Category Archives

7 Articles

opinii/Republica Moldova/România

ADRIAN DUPU ȘI ”TALENTUL” SĂU POLITIC

Posted by anagutu on

ADRIAN DUPU ȘI ”TALENTUL” SĂU POLITIC

 

În atenția Prim-ministrului României, domnului  Marcel Ciolacu

În atenția Președintelui PNL România, domnului Nicolae Ciucă

Scrisoare deschisă

Azi am fost surprinsă când am descoperit o versiune video a unei dezbateri electorale pentru europarlamentarele din România, difuzată la un post de televiziune din Chișinău la 6 iunie 2024. La dezbatere au participat trei candidați electorali : unul din partea alianței PSD-PNL, unul din partea Alianței Dreapta Unită și al treilea din partea Partidului AUR.

Nu am urmărit nicio dezbatere electorală în campanie, pentru că știam foarte bine cu cine voi vota la europarlamentarele din 9 iunie 2024. Un coleg m-a atenționat că reprezentantul coaliției PSD-PNL Adrian Dupu, actualul secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din Guvernul României, a menționat umila mea persoană în cadrul dezbaterilor cu titlu denigrator. Curiozitatea m-a făcut să vizionez acea dezbatere, care, din punctul meu de vedere, nu a prezentat o lecție bună de urmat pentru tinerii politicieni.

Și uite că în plină desfășurare a ping-pongului de invective electorale între candidați, apare și numele Ana Guțu. În dorința de a critica oponenții politici, Adrian Dupu a pus la îndoială corectitudinea numirii mele politice la 16 ianuarie 2020 în calitate de Secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (departament înființat la propunerea lui Traian Băsescu și PMP),  eu fiind propusă de Partidul Mișcarea Populară, care a făcut parte din guvernul minoritar condus de Ludovic Orban.

Care a fost pretenția formulată de Adrian Dupu ? Citez ad litteram, ”Orban a numit-o  (la DRRM ) pe Guțu, care i-a luat banii lui Nicolae Dabija”.  Dumnezeu să-l ierte pe Nicolae Dabija.

Să formulezi o astfel de învinuire în cadrul unei dezbateri electorale este, cel puțin, o lipsă de bun simț și o sete nemărginită de manipulare pentru a cerși votul alegătorului.

Ceea ce trebuie să știe cetățenii este faptul că timp de un an și două luni, cât mi- am exercitat funcția de Secretar de stat la DRRM din partea Partidului Mișcarea Populară, eu, profesor Ana Guțu,  am respectat cu strictețe legislația națională a României, care ține de funcționarea DRRM și reglementează finanțarea proiectelor din bugetul public al Guvernului României. Nu există nicio învinuire oficială sau acuzare în adresa mea pe motiv că aș fi încercat să încalc legislația.

Niciodată nu am pus la îndoială ceea ce face România pentru Republica Moldova, ba dimpotrivă, am promovat și voi promova în continuare românismul, identitatea românească, voi încerca să apăr și să promovez limba română pe teritoriul Republicii Moldova.

Totuși, probabil a venit momentul să adresez câteva întrebări superiorilor guvernamentali și politici ai lui Adrian Dupu, aceste întrebări ținând de statutul și funcționarea DRRM în raport cu eficiența acțiunilor/proiectelor finanțate din bani românești.

Ca să înțelegeți ce am în vedere voi menționa următoarele.

Timp de un an și două luni cât am activat în calitate de secretar de stat la DRRM, această structură nu avea persoană juridică și funcționa în cadrul Secretăriatului General al Guvernului României. Pe timp de pandemie, fără posibilitatea de a face angajări în stare de urgență medicală, practic, am avut numai mult de 14 angajați, cot la cot cu mine, au gestionat și au dus la bun sfârșit, de o manieră absolut corectă, legală, proiecte finanțate de guvernul României în valoare de circa 2 milioane lei românești.

Întrebare: după venirea lui Adrian Dupu în calitate de Secretar de stat la DRRM, cum a fost posibil ca acest micro-departament să se transforme într-o mașinărie funcționărească cu peste 100 de angajați ? Oare puținele mega-proiecte festivaliere-expoziționale etc., pe care le finanțează guvernul României prin DRRM nu pot fi gestionate de un număr mai mic de angajați ? Sau poate DRRM, așa cum spune gura lumii prin București,  s-a transformat într-o sinecură a activiștilor politici din PNL? De ce durata de aplicare pentru proiecte în cadrul DRRM nu este una accesibilă, ci foarte restricționată pe parcursul unui an de zile, fapt ce duce la clientelizare, prin fidelizarea doar a unor și acelorași beneficiari ? De ce în perioada secretariatului general DRRM al lui Adrian Dupu au fost reduse finanțările către instituțiile media din Republica Moldova, instituții care promovează românismul, identitatea și cultura românească (printre ele și hebdomadarul ”Literatura și Arta” al răposatului Nicolae Dabija) ? De ce nu sunt finanțate proiecte mediatice de promovare a rolului României în calitate de susținător permanent al Republica Moldova în aspirațiile sale euro-atlantice ? De ce funcția de Secretar de stat al DRRM în Guvernul României, așa cum am văzut cu toții în acest an, este pe larg exploatată în scopuri electorale și mai puțin în scopul promovării identității românești, comunității de cultură, limba și neam în România și Republica Moldova ?

Mai la urma urmei, de ce Guvernul României nu consideră necesară aflarea într-o astfel de funcție a unei personalități marcante din Republica Moldova, și nu a unui fad anonim din partidele aflate la guvernare? În această funcție nu pot accede oameni pe criteriul  care și cât finanțează partidul.  Parcursul lui Adrian Dupu este inadecvat din punct de vedere al intereselor naționale ale României! El a fost Secretar de stat la Ministerul transporturilor în Guvernul condus de Ludovic Orban, iar după schimbarea politică în toamna 2020 – nu a mai avut loc politic acolo și ”a fost exilat” la DRRM. D, da, anume exilat! Căci nu i-a plăcut nici sediul din Primăverii 22, nici biroul său, a ordonat schimbări de proiectare a încăperilor subalternilor, pentru care s-au cheltuit inutil bani, apoi a cerut guvernului un sediu mai mare etc.etc.

Nu-i voi cere lui Adrian Dupu să formuleze scuze publice, pentru că îmi dau seama de nivelul său insuficient de pregătire intelectuală și deontologică. L-aș sfătui să ia lecții de tehnologii politice, de comunicare, să citească mai mult, și, mai cu seamă, să nu se laude că el cunoaște diferența dintre Rezina și Rezeni. În Republica Moldova trebuie să cunoști mult mai multe, inclusiv cine este Ana Guțu.

I-aș fi recunoscătoare Guvernului României, MAE, să nu-l mai trimită  pe Adrian Dupu atât de des la Chișinău în delegații oficiale, pentru că a infectat în exces prin prezența sa sterilă din punct de vedere al conținutului ideatic, instituțiile media, care sunt finanțate de DRRM. Este jenant să vezi cum aceste instituții media finanțate de DRRM se străduie din răsputeri să-i asigure lui Adrian Dupu vizibilitate (cu treabă și, mai ales, fără) în știrile pe care le difuzează.

Din păcate Adrian Dupu, în afară de limbajul de lemn în stil papagalicesc nu are ce să ofere publicului:  reia fraze șablon, le repetă, și, uneori se stropșește la oponenți, fâcând-o în stil semi-teatral absolut ridicol.

Sper că această scrisoare va fi citită de șefii politici ai lui Adrian Dupu, de superiorii săi guvernamentali.

Eu, în calitate de cetățean al României și cetățean al Republicii Moldova, repet: îmi doresc ca în fruntea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova să fie numită o personalitate notorie, cu profundă înțelegere și cunoaștere a realităților din Republica Moldova, personalitate care să se ocupe mai puțin  sau chiar deloc de tragerea sforilor politice, de interese clientelare de partid.

Dar, desigur, cel mai bun sfat pe care îl pot da autorităților politice ale României este să înființați un Minister al Unirii cu Republica Moldova, dacă vreți ca Româna să facă istorie într-o Europă atât de turbulentă.

 

Ana Guțu

Doctor în filologie romanică, profesor universitar

pentru activități academice și politice:

Decorată cu ordinul ”Steaua României în Grad de Mare Cruce” (2013)

Decorată cu ”Ordinul Republicii” al Republicii  Moldova (2014)

Decorată cu ”Ordinul Legiunea de Onoare” al Republicii Franceze în Grad de Cavaler (2014)

 

opinii/politic/Republica Moldova/România/Unirea

DESPRE NAȚIONALITATE ȘI ETNIE LA RECENSĂMÂNT.

Posted by anagutu on
DESPRE NAȚIONALITATE ȘI ETNIE LA RECENSĂMÂNT.

📜✍️DESPRE NAȚIONALITATE ȘI ETNIE LA RECENSĂMÂNT.

📜Există două doctrine sociale în definirea noțiunii de «apartenența identitară la un stat» – doctrina germană și doctrina franceză.

👉Conform doctrinei socio-politice germane identitatea legitimată prin frontierele unui stat se numește “cetățenie”. Astfel, poți fi cetățean al SUA, al Canadei, al Germaniei, deoarece locuiești în frontierele acestor state, dar să te autoidentifici din punct de vedere national-cultural-originar drept român, grec, turc etc .

👉Doctrina franceză definește «naționalitatea» drept «cetățenie», astfel, în Franța oricare ar fi originea locuitorilor Franței (francezi, senegalezi, români, tunisieni etc) ei toți oficial sunt înscriși în documentele de identificare că fiind de “naționalitate franceză”.

👉România și Republica Moldova au îmbrățișat doctrina socio-politică germană, astfel, în documentele de identitate este utilizat termenul de “cetățenie”. Deci, termenul “naționalitate” este rezervat identității culturale-naționale a cetățenilor.

👉‼️Există diferență, totuși greu perceptibilă de publicul larg, între “naționalitate” și “etnie”. Savanții sociologi, politologi consideră că etniile sunt entități teritoriale, continue sau discontinue, cultural-lingvistice, care nu au propria lor țară în afara frontierelor statului-gazdă, nu au o țară proprie, formată istoric de-a lungul timpului. Etniile locuiesc pe teritoriul altor țări, având autonomii culturale sau teritorial administrative.

👉În Republica Moldova există două etnii – romii și găgăuzii. Ceilalți reprezentanții ai segmentului social, care se identifică drept ucraineni, ruși, evrei, polonezi, bulgari etc – sunt “minorități naționale”, deoarece ei provin din țările lor de origine Ucraina, Rusia, Polonia s.a., adică țări-națiuni.

👉🇷🇴România este țară – națiune, deoarece națiunea română a trecut prin procesul istoric de formare și de constituire a națiunii, ca și celelalte națiuni europene. România are teritoriu istoric format, limbă istoric dezvoltată în baza limbii latine.

👉🇲🇩Republica Moldova nu este țară – națiune, ci un stat creat artificial prin inerția abuzului imperiului rus, al celui sovietic și al regimului nazist.

‼️👉La ora actuală există o singură națiune română🇷🇴, care este repartizată în două entități juridico-politice : Țara – națiune România🇹🇩 și statul-teritiriu Republica Moldova🇲🇩.

‼️✍️Întrebările din formularul propus pentru recensământul populației din 2024 în Republica Moldova, ce țin de identitatea național – culturală sunt formulate greșit de Biroul național de statistică, deoarece nu este validată/explicată /respectată oficial doctrina socio-politică germană.

‼️Astfel, întrebările
41. De ce etnie (naționalitate) vă considerați ?
42. Doriți să declarați o a doua etnie (naționalitate) ?
vor duce în eroare cetățenii – respondenți.

👉Pentru a evita confuzia la recensământ, stimați cetățeni ai Republicii Moldova, răspundeți cu un singur cuvânt : ROMÂN🇹🇩.

👉Și la altele două întrebări
44. Care este limba maternă ?
45. Care este limba vorbită de obicei ?
Răspundeți cu o singură sintagmă :
LIMBA ROMÂNĂ🇷🇴.

#numaiunirea
🇷🇴🇷🇴🇷🇴🇷🇴🇷🇴

opinii/politic/Republica Moldova/România/Unirea/Uniunea Europeană

AN 2024 NOU – PROBLEME VECHI

Posted by anagutu on
AN 2024 NOU – PROBLEME VECHI

 

AN 2024 NOU – PROBLEME VECHI

 

05.01.2024

 

Omenirea a intrat în cel de-al 2024 an de la nașterea lui Hristos, ducând povara milenară, seculară la vechilor-noilor probleme. Războaiele, care păreau să se stingă pe Terra la început de mileniu trei, cel puțin ca mijloc de soluționare a neînțelegerilor între țări, se pare că și-au reaprins flacăra, de această dată cu o putere infernală, mistuitoare, greu de stăvilit cu un simplu cuvânt, chiar dacă mai întâi a fost el, cuvântul. Ceia ce părea cucerit, stabilit, tranzacționat prin forța rațiunii la nivel internațional, cu prețul unor sacrificii enorme – pax universalis, a fost aruncat în aer de platitudinea esenței distrugătoare, prezente ineluctabil în capetele unor dictatori, cărora le-a fost încredințată puterea de a conduce și de a decide în fiefurile lor.

2023 – anul războaielor.

După invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022 lumea  a pornit pe calea resetării la nivel mondial. Zeci de ani de muncă asiduă în stabilirea unor reguli de joc întru menținerea dialogului civilizat la nivel internațional par să se risipească în fumul bombardamentelor distrugătoare, în urma cărora rămâne doar moarte: cimitire, gropi comune, crematorii ambulante. Și parcă nu era de ajuns această apocalipsă în Ucraina, pe 7 octombrie terorismul intră în joc, antrenând izbucnirea unui alt focar, la fel de intens, între Israel și Hamas. Nimic nu a fost întâmplător, Rusia se implică în războaiele de pe glob la scară mondială, în trei state central-africane au loc lovituri de stat, iar huntele militare ajunse la putere anunță solidarizarea lor cu Rusia.

Anul 2023, conform informațiilor din Washington Post, Ucraina a primit de trei ori mai puțin ajutor din partea Occidentului, Consiliul European nu a votat la 15 decembrie 2023 acordarea ajutorului de 50 miliarde de euro pentru Ucraina (premierul Ungariei Victor Orban nu a votat în favoarea acestui ajutor),  Congresul SUA, din cauza disputelor interne între democrați și republicani, amână ajutorul financiar pentru Ucraina. În aceste condiții, chiar dacă linia frontului din Ucraina pare să fi încremenit, Rusia, cu un buget militar de 110 miliarde de dolari, și 500 miliarde de dolari câștigați în 2023 din exportul de gaze naturale spre Asia, a prins la curaj și a început să amenințe UE și NATO. Rachetele rusești atacă orașele Ucrainei zilnic, provocând pierderi logistice și de vieți omenești. O zi de război în Ucraina o costă pe Rusia  aproximativ un miliard de dolari. Rusia vrea să extenueze Ucraina, să o epuizeze de resurse, urmând tactica pământului pârjolit.

 

Președintele Volodimir Zelenskyi, în ultimul său interviu pentru The Economist, în noaptea de revelion a rostit următoarea frază: ”Putin o să vă mănânce la cină, cu tot cu UE, cu tot cu NATO, cu tot cu democrație și libertate.” Disperarea președintelui ucrainean este lesne de înțeles. Se pare că ”oboseala” față de războiul din Ucraina a pus stăpânire pe occidentali, pe lideri, pe cetățeni. Anul 2024 vine cu o cavalcadă de alegeri în mai multe state UE, dar și în SUA. Accentele s-au schimbat, Occidentul intră în campanie electorală. Ucraina, desigur, va primi ajutor în continuare, și din partea UE, și din partea SUA. Mai mult, vor funcționa și acordurile pe bilaterală, iar sprijinul logistic nu va conteni. Totuși, Ucraina e pusă în situația de a se descurca mai cu seamă, bazându-se pe propriile resurse umane, inginerești, logistice. Economia Ucrainei este deja setată pe modul ”război”. Ucraina este unica națiune, unica armată, putere militară, care se confruntă cu diavolul kremlinez. Iar în acest război Ucraina a devenit unica și cea mai curajoasă națiune din lume din singurul motiv că s-a confruntat cu Rusia, puterea nucleară de care, din pcate, Occidentul încă se mai teme.

 

Visul european.

În această conjunctură belicoasă, Uniunea Europeană a fost constrânsă, practic, să facă cedări și concesii sub presiunea războiului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, în 2022 Ucrainei i s-a acordat statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, iar în decembrie 2023 Consiliul European a votat (fără premierul ungar Victor Orban, care a fost scos la ”o cafea” de cancelarul Germaniei Olaf Scholz) pentru demararea în 2024 a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Desigur, Republica Moldova a profitat de oportunitatea creată de războiul din preajmă și ”s-a agățat” de carul ucrainean. Nu este o metaforă, este o realitate, despre care aflăm din surse de informare internaționale. O simplă analiză lexicometrică din toate știrile la subiectele menționate va demonstra că Ucraina, ca stat, este menționată la fiecare pas, cel mai des, pe când Republica Moldova este menționată doar ocazional, oricât de tare s-ar strădui guvernarea Maiei Sandu de la Chișinău să-și adjudece succesele diplomatice, toată lumea cunoaște foarte bine, că salvatoarea noastră a fost și este în continuare Ucraina.

Turațiile mașinăriei mediatice, care se află în serviciul puterii din Republica Moldova, s-au triplat, iar sintagma ”integrarea europeană” este parte a lexiconului chiar și a picilor de 4-5 ani.

 

2024 – an  electoral la superlativ.

 

În 2024 vor fi alegeri prezidențiale în SUA, în Rusia, în Republica Moldova, iar în țara noastră România vor avea loc pe 9 iunie alegeri pentru parlamentul european, iar în toamnă – alegeri locale, alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale. În circa jumătate din țările membre ale UE de asemenea vor avea loc alegeri parlamentare. Deci, anul 2024 este un an electoral la cel mai înalt grad posibil, mai ales pentru cetățenii Republicii Moldova, care mai dețin și cetățenia română!

Iar ca să nu ne plictisim, din imprudență sau rea consiliere, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a lansat inițiativa organizării unui referendum pe problema acceptării sau respingerii ideii de integrare europeană a Republicii Moldova. Parlamentul la ultima ședință din 2023 a și adoptat legea despre organizarea referendumului și a modificat Codul electoral, ca referendumul să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, locale sau parlamentare.

Din păcate, inițiativa cu referendumul este una prematură, și este complet superfluă. Republica Moldova abia de va da start în martie 2024 negocierilor (care vor fi extrem de complicate și îndelungate) pe cele 35 de capitole, fondurile europene vor veni mai târziu, deoarece noul parlament european va trebui să se constituie în grupuri politice, să aleagă noua componență a Comisiei Europene, iar procesele politice iau timp, mai ales în condițiile ascensiunii suveraniștilor în toate statele membre UE, inclusiv România. În lipsa unor investiții serioase, cu finalizări palpabile în Republica Moldova, cetățenii nu vor avea suficientă convingere pro-occidentală pentru a vota la referendum. Cu atât mai mult că, Rusia  duce liniștită războiul hibrid în Republica Moldova, având suficienți idioți utili prin partide pro-ruse, ba chiar în funcții politice importante (a se citi primarul de Chișinău Ion Ceban). Nu în ultimul rând, e bine să cunoaște că Republica Moldova a trecut prin șase referendumuri, din care doar unul a fost validat. Există riscul invalidării referendumului din cauza absenteismului sau din cauza votului protestatar. Știm foarte bine, cum, de exemplu, referendumul din 2005 pentru adoptarea Constituției Europene din Franța – țară europeană cu ditamai democrație și civilizație – a picat. Când mi-am întrebat colegii profesori universitari francezi, de ce au votat împotriva Constituției Europene, al cărui text a fost elaborat sub conducerea fostului președinte francez Valery Giscard d’Estaing – ei mi-au răspuns c, de fapt, ei nu sunt împotriva Constituției Europene, ci au dat un vot de blam președintelui francez de atunci Jacques Chirac, a cărui popularitate era în cădere liberă.

Mai există exemple în istorie, care pot fi citate, dar, la toate aceste exemple trebuie să anexăm realitatea Republicii Moldova: propaganda rusă nu a fost stârpită deocamdată, Rusia va arunca resurse financiare inimaginabile pentru a zădărnici un ”da” hotărât la acest referendum, de 15 ani victoria forțelor pro-occidentale în Republica Moldova depinde de cetățenii din diaspora, iar de data această nu există garanții că diaspora se va mobiliza exemplar.

 

Maia Sandu poate fi sigură de faptul că va câștiga cel de-al doilea mandat prezidențial, are toate datele problemei soluționate: resursa administrativă, majoritatea parlamentară și guvernul în favoarea sa, instituțiile media și ONG-urile de curte își fac bine treaba. Forțarea unui zid  poate deveni periculoasă, mai ales dacă nu te asiguri de trăinicia acestuia.

 

România, Țara noastrăcu ea trebuie să se unească Republica Moldova, până în frontiera controlată pe Nistru.

 

România a intrat în noul an 2024 cu noua legislație fiscală, cu majorări de pensii și salarii. Noi, românii, avem de ales reprezentanții noștri în Parlamentul European, iar la toamnă – ne vom alege deputații, senatorii, primarii/consilierii locali. România merge înainte. România este stat membru UE și NATO. În pofida asperităților între politicieni pe motivele luptei pentru putere, România este în siguranță, se dezvoltă economic, avansează și progresează,

În aceste condiții de restriște din regiune, sunt sigură, că pentru Republica Moldova, când Kremlinul stă cu mâna pe butonul roșu, pe lansatoarele de rachete, unica soluție geostrategică, politică, juridică este Unirea cu România până în frontiera controlată de pe Nistru.

Un vot simultan în ambele parlamente românești a unei Declarații juridico-politice de Unire ar pune capăt tuturor sinuozităților, labirinturilor, prin care își propune Republica Moldova să treacă, înfruntând lungul și, uneori improbabilul, parcurs de aderare la UE.

 

 

opinii/politic/Republica Moldova/România/Unirea

NUMAI UNIREA VA SALVA LIMBA ROMÂNĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Posted by anagutu on
NUMAI UNIREA VA SALVA LIMBA ROMÂNĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

La 31 august în fiecare an sărbătorim și onorăm limba română pe ambele maluri ale Prutului. Așa se face că anume în ajunul sărbătorii ”Limba română” se întețesc evenimentele, festivalurile, expozițiile, scrierile consacrate limbii române. Dar trece sărbătoarea și lucrurile revin la ”normalitate”. Eu aș numi-o mai degrabă anormalitate. Explic de ce.

Chiar dacă Republica Moldova își sărbătorește cu fast în fiecare an aniversarea Independenței și a primei legislații lingvistice, din păcate, cei 34 de ani au fost mult prea insuficienți întru afirmarea și, mai ales, salvgardarea limbii române în Republica Moldova.

Voi nota absența unei legi speciale de politici lingvistice, a unei concepții/strategii, unui plan de acțiuni la nivel instituțional/guvernamental – toate aceste norme ar trebui să garanteze ca limba română să ocupe locul, pe care și-l revendică legal timp de peste trei decenii. Nicio guvernare nu și-a  asumat (din lașitate) responsabilitatea elaborării unor politici lingvistice adecvate pentru un teritoriu, care a fost bântuit de ocupația sovietică rusească și unde limba română nici azi nu se simte la ea acasă.

În lipsa unei concepții de politici lingvistice – limba română este doar o disciplină școlară (adevărat, în baza unui curriculum destul de elaborat), pe care o predau profesorii-entuziaști. Dar, e suficient să părăsim pereții școlii sau ai instituțiilor de învățământ de orice gen, și, imediat sucombăm într-o atmosferă lingvistică absolut nocivă și infectă. Mă refer la prezența în exces a limbii ruse în toate sferele vieții economice, politice, sociale și culturale.

Spațiul mediatic este intoxicat de canale de televiziune și radio retransmise din Rusia agresoare. Mai mult decât atât, puținele canale de televiziune și radio care emit în limba română retransmit conținuturi media în limba rusă, deoarece la ora actuală Republica Moldova face parte din spațiul drepturilor de autor CSI, gestionat direct de Moscova. Instituțiile media din Republica Moldova preferă să achiziționeze conținuturi în limba rusă, deoarece conținuturile media în limba română sunt mai scumpe.

Bilingvismul român-rus este ilegal: legea anacronică din 1989, care instituia bilingvismul român-rus, a fost abrogată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova în 2016. Niciun act legislativ actualmente nu impune instituțiile statului să emită documente în două limbi – română și rusă. Totuși, există anacronisme: legea cu privire la actele civile, unde (din păcate!) este stipulat că actele de identitate trebuie să fie redactate în limba română și rusă (în loc de română/engleză, de exemplu); legislația fiscală care instituie bilingvismul român-rus în formularele fiscale; toate formularele medicale în instituțiile statului sunt emise în două limbi – română și rusă; foile cu antet oficiale ale instituțiilor statului sunt imprimate în două limbi – română și rusă etc.

Nu mai zic de promovarea ilegală a bilingvismului român-rus de instituția legiuitoare supremă – Parlamentul Republicii Moldova, unde toată documentația, ce ține de procesul legislativ, este tradusă în limba rusă, pentru deputații cu handicap lingvistic major: cei care NU cunosc limba română.

Deja prezența ilegală a limbii ruse pe site-uri instituționale, în spoturi și panouri publicitare, în show-uri comerciale, festivaluri etc. e o realitate sovietică, ce nu a fost depășită până azi.

Voi menționa o tristă realitate, despre care  nu vorbește nimeni în public, și anume: tristețea pe care o resimt când trec pe lângă imobilul fostei facultăți de Filologie Română a Universității de Stat din Republica Moldova. Această clădire istorică a Universității a găzduit cu puțini ani în urmă una din cele mai cotate, cele mai vii facultăți ale Universității. În scuarul facultății de Filologie Română era mereu multă forfotă, tinerii se înghesuiau să intre la lecții, să asculte cursurile celor mai notorii profesori. Pentru a fi admis la specialitatea Limbă și Literatură română tinerii susțineau un concurs riguros.

Astăzi clădirea facultății de litere este pustie. Facultatea de Filologie Română nu mai există, ea a fost practic dizolvată în facultatea de Limbi și Literaturi străine. Există și o explicație managerială: din păcate, astăzi extrem de puțin tineri doresc să îmbrățișeze specialitatea Limbă și Literatură română. Din cea mai cotată facultate a rămas doar amintirea vremurilor frumoase și o mână de profesori entuziaști, care mai sunt fideli cauzei romanismului.

În aceste condiții nefaste, când tinerii absolvenți ai bacalaureatului pleacă peste mări și țări în căutarea unui parcurs educațional și profesional de prestigiu, limba română în Republica Moldova se zbate între supraviețuire la nivel universitar, fiind amenințată pentru ani buni înainte de un deficit de profesori calificați pentru a fi predată în instituțiile preuniversitare.

Bat alarma ca problema să între în vizorul priorităților ministerului de resort.  Populismele niciodată nu vor soluționa marea operă de promovare și salvgardare a limbii române în Republica Moldova.

Soluția optima pentru toate problemele enumerate mai sus, pentru apărarea limbii române în Republica Moldova, pentru afirmarea prin limba română a identității noastre românești aici, în Republica Moldova, este indubitabil una singură: Unirea Republicii Moldova cu România.

Ridicarea frontierei de pe Prut vă asigura nu doar libera circulație a oamenilor, a mărfurilor, a serviciilor, a finanțelor, ci și salvarea limbii române în Republica Moldova. Va fi unificat spațiul comunicațional românesc, vom scăpa de propaganda rusă, populația va auzi limbă română corectă și își va educa exprimarea, dar mai ales, gândirea în limba română.

În instituțiile preuniversitare din Republica Moldova vor veni cadre didactice din Țară. În plus, universitățile din Chișinău vor constitui un pol de atracție pentru tinerii din România din zona Moldovei, unde există o cerere mare pentru studii universitare.

Limba română din Republica Moldova are nevoie de această circulație a oamenilor tineri de pe ambele mauri ale Prutului, care va contribui esențial la ridicarea calității limbii române din Republica Moldova la nivel comunicațional, educațional, didactic, social, politic și economic.

Frontiera și vămile odioase de pe Prut opresc brutal aceste procese. Actualmente traversarea Prutul s-a transformat într-un calvar, care amintește de ghetoul sovietic de după 1940. Și asta doar pentru a satisface prostia orgolioasă a unor politicieni corupți și venali.

Cu fiecare zi, prin care îndepărtăm momentul Unirii celor două state românești, se lungește lista problemelor stringente, care trebuia să fi fost rezolvate încă ieri.

Consider că doar prin Unirea urgentă a republicii Moldova cu România vom demara un adevărat proces de armonizare lingvistică pragmatică și, desigur, un proces de reabilitare istorică a demnității noastre, de racordare instituțională, teritorială a realităților Republicii Moldova la cele din România, prin urmare, la cele din Uniunea Europeană.

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un moft politic al cuiva, nu este un populism, Unirea Republicii Moldova cu România este salvarea noastră în tot ceea ce înseamnă limbă română, identitate românească, libertate, democrație și bunăstare. Cine nu are suficient discernământ să înțeleagă această realitate – nu-și iubește pământul, pe care s-a născut, nu-și respectă conaționalii, nici străbunii, nici părinții și nici copiii. Pe vremuri de război tot neamul trebuie să fie împreună, pentru a face față urgiei. Doar Unirea ne va aduce izbândă !

opinii/politic/Republica Moldova/România

MOLDOVENISMUL CU FAȚĂ EUROPEANĂ.

Posted by anagutu on
MOLDOVENISMUL CU FAȚĂ EUROPEANĂ.

MOLDOVENISMUL CU FAȚĂ EUROPEANĂ.

21.05.2023

 Desigur, ca și toți unioniștii, am participat pe 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Naționale la manifestarea ”Moldova Europeană”, la îndemnul președintei Republicii Moldova Maia Sandu. Deoarece unioniștii din Republica Moldova sunt europeni, pro-NATO și pledează pentru unire cu Țara noastră România, stat membru UE și NATO.

Manifestarea a reușit din punct de vedere organizatoric – a fost un eveniment pasional, cu multă lume frumoasă în PMAN, oameni raționali, pașnici, toți reuniți cu speranța într-un viitor luminos. Drapelele Republicii Moldova și UE au inundat PMAN sub un cer senin cu soare generos – o imagine perfectă pentru a convinge liderii summit-ului Comunității Politice Europene din 1 iunie 2023 că cetățenii Republicii Moldova își doresc o integrare cât mai grabnică în Uniunea Europeană.

Au urmat două discursuri importante – cel al Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova și discursul Robertei Metsola, președinta Parlamentului European.

Discursul Maiei Sandu a fost unul extrem de triumfalist, în care cuvintele ”Moldova”, ”moldoveni”și ”Europa” pur și simplu au constituit refrenul unei înșiruiri de verbe la timpul viitor : vom fi, vom avea, vom deveni, vom primi, vom ajunge ….în 2030.

În tot discursul președintei NU a răsunat barem o singură dată cuvintele ”România”, ”români”, ”românesc”.  Ba mai mult decât atât (chiar dacă am avut ocazia personal să-i spun Maiei Sandu la președinție, că nu este corectă aboradrea exclusivistă a integrării europene ca vector de dezvoltare strategică a Repubvlici Moldova, deoarece există calea Unirii cu România – mult mai rapidă, mai ieftină, maim corectă față de istorie), atât în discurtsul Maiei Sandu, cât și textul Rezoluției votate în PMAN s-a formulat ideea că ”Aderarea la Uniunea Europeană este calea unică ce poate aduce pentru țara noastră stabilitate în fața provocărilor și unica șansă de dezvoltare a Republicii Moldova care va permite generațiilor următoare să-și realizeze potențialul, să acumuleze bunăstare, să modernizeze țara și să ducă o viață împlinită.”

 Stimată doamnă președintă, dragi participanți la mitingul din 21 mai 2023, calea aderării la UE nici pe departe NU este unicul drum corect al cetățenilor Republciii Moldova spre bunăstare, securitate și civilizație. Prin formularea restrictivă pe care ați strecurat-o în Rezoluție au fost ofensați toți unioniștii, a fost ofensată România, care ne-a scos din pandemie, ne construiește apeducte, drumuri și  școli. Ați ofensat cei circa un million de cetățeni români care locuiesc între Prut și Nistru.

Iar eu  nu fac parte din națiunea civică moldovenească.

Doamnă președintă, noi suntem români, deci europeni. Românii au dat nume sonore civilizației europene – filosoful Emil Cioran, sculptorul Constantin Brâncuși, lingvistul Eugen Coșeriu, compozitorul Eugen Doga ș.a.

Azi discursul dumneavoastră m-a scufundat într-un moldovenism european stânjenitor. Ca lider absolut al Republcii Moldova greșiți iremediabil în a perpetua confuzia identitară din capul cetățenilor, cărora le-ați mângâiat urechile și în limba rusă, și în limba găgăuză.

Era strict necesar să ținem cu toții un minut de reculegere în memoria ucrainenilor care mor zilnic pentru pacea și libertatea noastră. Era suficient să fi rostit  în cadrul discursului doar fraze în limba uicraineană, cea mai importantă limbă slavă la ora actuală. Altfel, s-a creat impresia că împărtășiți teoria comuniștilor despre statul polietnic și multinațional.

Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc – suntem o singură națiune care trăiește în două state, deocamdată.

Ați ”livrat” (așa cum e la modă să se spună acum în stil jurnalistico-politic de pe Bâc) primisiunea că Republica Moldova va adera la UE în 2030. Sincer, e un termen scris cu furca pe apă ! Republica Moldova este lovită crunt de exodul populației, tinerii pleacă, își cresc copiii în țările lumii, cu prea puține intenții de a reveni vreodată în Republica Moldova. Se duce un război în preajma noastră. În 2030 nici nu veți mai fi președinte, stimată doamnă Maia Sandu. Noi știm cum e cu promisiunile la politicieni. Se termină mandatul – și vine potopul. După el – nimeni nu mai răspunde pentru nimic.

21 mai 2023 în PMAN a fost exaltant, a fost pasional, a fost de bun augur pentru un al doilea mandat la președinție, dar eu, profesorul  Ana Guțu, tot Unirea cu Țara mi-o doresc.

În numele memoriei bunicilor și părinților mei, pentru viitorul copiilor și nepoților mei, pentru a ne împăca definitiv cu istoria noastră zbuciumată. Avem un singur destin – destinul românesc, profund ancorat în Europa Unită.