Page 2 of 88

22254915_1903317469986353_7001985253667021588_o

TRAIAN BĂSESCU A ÎNCEPUT LUPTA PENTRU PARLAMENTUL UNIRII

La 7-8 octombrie Traian Băsescu, Președintele de Onoare al Partidului Unității Naționale a efectuat o serie de întâlniri cu cetățenii Republicii Moldova – la Soroca și Ialoveni (inclusiv Costești), în cadrul cărora cel mai tare președinte al tuturor românilor și-a lansat campania pentru proiectul său politic – Unirea Republicii Moldova cu România. Traian Băsescu a organizat o conferință de presă la 6 octombrie, a participat la emisiuni televizate, în cadrul cărora a formulat programul său politic – accederea în parlamentul RM după alegerile din 2018, pentru a lansa și realiza Unirea celor două state românești. În cadrul acestor întâlniri publice Traian Băsescu a amintit toate acțiunile pe care le-a întreprins în susținerea cetățenilor RM  (facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române, grantul non-rambursabil de 100 mln Euro pentru dezvoltare etc.) și a RM pentru asocierea la UE. Traian Băsescu a trasat principalele linii directoare ale campaniei sale electorale:

  1. Unirea RM cu România – singura cale de accedere a RM în spațiul UE și NATO și asigurarea unui viitor cert tinerilor generații.
  2. Unirea RM cu România pe cale parlametară prin votarea unei Declarații de Unire în ambele parlamente ale celor două state românești.
  3.  Crearea masei critice de votanți în favoarea Unirii prin munca de explicare a benfciilor Unirii.
  4. Deschiderea formatului de negocieri (în timp) România-Ucraina-Rusia-UE-SUA pentru soluționartea problemei schimbului de teritorii (diferendul înghețat din stânga Nistrului).

La întâlnirile cu cetățenii au participat deputați, senatori, primari, consilieri locali din Partidul Mișcarea Populară, cu care PUN a încheiat un acord de colaborare.

PUN este unicul partid politic cu management comun în ambele state românești.

22308642_10212886770616686_2070216360356935079_n 22255019_1903317256653041_8772158988287664991_o 22291169_1903317249986375_5708858374998118129_o

22254915_1903317469986353_7001985253667021588_o 20171006_175508 22308620_10212879648478637_5542354875459722430_n

Traian Băsescu – Președintele românilor basarabeni (Interviu)

Text: Marcel Toma. Foto: Manole Sava (GREEN MIND, Bucureşti), Natalia Mitereva

Citește aici interviul realizat de VIP magazin

20171004_171655 20171004_171628

Dle Preşedinte Băsescu, aveţi vreo idee de ce sunteţi atât de iubit de românii dintre Prut şi Nistru? Cârcotaşii ar spune că aici sunteţi mai iubit decât de către românii din România…

Eu nu am făcut politică pentru a fi iubit, ci pentru a face ce trebuie, iar când am făcut ce trebuia, nu toţi românii au fost de acord cu mine, ca decident. Dar, pentru că până şi politicienii sunt oameni, sigur că mă bucură simpatia celor care îmi aprobă deciziile.

Poate, pentru că mulţi moldoveni s-au trezit cu cetăţenia română (să nu fim răi ca să zicem „cu paşaportul”) exact pe timpul preşedinţiei Dvs? Iar primul lucru pe care îl vezi în viaţă, ştiţi că nu se uită uşor…

Eu am tratat cetăţenii Republicii Moldova ca pe cetăţeni români şi am făcut pentru ei ce am putut să fac. Am modificat Legea Cetăţeniei Române pentru a-i ajuta să-şi redobândească un paşaport românesc, pentru a-i ajuta să circule, să muncească şi să înveţe în Uniunea Europeană. Până la urmă, prin voinţa lui Stalin şi a lui Hitler, aceşti oameni, nepoţii şi strănepoţii lor şi-au pierdut cetăţenia română, paşaportul românesc fără voia lor. Eu aveam obligaţia morală să fac această reparaţie faţă de o mare nedreptate a istoriei. Nu putem trăi la nesfârşit după voinţa lui Stalin şi a lui Hitler, a lui Molotov şi a lui Ribbentrop.

Credeţi în sinceritatea celor care şi-au redobândit cetăţenia română? Că au făcut-o pentru că sunt români şi punctum, dar nu pentru a călători prin lume?

Ştiţi ceva? Eu nu am vrut să fac un instrument al recunoştinţei nici din acordarea cetăţeniei române, nici din creşterea numărului de burse pentru tineri de la 100 la 5000, nici din taberele de la munte şi de la mare din România, unde vara vin mii de copii din Republica Moldova. Am considerat doar că eu, ca preşedinte al României, am obligaţia să fac ceva pentru românii din stânga Prutului.

Cât de familiarizat sunteţi cu fenomenul politicii moldoveneşti? Prin ce V-a atras? Care a fost raţionamentul aderării Dvs. la PUN şi al acceptării postului de preşedinte de onoare? La ce Vă obligă asta?

Sunt destul de familiarizat cu viaţa politică din Republica Moldova. Știu și cât de toxici sunt Președintele Igor Dodon și Vlad Plahotniuc pentru viitorul țării și al cetățenilor Republicii Moldova. Ştiu şi faptul că domnul Mihai Ghimpu, cândva un politician unionist credibil, azi e doar o epavă politică complet decredibilizată. Mai știu și faptul că cetățenii români Maia Sandu și Andrei Năstase nu au curajul să-și asume unionismul și-și mint cetățenii cu perspectiva europeană a Republicii Moldova. Or, atât Maia Sandu, dar și Andrei Năstase, știu foarte bine că Uniunea Europeană nu se va mai extinde dincolo de Prut.

Şi, atunci, iniţiativa domnului ministru Anatol Şalaru şi a doamnei profesoare Ana Guţu de a crea Partidul Unităţii Naţionale (PUN), un partid unionist, mi-a apărut ca o şansă cu un obiectiv politic: reunificarea ţării, pentru care trebuie să lupt şi eu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în România, eu sunt preşedinte al PMP, singurul partid românesc ce şi-a asumat prin statut şi program Unirea României cu Republica Moldova.

„Noi, românii, să fim demni de istoria glorioasă a națiunii noastre” – Interviu cu Ana Guțu

Ana_Gutu_R-Moldova

Citește AICI interviul integral pentru site-ul romaniabreakingnews.ro

INTERVIU CU ANA GUȚU, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale

 

  1. Sunteți singurul partid asumat unionist? Care este atitudinea fata de Unire a altor partide politice, presei / media, societății civile?

 

Partidul Unități Naționale este noua denumire a partidului Dreapta, fondat la 05 septembrie 2015, înregistrat la 30 martie 2016 de către Ministerul  Justiției al Republicii Moldova cu statut și program politic unionist. De fapt, decizia de a crea un nou partid politic la acea vreme s-a bazat pe această condiționalitate – să fie un partid unionist, explicit prin documentele sale programatoare, acțiuni, atitudini politice etc. Respectiva decizie a fost luată de un grup de colegi politicieni după  mai multe runde de negocieri cu diverse partide extraparlamentare, inclusiv PNL – partid cu  statut unionist, referitor la coagularea unei mișcări unioniste puternice. Negocierile au eșuat, fiecare partid și ai ales lider,  ținea morțiș să rămână în găoacea sa, demonstrând prin aceasta că, de fapt, nu sunt independente și nici nu râvnesc să promoveze unirea celor două state românești pe cale politică. Pe parcursul a doi ani de zile Dreapta a realizat acțiuni politice, a participat la alegerile prezidențiale, liderii Dreptei au avut întâlniri în instituțiile europene și la Departamentul de Stat al SUA. A fost primul partid politic din Republica Moldova, care a pus problema unirii celor două state românești în instituțiile internaționale.

 

Odată cu a doua schismă în sânul Partidului Liberal, prilejuită de demiterea lui Anatol Șalaru  funcția de ministru  al apărări, Dreapta a decis să se apropie de echipa lui Anatol Șalaru pentru a demara procesul de creare a polului unionist în perspectiva alegerilor parlamentare din 2017. S-a decis să unim echipele în baza platformei juridice a partidului Dreapta. Astfel, Dreapta s-a întrunit în congres extraordinar la 11 iunie 2017, în cadrul căruia și-a modificat denumirea din ”Dreapta” în ”Partidul Unități Naționale” (PUN), iar în statut a fost introdusă funcția de președinte de onoare al partidului și cea de președinte executiv. La acest congres eu mi-a dat demisia din funcția de președinte al Dreptei, fiind aleasă prim-vicepreșednte al PUN, iar Anatol Șalaru a fost ales președinte executiv al PUN.  La 25 iunie a fost organizat un alt congres extraordinar al PUN, la care Traian Băsescu a fost ales președinte de onoare, funcția de președinte rămânând vacantă până la tranșarea litigiului în instanță referitor la cetățenia RM a lui Traian Băsescu (legea cu privire la partidele politice din RM prevede obligativitatea cetățeniei și reședinței în RM pentru membrii, și respectiv, lideri unui partid politic).

Mai există partide politice, care, nu sunt împotriva unirii RM cu România, dar acest deziderat nu figurează nici în statut, nici în program. Membrii acestor formațiuni deja au început să vină în PUN, chiar dacă liderii ezită și dau dovadă de reticență, demonstrând că le este dragă mai mult ștampila de partid decât cauza Unirii. ONG-urile unioniste, precum Tinerii Moldove, Acțiunea-2012, ODIP și-au anunțat sprijinul pentru PUN.

 

  1. RM are un președinte pro-rus in acest moment. Daca și alegerile din 2018 vor da o majoritate pro-rusa, cum vedeți derularea pe mai departe a
    proiectului unionist?

 

Pro-rușii nu au dispărut niciodată din RM. Nici măcar pe timpul României Mari, când au dus o luptă crâncenă împotriva autorităților române prin diversiuni și ilegalități. Dar, ulterior, atât regimul comunist, cât și manifestările pro-ruse de astăzi nu au oprit și nici nu vor opri vreodată  mișcarea unionistă – nu a reușit  Rusia imperială să de deznaționalizeze, nici sovieticii, cu atât mai mult un pro-rus autohton nu va reuși. Presupusa majoritate socialistă î viitorul parlament nu va putea guverna, deoarece faimoasa formulă D’Hont de redistribuire a voturilor, care le-a permis comuniștilor să guverneze 8 ani de zile (2001-2009), nu e valabilă.  Dodon nu va avea majoritate în parlamentul 2018, iar unioniștii se vor regăsi în viitorul parlament, într-un număr suficient de mare pentru a apropia și a vota unirea celor două state românești.

 

  1. Ce anume ar putea convinge mai mulți moldoveni sa își dorească și să susțină Unirea, pentru ca se pare ca argumentele național-identitare nu sunt suficiente?

 

Argumentele național-identitare sunt mai cu seamă pentru cetățenii cu studii, intelectuali, filosofi și scriitori – cei care formează și modelează opiniile în societate. Din păcate, contribuția instituțiilor media la iluminarea mentalităților sociale lasă de dorit, deoarece majoritatea instituțiilor media sunt partinice, iar partidele politice în RM sunt beneficiarii direcți ai existenței statului Republica Moldova. Propaganda rusă, care nu a fost stăvilită după 1991, a influențat direct perpetuarea stărilor de spirit pro-ruse în societate. Iată de ce azi acțiunile unioniștilor în vederea promovării beneficiilor Unirii poartă și un caracter pragmatic – cetățenii RM sunt informați despre avantajele socio-economice oferite de România, țară membră a UE și NATO. Este adevărat că falimentul vădit al Republicii Moldova ca stat (după furtul miliardului, însoțit de exodul fără precedent al populației) i-a metamorfozat pe unii cetățeni ai RM, cândva românofobi din ignoranță, în unioniști pragmatici. În varii discuții cu cetățeni alolingvi din RM am dedus că și aceștia doresc Unirea, ei recunosc caracterul inevitabil al Unirii, chiar dacă nu este soluția lor preferată, privilegiind astfel raționamentele economice.

 

  1. Realizarea Unirii presupune nu doar entuziasm, ci si strategii concrete. Experții din partidul dvs lucrează la elaborarea unor asemenea modele, care sa vizeze inclusiv implicațiile economice, administrative, politice ale
    Unirii ?

 

Desigur, experții lucrează la detalierea programului politic al PUN, care este unul unionist. Unirea celor două state românești înseamnă, în primul rând, prezența României aici în RM prin investiții, interconectarea energetică, armonizarea instituțională, legislativă etc. Unirea este un proces complex, dar nu și complicat, care va trebui asumat de RM în primul rând la nivel de voință politică. De fapt, această voință politică constituie soluția tuturor problemelor în procesul Unirii. Ea trebuie să se manifeste în două etape: prima etapă – decizia de a uni Republica Moldova cu România, și, cea de a doua etapă –  disponibilitatea și eficiența instituțională de a armoniza Republica Moldova la toate nivelele cu România. Da, nu va fi ușor, vor exista piedici, cu siguranță (coloana a cincea nu doarme în RM), dar ele vor fi surmontate.

 

 

  1. Pare greu de crezut ca Transnistria si Gagauzia pot fi convinse sa accepte proiectul Unirii și să devină parte a unei Românii Mulți se așteaptă ca ele sa sară direct in brațele Rusiei într-o asemenea eventualitate. Asta înseamnă practic o noua vecinătate intre UE/NATO și Rusia.  Cum se poate gestiona un asemenea scenariu, care aparent complică problema Unirii, spre mulțumirea Moscovei ?

 

De fapt, invocarea argumentelor ”factorului găgăuz” și a separatismului din stânga Nistrului e stratagema rusească în problematica Unirii, stratagemă propagandistică, utilizată pe larg de apologeții imperialismului putinist modern, unii din ei fiind primiți și în pereții Parlamentului României (sic!). Unirea RM cu România trebuie să se realizeze la prima etapă cu teritoriul controlat administrativ de RM, adică până la Nistru. Prezența armatei a 14-ea la Tiraspol, jocul de-a statul în stânga Nistrului, a făcut ca acest teritoriu secesionist să fie luat în seamă, din păcate. Astfel, în formatul 5+2 administrația separatistă de la Tiraspol este parte componentă a formatului de negocieri.  RM a fost mereu somată de Rusia și chiar unii aliați din UE să facă cedări interminabile în fața regimului separatist, care, din păcate, la ora actuală nu este tratat ca atare. A fost introdusă în uz denumirea teritoriului secesionist ”Transnistria”, a dispărut din terminologia mediatică și calificativul ”așa zisul”, ”autoproclamatul” (ziariștii, experții, unii politicieni nu se ostenesc să le reia). Problema diferendului înghețat de pe Nistru trebuie internaționalizată, formatul d negocieri trebuie să excludă partea separatistă din el, Româna ar trebui să intre în acest format de negocieri pentru a asigura pacea la frontierele UE și NATO după Unire. Cât privește găgăuzii – această minoritate este prea puțin numeroasă ca să decidă soarta celor 82 de procente de români din RM. Găgăuzii vor simți primii beneficiile Unirii, e au trăit foarte bine pe timpul României Mari și viitorul apropiat le va oferi ocazia să trăiască într-o țară membru UE, cu cele mai largi drepturi pentru minoritățile etnice. Și, să fie clar, Moscova nu va putea fi mulțumită niciodată, iar noi nu trebuie să ne ieșim din piele pentru a o mulțumi. Mai presus de toate este demnitatea. Noi, românii, să fim demni de istoria glorioasă a națiunii noastre.

 

  1. Este posibil un dialog cu comunitatea rusofona din RM, astfel încât aceasta sa nu mai fie speriata de perspectiva Unirii cu Romania ?

 

Comunitatea minoritară monolingvă rusofonă din RM (circa 18% din totalul populației) trebuie să înțeleagă faptul (așa cum prevăd rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la subiectul drepturilor minorităților etnice și naționale) că a locui într-o țară de adopție înseamnă a respecta cultura respectivei țări, a vorbi limba ei, a te integra plenar  în societate. Foarte mulți minoritari monolingvi au deja cetățenie română, au business în România. Mulți din ei recunosc Unirea ca unica soluție pentru supraviețuire cetățenilor. Pe ei vom miza în realizarea dezideratului Unirii.

 

  1. Traian Băsescu este in acest moment destul de popular in RM, dar mai puțin popular in Romania. Alegerea sa ca președinte onorific al PUN poate aduce valoarea adăugată in proiectul unionist ?

 

Traian Băsescu este un politician de anvergură, cu o experiență politică enormă, inclusiv pe dimensiunea internațională. În 2013, decembrie, și-a exprimat dorința de a se implica în politica din RM după expirarea mandatului său de președinte al României, lansând proiectul său de Țară – Unirea RM cu România. Acest lucru s-a întâmplat acum, în 2017, când mai rămâne un an până la alegerile parlamentare. Cetățenii RM sunt cuprinși de o decepție totală și o lipsă de încredere în politicienii autohtoni. Traian Băsescu a fost președintele României care a facilitat procesul de redobândire a cetățeniei române, cel care l-a apostrofat pe Putin și a sărit în apărarea românilor din RM. Popularitatea lui Traian Băsescu în RM va ajuta recoagularea partidei unioniste, românești, care în esență este pro-europeană. Deoarece a dori Unirea RM cu România înseamnă a fi pro-european convins. Așteptăm deznodământul în cazul cetățeniei RM a lui Traian Băsescu și imediat cum va fi repus în drepturi, Traina Băsescu va fi ales în fruntea PUN.

 

 

  1. Colaborați sau comunicați cu partide sau ONG-uri din Romania pe subiectul Unirii sau pe orice alta tema de interes ?

 

La congresul PUN din 25 iunie a fost semnat un acord de colaborare cu Partidul Mișcarea Populară, iar deputatul PMP Constantin Codreanu a fost ales prim-vicepreședinte al PUN.  Orice colaborare cu ONG-urile din România pentru promovarea și realizarea Unirii celor două state românești este privilegiată.

 

  1. Ce așteptări concrete aveți de la Romania ? Inclusiv referitor la implicarea ei in proiecte in RM – sociale, culturale, economice – de anvergura?

 

Consider că toate partidele politice din România trebuie să facă un efort în a depăși disensiunile doctrinare, pentru a sprijini proiectul Unirii celor două state românești, ar trebui și să încheie un Pact pentru Unirea Republicii Moldova cu România.  În baza acestui Pact partidele politice trebuie să acționeze solidar întru realizarea proiectului Unirii pe dimensiunea politică și economică, deoarece la nivel cultural și educațional, practic, Unirea s-a înfăptuit.

 

Unirea Republicii Moldova cu România este consfințită în Declarația de Independență a RM – Interviu pentru ziare.com

img_6160

Interviu pentru zare.com

Ana Guțu, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale, dr.prof.univ, Republica Moldova

01.09.2017

Întrebări formulate de Camelia Badea

Citește AICI interviul

Ce raspuns ii dati presedintelui Igor Dodon, care a cerut scoaterea in afara legii a partidelor unioniste si i-a numit tradatori pe unionisti?

 

Igor Dodon este produsul trecutului nostru sovietic, care, dorește să perpetueze politica de deznaționalizare, fiind în serviciul unui alt stat – Rusia, sfidând bunul simț și făcând sluj în fața lui Putin, prin înjosirea propriului popor și renegarea rădăcinilor sale naționale românești. Declarațiile ofensatoare la adresa unioniștilor demonstrează odată în plus că cei de-alde Dodon se tem de unoniști, și, mai cu seamă, intuiesc inevitabilul – Unirea Republicii Moldova cu România. De aici decurge agresivitatea și limbajul suburban al lui Dodon. Dar, acesta nu poate interzice prin lege unionismul, deoarece Unirea Republicii Moldova cu România  este consfințită în Declarația de Independență a Republicii Moldova, care face corp comun cu Constituția, iar Dodon a jurat cu mâna pe ea. De fapt, Dodon nu respectă Constituția, ea nu există pentru el. Toate acțiunile sale de până acum au mers la coșul de încălcări ale Constituției, destul de plinuț pentru un impeachment de toată frumusețea.

 

Cati lideri de marca si cate partide din RM sustin la ora actuala unirea cu Romania? Ce mai arata sondajele cu privire la curentul unionist?

 

Trebuie să menționăm că unionismul ia amploare și este îmbrățișat de mai multe entități politice din Republica Moldova. Voi numi Partidul Unității Naționale (cu fosta denumire ”Dreapta”, fondat în 2015 de subsemnata și un grup de  unioniști), Partidul Liberal (actualmente reprezentat în Parlamentul Republicii Moldova, dar măcinat de scindări interne) și Partidul Național-Liberal. Ar fi judicios ca aceste trei entități să găsească limbă comună pentru a face față împreună alegerilor parlamentare din 2018, în vederea accederii în parlament a unui grup parlamentar unionist puternic. Acest grup parlamentar unionist va avea o misiune clară – să contribuie plenar la realizarea Unirii Republici Moldova cu România, asumându-și deschis, punctual și responsabil acest deziderat. Sondajele de ultimă oră arată că numărul unioniștilor este în creștere, inclusiv din contul ”pro-europenilor dezamăgiți”. Ba mai mult, opțiunea unionistă a devenit populară și printre minoritățile naționale: o parte din ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari – înțeleg foarte bine că Unirea Republicii Moldova cu România le va aduce doar beneficii. Procentul unioniștilor se ridică la 23-25%, iar unele sondaje, incluzând și unioniștii ”oportuniști economici”, dau cifra de 35-40%. În alegerile parlamentare din 2018 va fi nevoie de o coagulare serioasă a opțiunilor unioniste, iar această coagulare poate fi realizată în jurul unui lider unionist carismatic, popular printre românii din Republica Moldova. Acest lider este Traian Băsescu – politicianul cel mai popular printre cetățenii de aici (după Putin, din păcate, conform sondajelor). Mai mult, Traian Băsescu va absoarbe voturile cetățenilor, care nu neapărat sunt unioniști declarați. La alegerile parlamentare din România PMP în frunte cu Traian Băsescu a acumulat în Republica Moldova peste 60% de voturi, este o cifră impresionantă. Contăm pe faptul că Partidul Unității Naționale, în frunte cu Traian Băsescu, va deveni forța motrice a unioniștilor în alegerile parlamentare din 2018, are vor avea loc în Republica Moldova.

 

 

Partidul Acțiune și Solidaritate a depus o plangere penala pe numele presedintelui Dodon. Credeti ca acesta poate fi acuzat de tradare de tara?

 

Personal cred că Dodon a depășit demult linia roșie, prin încurajarea separatismului (discurs public agresiv cu susținerea ”eroilor” acțiunilor militare rusești împotriva Republicii Moldova din 1992), semnarea aderării Republicii Moldova   în calitate de observator la Uniunea Vamală (fără a consulta parlamentul și guvernul) ș.a. Dar, depinde de organele judiciare cum vor trata aceste acțiuni și dacă vor fi abile în a porni o anchetă penală împotriva lui Dodon. Anume abile, căci abilitate sunt.

 

Ce alte schimbari legislative grave au fost sau sunt pe cale sa fie introduse legat de limba romana sau de materia predata in scoli?

 

Intențiile lui Dodon de a interzice unionismul, de a introduce disciplina Istoria Moldovei în școli sau de a ataca limba română nu pot fi soldate cu un rezultat pozitiv pentru el, deoarece orice modificare a legilor se face în parlament, iar actuala majoritate, oricât de blamabilă ar fi ea (corupție, traseism, interese materiale etc), nu va merge la așa ceva. Dodon poate să-și atingă scopurile sale doar având o majoritate confortabilă în parlament, fapt care nu cred ca se va realiza în 2018. Dodon utilizează această retorică agresivă pentru electoratul său, menținându-l în zona sa, dar el este conștient că atribuțiile sale de moment nu-i vor permite să îndeplinească nicio promisiune electorală.

 

Ce semnale aveti din partea liderilor europeni si americani cu privire la proiectul Unirii? Centenarul ar fi un bun prilej pentru ca unionistii sa castige adepti? Daca da, cum?

 

În 2016, fiind în fruntea partidului unionist Dreapta, am întreprins vizite în instituțiile europene și nord-americane, am pus în discuție problema Unirii Republicii Moldova cu România, inclusiv pentru prima dată la Departamentul de Stat al SUA. Ni s-a dat foarte clar de înțeles că Unirea celor două state românești depinde în exclusivitate de ele – deci, în momentul în care Unirea se votează în parlamentul de la Chișinău, sunt sigură, timp de o ora – maxim două, ea se votează în ambele camere ale Parlamentului României. Iar instituțiile internaționale vor lua act de acest fapt împlinit. Centenarul Unirii trebuie să devină nu doar o suită de evenimente culturale, ci și politice, dar mai ales – economice. Prezența României în Republica Moldova ia amploare – sute de milioane de euro, non-rambursabili, au fost investiți în instituții școlare, teatre, cămine culturale etc, dar, mai este loc pentru mai bine. Mi-aș dori ca în 2018 să demareze construcția autostrăzii Chișinău-București, sau a unor linii de tren rapid Chișinău-București, Chișinău-Timișoara, Chișinău-Cluj. Să fie finalizată și lansată interconexiunea energetică (gaze naturale, energie electrică). Spațiul informațional românesc să treacă Prutul – generos și necondiționat!  Sunt trei acțiuni economice, care constituie cheia succesului pentru a lichida frontiera între frați. Așa să ne ajute Dumnezeu, să punem umărul cu toții la marea operă a Unirii Neamului Românesc!

LIMBA ROMÂNĂ DIN OCHII MAMEI MELE

poza parinti

Sfârșit de august al unei veri toride. 31 august 2017. Ziua Limbii române aici între Prut și Nistru, și, mai nou, în Țară. Odată pe ani se îmbulzesc politicienii la bustul lui Eminescu pe Aleea Clasicilor. Odată pe an. Obligativitate pentru unii sinceră, pentru alții obositoare. După care se împrăștie toți prin instituțiile lor. Unii din ei –  deputați, miniștri (majoritatea, de fapt) folosesc prin hârtiile lor în continuare sintagma ”limba de stat”. Din lașitate. Din prostie. Din trădare.

Și doar Măria Sa profesorul, profesorul de limbă română, veghează neobosit asupra dăinuirii Limbii Române. Profesorul de ieri, de azi și de mâine. Pentru mine Profesorul de Limbă Română are chipul Mamei. Ochii albaștri ai Mamei mele, aplecați asupra caietelor, scrutând atent greșelile comise de elevi. Mama nu mi-a predat nicio lecție de limbă română. Nu voia să audă vorbe că îi predă propriei fiice. Dar nici să plec în altă școală nu puteam –  școala numărul 2 din Cahul era unica școală de limbă română.

În 1989 limba română și-a recăpătat veșmântul natural. În sfârșit! – a spus Mama. Și-a amintit cum a repetat clasa a doua când ne ocupaseră rușii din cauză că peste noapte s-a trecut la alfabetul chirilic.

Venirea rușilor a adus multe tragedii în familia mamei. Au luat totul: pământ, vite, cai, covoare – totul. Apoi veni foametea. Bunicii au salvat întreaga familia de la acel prăpăd, toți cei cinci copii au rămas în viață. Ba au mai salvat și o familie de evrei de la pieire. Dar cea mai mare pierdere a fost Ionică, fratele cel mai mic al Mamei. A fost forțat de un rus pe post de învățător de gimnastică să urce în vârf de piramidă umană. A căzut și s-a prăpădit cu zile.

Mama a făcut școală. A devenit învățătoare de Limbă Română. Tata a preferat istoria. Ambii mi-au fost și școală, și universitate. Au fost colegi cu Grigore Vieru. Clandestin scriau românește. În 1989 reveniserăm la normalitatea lingvistică și istorică.

Ochii Mamei continuau să se aplece asupra caietelor, doar că deja prin sticla ochelarilor.

De Ziua Limbii Române, am mers la cimitirul central. Am depus flori la mormântul Mamei și Tatălui meu. Ei nu sunt pe Aleea Clasicilor. Au fost simpli profesori. L-au citit și iubit pe Eminescu. Au fost colegi cu Grigore Vieru. Au educat generații de elevi în spiritul adevărului științific. Și-au crescut copiii și nepoții cu dragoste pentru Țară, Neam, Limbă și Istorie. Azi, de Ziua Limbii Române, mă închin memoriei lor. Limba Română are profunzimea ochilor Mamei. Istoria noastră izvorăște din ochii lui Tata.

Glorie eternă profesorilor cuminți și înțelepți, care s-au zidit în opera educației noastre întru dăinuirea veșnică a Neamului românesc!

 

 

LEPĂDATUL DE LEPĂDĂTURĂ LA MOLDOVENI (Alegorie)

Moldovenii dintre Prut și Nistru sunt niște firi extrem de vesele. Omul vesel nu are timp pentru tristeți. Totuși, istoria lor este una tristă. Cu un secol de analfabetism și orbecăire prin întunericul imperialismului rus. Cu jumătate de secol de ocupație sovietică, ce i-a lipsit pe moldovenii dintre Prut și Nistru de identitate, de pământ. Ocupație care i-a înfometat, i-a împușcat și i-a deportat. Cu o permanentă spălare de creieri pe parcursul a circa 170 de ani. Dar istoria este tristă și moldovenii nu pot irosi viața cu ea. E mult mai vesel și mai îmbătător pentru moldovenii dintre Prut și Nistru, să cânți, să dansezi, mai ales kalinka și kazaciok, să mănânci cârnați gratis prăjiți pe banii furați din propriile lor buzunare. Că n-are importanță CĂ-CÂrnații de fapt sunt plătiți de moldoveni. Moldovenii iubesc să fie furați și mințiți frumos. Că minciuna frumoasă e o adevărată fericire pentru ei. Da, și încă ceva, extrem de important. Moldovenii dintre Prut și Nistru sunt foarte bisericoși. Da, da, bisericoși. Credincioși – mai puțin. Credincioși sunt oamenii, care își iubesc aproapele, care nu fură, care sunt milostivi și glorifică opera lui Hristos. Moldovenii sunt bisericoși. Ei cred în Popa-rusu. Ei cred în ce spune Popa-rusu. Moldovenii își fac semnul crucii foarte evlavios, cu regularitate, la paște și la Crăciun, la botez și la mort, ei se leapădă de satana așa cum îi îndeamnă Popa-rusu. Doar că după ce ies din biserică, moldovenii sunt liberi de ea și îl glorifică nu pe Hristos, dar pe Satan. Satan dintre Prut și Nistru e roșu. Da, da, roșu, nu negru. Satan cel roșu e în cârdășie cu Popa-rusu.  Moldovenii dintre Prut și Nistru sunt oameni veseli și l-au ales mereu mai mare peste ei pe Satan cel roșu, fiindcă și el el e o fire veselă. Iubește kalinka, dansează kazaciok, bea vodkă și bate mătănii la Popa-Tartarul-cel-mare pe popii-ruși. Satan cel roșu râde de moldoveni. Îi are de proști. De lepădături. Satan știe că va fi mereu iubit și adorat de ei. Fiindcă moldovenii nu se vor lepăda de Satan. Ei se leapădă mai degrabă de istoria lor. Că istoria e tristă și neînțeleasă. Moldovenii nu au timp de istorie. Nici de limba mamei. E important să ai ce pune pe limbă. Și veneticii să le spună  ce limbă vorbesc și cine sunt ei – ia acolo niște boi cu coarne. Moldovenii nu știu că sunt români. Moldovenii nu știu că vorbesc limba română. Moldovenii sunt niște lepădați. Lepădați de istorie și de memorie. Lepădați la o margine a uitării. Lepădați,  care preferă o lepădătură în fruntea lor. Moldovenii sunt români. Ei vorbesc limba română. Moldovenii dintre Prut și Nistru vor afla că sunt români, dar nu azi, mâine. Lepădarea de lepădătura roșie la moldoveni se va face când ei se vor lepăda cu adevărat de Satan, nu doar în fața lui popa-rusu, ci și în fața lui Dumnezeu Isus Hristos, mântuitorul nostru, iubitor de oameni, Amin.

 

 

 

Page 2 of 88

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén