Page 2 of 86

ÎN PERSPECTIVA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 2018 E NEVOIE DE CONSOLIDAREA UNIONIȘTILOR

Alegerile din 2018 trebuie să devină o placă turnantă în istoria recentă a Republicii Moldova prin accederea în Parlamewntul RM a unui grup puternic de unioniști.

În perspectiva acestor alegeri partidul unionist Dreapta a fost de nenumărate ori la sursa inițiativei de consolidare a unioniștilor.

M-am întâlnit recent cu Anatol Salaru și am decis unificarea echipelor politice ale Dreptei și Partidului Unității Naționale.

Unioniștii nu vor reuși să promoveze eficient Unirea RM cu România dacă nu se vor uni ei între ei. Detaliile procesului de fuzionare a echipelor vor fi discutate în timpul apropiat.

Schimbarea sistemului electoral proporțional pe unul majoritar sau mixt NU este benefică pentru unioniști, acest lucru l-am afirmat nu o singură dată. Semnalele care vin din partea Parlamentului European au șansa să dezavueze actuala guvernare în frunte cu PD în a modifica legislația electorală.

Emisiunea ”Sfatul Țări” moderată de Anatol Ursu din 17 mai 2017, 10 TV.

17-ème Assemblée générale de l’AUF : 700 universitaires du monde entier réunis à Marrakech (Maroc)

Le 10-12 mai 2017 à Marrakech, Maroc, a eu lieu la 17-e Assemblée Générale de l’Agence Universitare de la Francophonie  (AUF).   En présence de 678 universitaires venus du monde entier, l’AG de l’AUF s’est achevée avec le renouvellement de ses conseils d’administration et associatif . 

Lors de la dernière journée, les membres titulaires de l’AUF ont élu, pour un mandat de 4 ans, Sorin Cîmpeanu président de l’AUF, avec 133 voix contre 113 pour Ana Guțu, premier vice-recteur de l’Université libre internationale de Moldavie (ULIM). Sorin Cîmpeanu succède ainsi à Abdellatif Miraoui, recteur de l’Université Cadi Ayyad de Marrakech (Maroc).

La nouvelle stratégie 2017-2021 de l’AUF adoptée par ses membres

Cette rencontre a permis aux représentants des établissements membres de l’AUF d’adopter la nouvelle stratégie 2017-2021 de l’Agence, témoignant ainsi leur confiance dans la feuille de route proposée pour construire, au cours des 4 prochaines années, un « Nouvel Espace Universitaire Francophone ».

La mise en œuvre de cette stratégie permettra de relever les 3 principaux défis auxquels les universités sont confrontées, et qui ont été au centre de 3 tables rondes : la qualité de la formation et de la recherche, l’employabilité des diplômés,  et le rôle des universités dans le développement global et local. Comme l’a relevé le recteur de l’AUF, Jean-Paul de Gaudemar, un consensus clair de l’assemblée s’est exprimé autour de la « mission sociétale des universités » à l’issue de la journée scientifique.

L’AG a adopté une Déclaration finale.

La journée scientifique a été consacrée à la problématique de la qualité, de l’employabilité et des ressources pédagogiques francophones en ligne.

ULIm est membre titulaire de l’AUF depuis 1997

Mme Ana Gutu a été membre des instances de l’AUF entre 2009-2017.

18424149_1942027369375509_812435587611018456_n 18403023_1942027466042166_3888071727265674900_n 18342749_10211541882395321_4480049203145014739_n 18342595_1942027386042174_5206598752973107341_n 18425389_10211541890035512_8094941758965500861_n 18342445_10211541883995361_7483068224086172707_n 18403497_10211541889275493_5453011831606815416_n 18423838_10211541883235342_4615947202289102841_n

 

 

 

MASA ROTUNDĂ „SCHIMBAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN RM”: PRO ȘI CONTRA

La 8 aprilie 2017 Ana Guțu a participat la masa rotundă ”Schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova: Pro și Contra”, organizată de fundațiile germane Konrad Adenauer și Friedrich Ebert. În cadrul mesei rotunde Ana Guțu a vorbit despre pericolul non-accederii unioniștilor în parlament prin sistemul de vot uninominal în 2018.

Amintesc că partidul unionist Dreapta s-a pronunțat împotriva sistemului de vot majoritar, deoarece acesta nu va fi suficient de reprezentativ (practic cu 3000 de voturi candidatul poate deveni deputat), va presupune cheltuieli de sute de ori mai mari pentru campanie, și deci, posibilități de corupere și monitorizare insuficientă a campaniei electorale de către CEC, pune în pericol instituția partidului politic, lipsește diaspora de un vot masiv și capabil să influențeze procesul decizional politic (3-4 mandate nici pe departe nu vor rezolva problemele diasporei), va aduce în parlament baronii locali, și, cel mai grav, sistemul de vot uninominal va lipsi unioniștii de posibilitatea de a fi reprezentați politic. 

 

COLOCVIUL ”LA FRANCOPOLYPHONIE” EDIȚIA 2017

IMG_2586 IMG_2522 IMG_2577

IMG_2537 IMG_2525 IMG_2662

IMG_2665 IMG_2568

La 7-8 aprilie 2017 a avut loc cea de-a 12 ediție a colocviului ”La Francopolyohonie” manifestare științifică notorie, bine cunoscută în mediul universitar francofon regional și internațional. În acest an ediția a 12 a colocviului a găzduit circa 70 participanți din 12 țări francofone. Deja câțiva ani la rând colocviul ”La Francopolyphonie” este dedicat studiilor contrastive și dialogului intercultural.

În acest an oaspetele de onoare al colocviului a fost renumitul savant, umanist, filosof francez Jacques Demorgon, autor a vaste studii și cercetări filozofice, membru al comitetului științific al colcoviului. În cadrul ceremoniei de inaugurare distinsului filosof i-a fost decernat titlul Doctor Honoris Causa și i-au fost înmânate atributele respective: diploma și toga.

În discursul de acceptare Jacques Demorgon, în prezența ambasadorului Franței în Republica Moldova, excelenței sale domnul Pascal Vagogne,  a mulțumit ULIM pentru onoarea care i-a fost acordată și a susținut o conferință despre axele fondatoare ale teoriei sale filosofice – critica prezentului, valorificarea trecutului și construirea viitorului. Ultima carte a lui Jacques Demorgon – L’Homme anatgoniste – este un adevărat manifest al esenței dialectale a ființei umane, care grație antagonismelor existențiale, influențează dezvoltarea lumii înconjurătoare, iar energiile sale creatoare trebuie să fie concentrate pe construcția lumii, și nu distrugerea ei.

În cadrul colocviului am prezentat comunicarea ”Puterea politică a limbii: cuvânt, sens, discurs”/ “Le pouvoir politique de la langue: mot, sens, discours”.

Le pouvoir politique de la langue: mot, sens, discours (FR)

În cadrul colocviului a fost lansată noua mea carte ”Complexitatea sistemică și funcțională a terminoloșiei științifice franceze”

17760037_10211195440814498_6871055292601249733_n

Drapel copy

NUMĂRATUL LA MOLDOVENI SAU ISTORIA UNUI RECENSĂMÂNT

După trei ani de chinuri ale facerii ne-am învrednicit în sfârșit și cu niște cifre deocheate, prezentate de Biroul Național de Statistică.

Nu știu dacă mai există state care-și numără cetățenii timp de trei ani, în era smartfoanelor și internetului. Vicierea datelor prezentate de BNS la 31 martie 2017 este ca și demonstrată, după scurgerea de informații de la finele anului 2014, care nu seamănă deloc cu ceea ce a prezentat BNS azi. Vom aminti că BNS la acea vreme era controlat partinic de PLDM. Astăzi BNS este controlat partinic de PD. De ce Filat nu a dorit să facă publice datele recensământului în 2014? S-a speriat de cifra prea mare de cetățeni care se identificau drept români? S-a speriat de creșterea opțiunii unioniste? Cert este că PD a preluat aceste temeri și a dat vina pe incompetența instituțională a BNS din cauza căreia nu au fost publicate la timp datele. În același timp, nici PD nu s-a dovedit a fi mai breaz, în loc să invalideze întreg procesul de colectare a anchetelor, să investigheze gestionarea banilor europeni alocați pentru recensământ, PD a preferat să ”deseneze” și el datele, să le măsluiască, pentru a-i liniști pe găgăuzi, care nu-și iubesc propria limbă și o preferă pe cea rusă, pe politicienii-stataliști – guvernarea și opoziția, că veacul RM este unul lung și promițător, că cetățenii sunt turmentați și nu știu cine sunt și ce limbă vorbesc.

Cam acesta a fost scopul vicierii datelor recensământului, unul și mai beteag decât cel din 2004.  Astfel reiese că găgăuzi în 2014 sunt mai mulți decât în 2004, pe când noi știm că satele găgăuze sunt pustii, femeile plecate în Turcia la munci ingrate. Dacă  în RM sunt mai tot atâția găgăuzi (4,6%) cât români (7%), și mai mulți găgăuzi decât ruși (4,1%), de ce toată Republica Moldova e invadată de canale TV și publicații rusești dar nu turcești? Și în general, ce caută instituțiile media de limbă rusă într-un stat unde 82% sunt română și unde se vorbește majoritar limba română? Că unii o numesc ”moldovenească” –  astă e alt subiect, sărăcia spirituală e un vestigiu mai vechi între Prut și Nistru.

Mai nou, constatăm că în Republica Moldova locuiesc mai puțin de 3 mln de cetățeni, iar în registrul votanților pentru alegerile prezidențiale din 2016 au fost incluși peste 3 mln 200 mi cetățeni.

Falimentul statului artificial pe nume Republica Moldova este demonstrat inclusiv prin acest recensământ al populației din 2014 – un stat care nu este capabil să-și numere cetățenii, cum poate asigura o viață și o securitate decentă pentru ei?

***

DREAPTA DESPRE DATELE RECENSĂMÂNTULUI DIN 20014

Partidul unionist Dreapta consideră că datele prezentate de BNS cu privire la recensământul cetățenilor și locuințelor nu sunt credibile din mai multe motive:

  1. Colectarea datelor de către recenzori a fost efectuată cu grave încălcări, inclusiv completarea anchetelor cu creionul și la telefon (informații parvenite din mărturii multiple).
  2. Formularea întrebărilor din anchete a fost vicioasă, iar recenzorii au fost insuficient instruiți.
  3. Datele au fost prezentate cu întârziere, procesul de analiză fiind tărăgănat și realizat de colective de oameni diferite, din cauza concedierilor multiple și lipsei de suporturi logistice suficiente pentru a efectua trierea corectă a anchetelor.

 

În legătură cu prezentarea datelor incoerente de către BNS, mai cu seamă referitor la situația lingvistică și identitară din RM, date ce intră în flagrantă contradicție și cu registrul votanților din Republica Moldova, partidul unionist Dreapta își exprimă totalul dezacord cu rezultatele recensământului din 2014 anunțate de BNS trei ani mai târziu și solicită demararea unei anchete administrative pe marginea gestionării fondurilor europene alocate pentru petrecerea recensământului și  a fraudelor admise în procesul de colectare și procesare a anchetelor. De asemenea, Dreapta nu are încredere în capacitatea instituțională și logistică a BNS, considerând că este necesar de a recurge la ajutorul instituțiilor internaționale specializate în organizarea unui recensământ.

 

 

 

20170327_175229

99 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – DECLARAȚIA PARTIDULUI UNIONIST DREAPTA

20170327_1752291 4 2 3

La 27 martie 2017 partidul unionist Dreapta a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a dat citire Declarației cu ocazia aniversării a 99 de ani de la votarea Unirii Basarbiei cu România de către Sfatul Țării. După conferința de presă membrii partidului au organizat un tren automobilistic cu tricoloare și drapele ale partidului prin Chișinău.

Declarație cu prilejul aniversăriia 99 de ani de la votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România

La 27 martie 1918 Sfatul Țării – structura legislativă a Basarabiei din acea vreme, a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: “Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau “suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.

Au urmat 22 de ani de modernizare fără precedent a Basarabiei, teritoriu supus deznaționalizării pe parcursul secolului XIX de către Rusia țaristă. Timp de 22 de ani în Basarabia României Mari au fost deschise circa 3 000 de instituții școlare de limbă română, au fost inaugurate bănci, au fost construite poduri, trei aeroporturi, au fost modernizate infrastructurile feroviare și drumurile. Instituțiile culturale românești au prins viață în Basarabia și au devenit veritabile forjerii de noi talente literare și artistice.

Menționăm că Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, constituie un eveniment epocal al secolului XX pentru națiunea română. Importanța votului Sfatului Țării este amplificată prin responsabilitatea și maturitatea politică, de care au dat dovadă generația de politicieni Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și alți înaintași. Ei nu s-au gândit la funcții și beneficii materiale, ei au decis binele comun pentru cetățenii Basarabiei, ei s-au situat deasupra oricăror interese meschine de moment. Ei au făcut istorie și s-au acoperit de glorie eternă.

Azi, când celebrăm cea de-a 99-a aniversare de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, a venit timpul să ne întrebăm, unde a ajuns o parte din teritoriul Basarabiei, pe nume Republica Moldova? Răspunsul îl cunoaștem cu toții – Republica Moldova, dorind să fie stat independent, a demonstrat cu lux de amănunte că nu este posibil să construiești o entitate statală pe loc viran, un teren minat de vestigii sovieto-comuniste, cu elite politice educate în stilul apucăturilor hoțești-kolhoznice. Republica Moldova a atins limitele existenței sale administrative și instituționale. Cu frontieră estică necontrolată, cu pericolul unui război de agresiune din partea secesioniștilor de la Tiraspol ajutați de Rusia, cu o corupție generalizată, o justiție ghidată din sediile partidelor politice, cu o viteză cosmică de depopulare a localităților –   Republica Moldova lunecă in jos pe o pantă periculoasă fără posibilitate de a reveni la normalitate.

Contextul regional este generator de instabilitate. În condițiile când țările sunt pe cale de a reevalua locul lor în varii structuri internaționale, menirea lor existențială, a venit timpul pentru națiunea română să-și decidă proiectul de Țară. Iar acest proiect de Țară este unirea Republicii Moldova cu România.

Celebrarea zilei de 27 martie ca zi a Unirii Basarabiei cu România la București, votată în unanimitate de Parlamentul României, este un lucru important. Ar fi fost bine ca și Chișinăul să aibă aceeași sărbătoare atât la 27 martie, cât și la 1 decembrie.

Sărbătorirea datelor istorice este importantă, totuși, reunirea Republicii Moldova cu România înseamnă, în primul rând, poduri peste Prut, investiții românești în Republica Moldova, salarii și pensii la nivelul celor din România, bunăstare, securitate pentru toți cetățenii fără nicio discriminare.

Lui Dodon și adversarilor Unirii le spunem că, de fapt, Unirea, a început, a început cu investițiile și ajutoarele de sute de milioane de euro din partea României, bani care au mers la modernizarea infrastructurilor, instituțiilor, ba chiar la plata pensiilor și salariilor, căci fără cele 150 milioane  de euro astăzi și Dodon, și deputații săi socialiști de rând cu alții din parlament, ar sta fără salarii. Considerăm că este o lașitate din partea guvernanților să ceară ajutoare de la frații de peste Prut, să rostească metafore frumoase la ședințele comune ale guvernelor, dar să nu pună pe tapet direct, fără ocolișuri, problema Unirii. Dorința de a păstra statul pe nume Republica Moldova este strâns legată de funcții, pe care actualii lideri politici, sau chiar și cei care râvnesc la putere, și le doresc cu un singur scop: să controleze și să prade puținul ce a mai rămas din populația Republicii Moldova.

Astăzi a face politică în Republica Moldova, politică adevărată – înseamnă să revendici Unirea Republicii Moldova cu România. Orice alt proiect politic după 25 de ani de fiasco nu este decât deșertăciune, vanitate.

Cetățenii trebuie să înțeleagă odată și definitiv că nu plecarea din acest teritoriu este o ultimă soluție pentru salvarea lor, ci scoaterea hotarului de pe Prut. Dacă elitele din 1991 nu au avut curajul să o facă, a venit timpul să decidem noi, nu alții în locul nostru, ce este mai bine pentru familiile noastre.

Revenirea Republicii Moldova la trupul Țării noastre România este mântuirea noastră, mântuirea prin Unire, mântuirea prin scăparea de corupție politică, Unirea va aduce stabilitate și prosperitate pe această palmă obosită de pământ, unde numai fericire nu a mai fost de la 1940 încoace.

Partidul unionist Dreapta aduce sincere și calde felicitări tuturor românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia celei de-a 99 aniversări de la votarea Unirii Basarabiei cu România de către Sfatul Țării și lansează un apel de unitate către partidele unioniste pentru constituirea unui pol unionist puternic din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. Parlamentul din 2018 trebuie să devină Parlamentul Unirii, Parlamentul care va vota Unirea Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Serviciul de presă al partidului unionist Dreapta.

27.03.2017

 

Page 2 of 86

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén