Ana Guţu

Vineri, 18 iunie, într-o lungă şedinţă a parlamentului cu multiple proiecte de legi spre adoptare, inclusiv cel mai important proiect, amendamentele la Codul electoral în a II lectură, am avut parte de mai multe surprize. La propunerea  deputatului PL Domnul Boris Vieru a fost formulat amendamentul cu privire la obligativitatea cunoaşterii de către deputaţii aleşi în parlamentul RM a limbii de stat. Era şi de aşteptat ca deputatul PD Dumitru Diacov să conteste un atare amendament. Însă, surpriza a venit din partea colegilor de Alianţă, AMN nu a votat, MAE nu a votat,  cât despre PLDM, din cei 17 deputaţi PLDM prezenţi la şedinţă au votat în favoarea amendamentului doar câţiva. Amendamentul cu privire la cunoaşterea obligatorie a limbii române de către deputaţii din parlamentul RM nu a acumulat majoritatea calificată, acumulând doar 24 voturi. Iată lista deputaţilor din AIE care nu au susţinut obligativitatea cunoaşterii de către aleşii poporului a limbii de stat: PLDM -  Ţap Iurie, Ghileţchi Valeriu, Streleţ Valeriu, Agache Angel, Ionaş Ivan, Furdui Semion; AMN – Urechean Serafim, Balan Vasile, Pleşca Ion, Platon Veaceslav;  PD – fracţiunea in corpore.

Anual din bugetul statului sunt cheltuite milioane de lei pentru a sigura traducerea în limba rusă a documentelor oficiale, mii de funcţionari sunt salarizaţi pentru această activitate.Bilingvismul în RM instituit de Legea despre funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM din 1989, din păcate, a instituit acest bilingvism despre costurile căruia nimeni niociodată nu vorbeşte public în cunoştinţă de cauză. La una din interpelările mele la acest subiect Ministerul Finanţelor nu a ştiut să-mi dea un răspuns concret.

Quo vadis, Republica Moldova?

Deputatul PL Ana Guţu a înaintat o iniţiativă legislativă referitor la modificarea articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, publicată în  Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001, în actuala formulare este foarte restrictiv şi încalcă dreptul omului la autoidentificare etnică şi culturală.  Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere a componenţei demografice. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere a identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în depedenţă de gradul său de formare, de doctrinele şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şiLibertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Ţinând cont de aceste argumente, propunem reformularea completăa articolului 68 din Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.200, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.97-99/765 din 17.08.2001.

Iniţiativa a fost înregistrată în luna aprilie 2010. Implementarea acestei iniţiative legislative nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a examinat iniţiativa şi a propus-o pentru examinare în plenul parlamentului.

Init.legisl.GUTU id.nat.

La 30 mai 2010 Comunitatea moldovenească din Quebec, Canada, a organizat lansarea primei broşuri a comunităţii care prezintă activităţile membrilor săi, acţiunile promovate de preşedinta comunităţii Doamna Ala Mindicanu şi membrii consiliului din care fac parte oameni de afaceri originari din Republica Moldova, printre care se numără şi Andrei Carandiuc, absolvent al filierei francofone Gestionarea Afacerilor de la ULIM.La doar 6 luni de existenţă comunitatea a reuşit să regrupeze în jurul său  cetăţeni din RM  şi din România.În alocuţiunea sa Doamna Ana Guţu, deputat PL, i-a îndemnat pe mebrii comunităţii să nu piardă legătura cu ţara de origine, să contribuie la procesul decizional la nivel politic şi economic, să-şi asume plenar identitatea civică a ţării care i-a acceptat ca imigranţi, dar să nu-şi uite originile etnice, chiar dacă au plecat departe în căutarea fericirii.

Comunitatea este foarte activă şi încearcă să fie utilă nu doar compatrioţilor noştri care au emigrat, ci şi pentru cei rămaşi acasă. la 13 iunie comunitatea va organiza un concert de binefacere şi colectare de fonduri pentru copiii din Coşniţa. La finele lunii iulie  preşedinta comunităţii Doamna Ala Minidcanu se va deplasa la Chişinău pentru a lansa această acţiune şi a aduce fondurile colectate copiilor din Coşniţa. Membrii comuniăţii încearcă deseori să recomnstituie atmosfera de acasă, se îngrijesc de păstrarea tradiţiilor culturale româneşti şi transmiterea lor copiilor din familiile tinere, copii care sunt născuţi în Canada şi, de fapt, sunt cetăţeni canadieni. Recent Mihai Ghimpu a înaintat o iniţiativă legislativă prin care cetăţenilor altor state li se  va oferi posibilitatea de a redobândi prin recunoaştere cetăţenia Republicii Moldova. Va fi şi cazul copiilor din Canada şi alte ţări de emigraţie a cetăţenilor RM, născuţi din părinţi originari din Republica Moldova.

Le 29-30 mai à Montréal dans les bureaux de l’Agence Universitaire de la Francophonie a eu lieu la réunion du Conseil associatif de l’AUF. L’agenda du CA a prévu la discussion visant la stratégie de l’AUF a l’égard des universités de Haiti, l’expérience des collègues de l’Afrique de l’Ouest dans la promotion de la programmation quadrienale, la relance des reseaux institutionnels de l’AUF, l’adhésion de nouveaux membres à l’AUF, la préparation des actions marquant le 50-e anniversaire de l’AUF en 2011. Après l’analyse des solicitations d’adhésion et l’aceptation par le CA de nouveaux membres, l’AUF regroupe à présent 759 établissements d’enseignement supérieur et centres de recherches. 4  établissements haitiens ont été admis à l’AUF, et, suite aux assises de l’AUF qui se sont ténues avant la réunion du CA, l’AUF mettra en place une stratégie d’aide aux universités haitiennes afin d’aider Haiti à  faire face à la crise après-séisme qui a gravement affecté le système d’enseignement supérieur du pays.

Astăzi la Paris a avut loc reuniunea Comisiei de Monitorizare a APCE. În agenda a fost inclusă şi chestiunea vizând situaţia politică din Republica Moldova. Raportul elaborat de raportorii Josette Durrieu şi Ejidijus Vareikis a fost prezentat membrilor Comisiei. Doamna Josette Durrieu a a repetat de trei ori cuvântul „merit” la adresa coaliţiei de guvernare a AIE, care asigură totuşi, în condiţiile unui blocaj instituţional, o bună guvernare,  cu demararea unor reforme necesare şi asumate, pe calea progresului spre binele ţării. După o scurtă prezentare cuvântul li s-a oferit delegaţilor  RM la APCE Doamnei Ana Guţu, PL şi Domnului Grigore Petrenco, PCRM. Ana Guţu a prezentat opţiunea majorităţii parlamentare referitor la amendarea articolului 78 din constituţie, şi anume, în sensul alegerii preşedintelui prin sufragiu universal şi direct. Ana Guţu a atenţionat de asemenea Comisia de monitorizare asupra boicotării  în continuare de către fracţiunea PCRM a şedinţelor plenare ale parlamentului, despre soarta posibilă a celor două iniţiative care eventual ar putea fi supuse votului în parlament în luna noiembrie. Deputatul Grigore Petrenco a expus viziunea PCRM în materie de reformă constituţională, inclusiv posibilitatea amendării Constituţiei de către viitorul parlament şi nu de actuala legislatură. Dânsul s-a plâns de asemenea de soarta ziarelor Moldova Suverană,  Nezavisimaia Moldova şi a companiei NIT, care, în viziunea PCRM, sunt strâmtorate de actuala guvernare.  Doamna Ana Guţu a lansat ideea acceptată de AIE referitor la posibilitatea organizării unui referendum constituţional în caz dacă partidele politice nu vor ajunge la un consens pentru modificarea art.78 din constituţie. Reprezentantul Stângii Unite pentru Europa deputatul APCE Domnul Laakso i-a mulţumit personal Doamnei Guţu pentru votarea celor doi candidaţi ai PCRM în componenţa delegaţiei RM şi a constatat că acest fapt este un progres notoriu pe calea unui dialog între forţele politice.

Deputatul APCE Michael Hancock din marea Britanie s-a arătat surprins de faptul că opoziţia parlamentară din RM vine în instituţiile internaţionale (în exteriorul ţării) ca să spună ce se petrece în RM şi nu onorează obligaţiunile constituţionale care i-au fost delegate de alegători, adică nu participă la şedinţele parlamentului  moldovenesc. El a numit un astfel de comportament „bizar”, inacceptabil pentru oricare stat democratic,  şi a pus la îndoială  încrederea poporului din RM în PCRM din moment ce reprezentanţii acestui partid au un comportament iresponsabil (citat din spusele Domnului Hancock).

După audieri,  Doamna Josette Durrieu a avut discuţii cu delegaţii din RM şi a refuzat categoric eventualitatea unei misiuni a raportorilor în RM până la 16 iunie (deputatul G.Petrenco a insistat asupra unei atare misiuni). Josette Durrieu s-a arătat convinsă că actuala majoritate care se află la guvernare poate să gestioneze singură situaţia politică din ţară. Ea a invocat şi faptul că la dispoziţia membrilor Comisiei de la Veneţia au fost puse versiunile TRUNCHIATE în engleză şi franceză ale Constituţiei RM. Josette Durrieu urmează să vorbească imediat cu preşedintele Comisiei de la Veneţia Domnul Gianni Buquicchio pe marginea acestui caz scandalos de manipulare evidentă, deoarece interpretarea articolelor din constituţia RM a fost făcuta anume în baza versiunilor trunchiate ale constituţiei RM. Urmează să se afle cine a fost la originea acestui act fără precedent şi care a fost scopul unui atare incident cu urmări grave pentru credibilitatea instituţiilor europene.  Raportul pe marginea funcţionării instituţiilor democratice în RM cel mai probabil că va fi audiat la sesiunea APCE din luna septembrie a acestui an.

La 11-14 mai, la Santander, Spania, în incinta Palatului Regal Magdalena, a avut loc seminarul internaţional cu genericul: “Spania şi Republica Moldova – două frontiere ale latinităţii”. In cadrul seminarului o delegaţie a Republicii Moldova în frunte cu Ana Guţu, deputat în parlament, a participat la acest seminar cu prelegeri  ce tratează o tematică civilizatoare, culturală şi geopolitică. Din delegaţie au mai făcut parte Ludmila Coadă, decanul facultăţii Istorie şi Relaţii Internaţionale, ULIM, Raisa Bolado Alupi, doctorandă la Universitatea Complutense din Madrid, Tudor Mihai, absolvent ULIM, specialist în finanţe internaţionale, Ion Guţu, şef catedră filologie franceză, USM.

Invitat special al seminarului a fost Petre Roman, fost primi-ministru al României, a carui mama a fost originara din Santander.

Seminarul a fost organizat de Societatea Regală “Menendez Pelayo” din Santander şi Universitatea Internaţională “Menendez Pelayo”.  Manifestarea este rezultatul colaborării stabilite între ULIM şi Societatea Regală “Menendez Pelayo”, cea de a doua parte a seminarului va avea loc la Chişinău, la 21-25 septembrie 2010. Evenimentul a fost reflectat pe larg în presa locală din Santander.

Prezentare Ana GUTU (es)