vechi încă în sec. XIX,  de unde aici gândire judiciară cu tradiții, dacă noi nu am pledat „impotriva” ghiliotinei, nu am scris odă ghiliotinei, n-am pledat pentru excluderea pedepsei cu moartea, a facut-o Victor Hugo încă  la 1851, atunci cind fiul sau Chqarles Hugo in ziarul  „Evenimentul” a publicat marturii despre chinurile infernale ale unui condamnat la eșafod, noi nu avem istorie a gândirii judiciare, si atunci, incidentul din Pădurea Domnească ne duce cu totii la ideia că suntem încă foarte departe de ceea ce se numește funcționalitatea instituțiilor democratice intr-un stat de drept, regretăm nespus de mult acest accident tragic, în primul rând pentru faptul că a fost neglijată dimensiunea umană a acestui accident…

Vezi aici discursul Doamnei Ana Guțu la ședinșța extraordinară aparlamentului RM din 21.01.2013 pe marginea chestiunii demiterii procurorului general Valeriu Zubco

Voi începe prin a menţiona că niciun proiect de lege iniţiat de mine în calitate de autor principal nu a fost avizat  pozitiv de guvernul RM de la 2009 încoace. Or, un aviz pozitiv la un proiect de lege, în opinia mea, presupune o expertiză  profesională profundă pe marginea, în primul rând, a conceptului, alias ideii fundamentale a proiectului de lege.

Dincolo de imperfecţiunile competenţelor deputaţilor în calitate de „scriitori de legi” (de altfel, aceste competenţe sunt carenţiale  la absolut toţi funcţionarii implicaţi în procesul de „producere” a legilor), orice iniţiativă legislativă elaborată de un deputat trebuie să fie analizată, în primul rând, din punctul de vedere al judiciozităţii şi oportunităţii acesteia. Iar un expert trebuie să  răspundă la întrebările gen: are nevoie societatea de o astfel de lege? Şi dacă are nevoie, prin ce respectivul proiect remediază  discrepanţele din  legislaţie, umple un gol din legislaţie, înlesneşte viaţa cetăţeanului din RM? Apoi urmează întrebările tehnice, care, desigur, sunt importante în condiţiile crizei: cât va costa implementarea noii legi? Ce spune experienţa europeană în domeniu?

Aşa se face că toate proiectele de legi iniţiate de mine ţin mai puţin de aspectul economic sau material, fapt care se explică şi prin filosofia idealistă-umanistă a formării mele profesionale. Proiectele mele vizează funcţionarea instituţiilor democratice din RM, ameliorarea legislaţiei în domeniul lingvistic, electoral, cetăţenesc, educaţional. Însă, nedumerirea  mea  cea mare ţine de caracterul nihilist al tuturor avizelor, care au fost adoptate de guvern pe marginea acestor proiecte, în pofida esenţei evident  progresiste  a acestora. Astfel, mă întreb: chiar nu are nevoie diaspora noastră  să-şi amelioreze dreptul la democraţia electorală instituind votul prin corespondenţă? ( proiect 466 din 06.03.2012,  aviz negativ al guvernului). Nu e nevoie oare să delegăm universităţilor autonomia de a defini evaluarea finală la ciclul licenţă, excluzând dubla evaluare şi câmpul corupţional, dar  liberalizând piaţa educaţională în conformitate cu  recomandările europene (proiectul 2097 din 26.09.2012, avizul negativ al guvernului)? Chiar a fost nevoie să aştepte RM să piardă la CEDO dosarul Cibotaru vs RM în subiectul libertăţii de a se autoidentifica (proiectul 1335 din 04.05.2010, avizul negativ al guvernului) şi nu a fost posibil să fie avizat pozitiv proiectul meu, guvernul elaborând un  alt proiect de lege, practic similar, cu un an mai târziu? Fraudele în sport nu trebuie combătute (proiectul 1246 din 08.06.2012, avizul negativ al guvernului) în conformitate cu recomandările APCE (guvernul a venit cu o  iniţiativă similară  mai târziu, pe care a avizat-o pozitiv). Plagiat? Nihilism? Eu consider că această rezistenţă absolut deplasată la dorinţa de a ne mişca înainte cât mai repede  are doar o singură explicaţie:  respingerea oricărei iniţiative legislative vizionare, doar din cauza competiţiei politice nesănătoase. Dacă nu e aşa, atunci formulez o altă explicaţie: calitatea proastă a expertizelor la proiectele de legi pe care le elaborează funcţionarii guvernului din veriga medie (gen cancelarie, directori sau subdirectori de secţii etc). Avizele adesea nu conţin nicio referinţă, barem la vre-un document european, la vreo directivă, ce ne-ar convinge argumentat  de caracterul negativ al avizului.

Din păcate, atest astfel de atitudini inclusiv în răspunsurile pe care le primesc din partea ministerelor  la interpelări şi demersuri. De exemplu, la întrebarea de ce RM încă nu a semnat Convenţia CoE referitor la contracararea falsificării medicamentelor sau acţiunilor similare acestora,  vice-ministrul sănătăţii Domnul Grama răspunde (vezi scrisoarea semnată de viceministrul Grama) : „Nu ţine de competenţa ministerului sănătăţii”. La întrebarea de ce RM încă nu a demarat negocierile pentru semnarea Convenţiei CoE cu privire la prevenirea violenţei domestice şi violenţe împotriva copiilor, Doamna ministru Buliga răspunde (vezi scrisoarea semnată de ministrul Buliga): „Noi suntem preocupaţi de modernizarea legislaţiei naţionale, iar semnarea unei noi convenţii de acest gen presupune un proces îndelungat”.  La întrebarea când vom avea în sfârşit un nou Cod al educaţiei, Doamna ministru Sandu răspunde: „Acum elaborăm  strategia învăţământului”, adică, mai aşteptaţi, stimaţi deputaţi, că nu arde,  trei ani în urmă am elaborat  şi lansat acest cod, vorba lui Caragiale (geniale spuse!) „Aveţi puţintică  răbdare”….

Domnilor miniştri,  cu răbdarea treci şi marea, dar,   îmi permiteţi un sfat: cel puţin rezervaţi-vă timp să citiţi expertizele pe care vi le aduc la semnat funcţionarii Dumneavoastră. Este util să citiţi, cititul, în general, îmbogăţeşte spiritul, citiţi măcar câte o pagină pe zi, cel puţin a doua zi dimineaţa  vă veţi treziţi cu un sentiment îmbucurător: sunteţi  mai deştepţi azi decât ieri, iar mâine, dacă mai citiţi încă o pagină azi, veţi fi mai deştepţi decât azi, şi tot aşa, ad infinitum…Legea dialecticii!

E timpul ca demnitarii de stat să se maturizeze şi să aibă o gândire de oameni de stat, nu de businessmeni creaţi peste noapte, graţie votului popular, credul şi venal, care businessmeni au capacităţi extraordinare, în speţă, pentru afaceri cu statul, business imperisabil în ciuda tuturor crizelor financiare.   Quo vadis, Republica Moldova? Încotro? În UE sau la vânătoare?..