Domnului Marian POCAZNOI

      Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Stimate Domnule Preşedinte,

 În conformitate cu art.17 p.(6), art. 20 p.(2) ale Legii despre statutul deputatului în Parlament și art. 125 al Regulamentului Parlamentului, solicit respectuos următoarea diligență din partea instituției pe care o conduceți:

Rugăm să solicitaţi distribuitorilor de posturi Radio şi canale TV retrnasmise din Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, prin frecvențe terestre sau eter, ca buletinele de știri şi emisiunile de dezbateri politice produse în Federaţia Rusă şi distribuite pe teritoriul Republicii Moldova să fie înlocuite cu alte emisiuni, de exemplu, știri europene, republicane sau locale, emisiuni de muzică, enciclopedie  sau divertisment.

Această solicitare vine în contextul evenimentelor politice din Ucraina şi a agresiunii Federaţiei Ruse în această ţară. Astfel, canalele de televiziune ruse se dedau unei propagande agresive, prin care opinia publică este intoxicată cu falsuri, propagate în spirit șovin, incitator la ură interetnică,  scopul fiind  justificarea  agresiunii FR în Ucraina (anexarea Crimeii).  Amintim că judecătoria din Kiev a dispus suspendarea difuzării posturilor TV rusești pe teritoriul Ucrainei. Motivele invocate de această instanţă au fost următoarele: „activitatea posturilor nu corespunde legislatiei ucrainești, şi există dovezi precum că cu ajutorul unor informaţii părtinitoare aceste canale alimentează separatismul, incită la ură etnică şi război”.

Ținând cont de faptul că spațiul informațional este parte componentă a sistemului de securitate națională și că motivele invocate mai sus sunt plauzibile şi aplicabile inclusiv pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceleaşi canale sunt difuzate şi pe teritoriul republicii noastre, consider imperios necesar luarea măsurilor de protecţie pentru stoparea propagandei rusești pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu respect,

Ana GUȚU

Deputat în Parlament

P.S.  Deputații fracțiunii PLR din parlament au depus anterior un Proiect de legel 77.2014.ro cu privire la proporția canalelor TV și Radio redifuzate în RM

Le 27 mars à l’Université de Strasbourg, dans le cadre de l’ Ecole Doctorale des Humanités, spécialité Sciences du langage/Sociolinguistique a eu lieu la soutenance de la thèse de doctorat « Le français en République de Moldavie : entre héritage, tradition et mondialisation, élaborée par Mme Olga Turcan, originaire de la ville de Cahul, Moldavie, sous la double direction de Mme Ana Gutu, ULIM et M.Dominique Huck, Université de Strasbourg. Le jury scientifique a été composé de M.D.Huck, Universié de Strasbourg, Mme A.Gutu, Université Libre Internationale de Moldavie, M.M.Francard, Université de Louvain, Belgique, Mme S.-M.Ardeleanu, Université de Suceava, Roumanie, M.C.Condé, Université de Franche Compté, France, M.C.Truchot, Université de Strasbourg.

La thèse est consacrée à la langue française, présente en République de Moldavie, aussi bien grâce au système éducationnel, mais aussi  à un héritage historique, remontant au début du XVIII-e siècle. L’auteure de la thèse constate que l’héritage francophile dans l’espace historique de la République de Moldavie est du à un choix des princes régnants de la Principauté Moldave, mais aussi à la présence des intellectuels français qui s’étaient installés dans nos territoire et ont propagé le français à travers l’enseignement,  la culture et les activités économiques. Cet héritage  est propre à l’espace roumain tout entier, il est relancé lors de la période de la Roumanie Grande, 1918-1940, ayant pu exercé ses effets y compris lors de l’occupation soviétique entre 1944 et 1989.

L’auteure de la thèse Olga Turcan s’interroge sur la présence /absence des politiques linguistiques en République de Moldavie et arrive à la conclusion, suite à une analyse minutieuse des documents d’archives du ministère de l’éducation, qu’à partir de 1991, après l’indépendance, les efforts des bureaucrates de l’éducation ont été inévitablement centrés sur l’avancée de l’anglais. Le résultat de cette politique est la diminution du nombre d’apprenants du français en tant que première langue étrangère, qui a amené durant les 23 années d’indépendance à la chute du français  en dessous de 50 %, l’anglais occupant aujourd’hui la première place en tant que langue étrangère enseignée aussi bien dans le pré-universitaire, que dans l’universitaire.

Olga Turcan propose des solutions concrètes  afin de mettre en place des politiques linguistiques judicieuses, qui devraient découler aussi de notre héritage historique, profondément latin, francophile et francophone, ces politiques étant appelées à sauvegarder le patrimoine de la tradition francophile et francophone, tout en laissant de la place au multilinguisme européen.

Toată agitația creată în jurul concursului la președinția Academiei de Științe a Moldovei a scos la iveală poftele balcanice ale unor personaje încremenite în proiectul gândirii sovietice, conform căreia  ”șefia” este un elixir al bunăstării materiale și morale, în afara ei inexistând viață sau activitate, ce ți-ar asigura notorietate.

Faimosul Cod pentru Știință și inovare a fost adoptat cu mare fast de parlamentul majoritar comunist, iar cei peste 70 de deputați comuniști (mulți, vorba lui Lăpușneanu) nici că s-au încumetat să ia la bani mărunți textul legii, fariseul Duca împingând în Cod unele prevederi care-i asigurau vecia unui mandat de președinte. Naveta scrisorilor între academicieni, juriști cu semnături valabile aidoma  celor făcute cu furca pe apă, mai multe scrisori anonime, venite pe numele meu, de parcă aș fi marele luptător pentru adevărul academicienilor, m-au inspirat la un proiect de lege, depus vineri,  21 martie  la parlament. Esența proiectului constă în primul rând, în eliminarea prevederii conform căreia președintele AȘM este membru din oficiu al guvernului (sic!), legea cu privire la guvern neavând nicio referință în acest sens, și în al doilea rând, excluderea alineatelor (2) și (3) din art.164 al Codului pentru Știință și Inovare, conform cărora consecutivitatea celor două mandate de președinție AȘM se numără în condițiile art.82 și 84 al respectivului Cod. O șmecherie pe care cei mulți peste 70 deputați comuniști în 2004 nu au depistat-o, nu le stătea atunci gândul la academie și academicieni, ei abia de învățau a citi și a scrie.

Apare întrebarea sacramentală, din trista experiență de deputat în coaliție, va avea sprijin politic această inițiativă pentru a stăvili poftele mereu crescânde ale unor personaje cu faimos trecut nomenclaturist? Speranța moare ultima. Regret că cele două comisii parlamentare  Cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media și Comisia Juridică au dat avize pozitive pentru al treilea mandat la care pretinde eternul președinte al AȘM Gheorghe Duca. Am ajuns în situația când chichițele juridice sunt mai presus de moralitatea intelectuală a pretinsei elite academice, când rectorii sunt aleși pe viață, președintele academiei spune că de fapt nu-s trei mandate, ci două etc.

Unde vă sunt, domnilor,valorile europene, spre care tindeți? E timpul să asigurați transferul de competențe între generații, ați îmbătrânit la cârma instituțiilor, creând adevărate rețele corupționale, care se extind inclusiv în mediul studențesc, unde cu ochiul liber poți distinge clanuri familiale, ce s-au înrădăcinat la catedre, facultăți – adevărate dinastii pseudoelitiste, impregnate de apucături vicioase bazate pe favoritism – do ut des… Unde sunt valorile? Unde sunt profesorii? Ubi sunt ?

Vezi AICI proiectul de lege cu privire la amendarea Codului pentru știință și Inovare

La emisiunea Fabrika din 21 martie 2014  pe teme de securitate au participat doi analiști politici – Roman Mihăeș și Viorel Cibotaru. Și cum să nu vină vorba despre candidatul la funcția de ministru al apărării? Au curs multiple  ”sfaturi” , care au vizat direct non-agrearea de către acești  doi analiști a candidaturii lui Vitalie Catană la funcția de ministru al apărării, opinii, de altfel,  exprimate în unisonul campaniei de denigrare publică a lui Vitalie Catană.

Mai mult, analiștii au învinuit Partidul Liberal Reformator   de faptul că ”ne cramponăm” de candidatura lui Vitalie Catană și punem, vezi Doamne, țara în pericol. În pauză l-am întrebat pe Viorel Cibotaru, de ce a mințit la emisiunea Alb și Negru de pe portalul de știri Unimedia, spunând că Vitalie Catană nu a făcut serviciul militar, împestrițând această minciună sfruntată cu alte pseudoargumente: nu a lucrat manager, nu e militar, nu are studii în domeniu etc.etc. După emisiunea ”Fabrika”, Viorel , Cibotaru, în prezența deputaților Valeriu Ghilețchi și Valentina Stratan mi-a dat un răsouns care m-a lăsat mască: ”Eu am dreptul să spun micniuni”. Am crezut că omul exagerează, ”Cum, aveți dreptul să spuneți minciuni?”        – zic eu.  ”Da!” – repetă el cu fermitate.

Stimate  Domnule Cibotaru, Dumneavoastră, mare analist politic, specialist în securitate, poate chiar securist cu acte în regulă (așa se zvonește prin târg), AVEȚI dreptul să mințiți? Păi da în baza căror competențe ați declarat că ați accepta funcția de ministru al apărării? Competențe de analize politice și opinii exprimate la comandă? Poate ar fi cazul să spuneți public, tuturor, unde ați dispărut timp de 8 luni de zile după schimbarea puterii la Chișinău în 2009? Să nu credeți că lumea a uitat de ”analizele” dstra ”obiective” din perioada guvernării comuniste, când îi cântați osanalae lui Voronin și partidului său. Se vede că ați preferat să rămâneți în expectativă ca să luați decizia de partea cui să treceți. Sunteți omul, care e mereu de partea puterii, mai bine zis, a celui mai puternic, deci a celui mai bogat, această transpare cu ușurință  din așa zisele ”analize”, prin care nu rezistați ispitei de a cânta  osanale anumitui lider, și, cu siguranță, efectuați  la comandă ”crearea de opinii”.

Vă îndemn, spuneți minciuni, domnule Cibotaru!  în ochii mei și ai altor oameni cu discernămâmt, opiniile exprimate de dstră nu merită atenție, sunt împestrițate de ranchiună și denotă o frustrare ireparabilă. Oricum, nu mai spuneți că vreți să fiți ministru al apărării, e penibil, pentru această există un set de diligențe ce trebuie realizate: deveniți membru al partidului pe care îl serviți, câștigați alegerile, negociați funcția și înscăunați-vă ministru. A propos, ministerul apărării nu este râvnit de partidul pentru care lucrați, domnule Cibotaru. Până atunci – cred ca e mai comod să vă primiți  simbria pentru minciunile debitate în spațiul public. Nu purtați nici responsabilitate,și  nici nu trageți în plug….

Duca vodă președinte

De academie – minte!

Prin buget cu laba mare

Ca să aibă de mâncare,

Și muierea. și copiii,

Mai puțin cei din prostime,

Ei vor sparge eprubete,

Duca va semna brevete,

Și așa a tot condus,

Lege pentru el a pus,

Două termene, mai vrei,

Nu-s chiar două, cică-s trei!

Banul public – ochi de drac,

Duca ar mai vrea un veac!

Tot în fruntea –academiei,

Banii drăgăstos îmbie!

Uite că apar juriștii,

Care cântă ca artiștii:

Cică azi Duca-i  lichea,

Dar poimâne – i Șef sadea!

Bată-i vina pe juriști,

Avocați, profesioniști,

Schimbă brusc (pe bani) măcazul,

Fără ca să -i  doară obrazul!

Unde-i cinstea și onoarea?

Competența  și  valoarea?

Of!…  juriștii din Moldova,

Nici cu mintea, nici cu slova!….

La 11 martie la Paris a avut loc ședința Comisiei Cultură, Știință, Educație și Media. Ședința trebuia să aibă loc la Moscova, dar din cauza situațiai din Ucraina și votului Consiliului Federației Ruse, reuniunea a fost mutată la Paris. Agenda reuniunii a conținut examinarea, adoptarea proiectelor de rezoluții și recomandare pe marginea rapoartelor ”Buna guvernanță și calitatea învățământului”, ”Ameliorarea protecției și securității utilizatorilor în spațiul cibernetic”, ”Identitatea și diversitatea în sânul societăților interculturale”, ”Violența în media și influența ei asupra copiilor”. Membrii comisiei au examinat de asemenea opinia Comisiei referitor la rezultatul reformei APCE.

Delegația Rusiei nu a participat la reuniunea Comisiei, lipsa acesteia fiind interpretată ca un boicot la transferarea reuniunii Comisiei de la Moscova la Paris.

De curând Ana Guțu a semnat o moțiune prin care, în virtutea situației de criză din Ucraina, create din cauza Federației Ruse, se propune ca mebrii delegației ruse la APCE să fie lipsiți de dreptul de vot în cadrul sesiunii plenare.

Se   tot vorbește despre apropiatul recensământ și formularul care trebuie să conțină date relevante despre persoanele care locuiesc în Republica Moldova.

Republica Moldova este un spaţiu geopolitic specific din punct de vedere al componenţei demografice din perspectivă identitară. Toţi locuitorii RM sunt cetăţeni ai Republicii Moldova,  deci, din punct de vedere al identităţii civice sunt moldoveni. Totodată, apartenenţa la o identitate națională/etnică şi culturală este  determinată  de voinţa fiecărui cetăţean în parte în funcție de gradul său de formare, de doctrinele științifice şi ideologiile pe care le împărtăţeţte. În acest sens, este relevantă Convenţia Europeană pentru Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, care în articolul 9 proclamă „dreptul la libertatea gândirii,  conştiinţei şi religiei”. Articolul 14 al Convenţiei stipulează interzicerea oricărui tip de discriminare, care ar ţine de „sex, rasă, religie, limbă, opinii politice sau oricare alte opinii, origine naţională sau socială…”

Literatura de specialitate ne spune că există două doctrine de bază în tratarea problemei naționalității/identit[íi naíonale-civice: cea franceză și cea germană. Doctrina franceză tratează  naționalitatea ca o simbioză a identității civice și cultural/naționale: sunt de naționalitate francez, deci am și cetățenie, și ma simt francez din punct de vedere al autoidentificării culturale, lingvistice etc. E adevărat, că realitățile franceze sunt un pic altele… Doctrina germană face distincție între identitatea civică și cea cultural-națională. Astfel, un cetățean al Germaniei va spune că este german ca identitate civică, dar poate să adauge, de exemplu, că este turc ca și identitate cultural-națională.

În condițiile RM, ca și în cel de-al doilea stat românesc – România, este aplicată doctrina germană în materie de identitate civică versus identitate națională. Astfel, în România, vorbim despre cetățenie română, și nu naționalitate. Iar în RM, un cetățean moldovean, vorbitor de limbi minoritare –  rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară,  nu se va autoidentifica niciodată cultural ca moldovean, el mereu va spune/scrie că este rus, ucraiunean, găgăuz, bulgar, dar că sunt toți cetățeni ai RM. În articolul 10 și 16 din Constituția RM, se menționează atât cetățenia, cât și identitatea culturală, națională și etnică:

”Articolul 10

Unitatea poporului şi dreptul la identitate

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.

(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Să nu uităm că și articolul 16 din Constituția RM face distincție între naționalitate  și  etnie: ”

Articolul 16 Egalitatea

(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

 Din punct de vedere ştiinţific, conform publicaţiilor de autoritate în domeniu (Rolland Barthes, Claude Hagege, Georges Steiner, Pierre Morel, ş.a.)  identitatea etnică, naţională şi culturală este un sentiment de apartenenţă asumat conştient care nu poate fi restricţionat de un cadru legislativ, mai ales în condiţiile unei societăţi democratice. Identitatea civică şi cea etnică, naţională, culturală – sunt noţiuni distincte şi nu pot fi folosite în scopuri de manipulare politică. Libertatea  gândirii este un ideal al omenirii de la originile  sale socialmente organizate.

Întrebarea stringentă pentru organizatorii recensământului este următoarea: de ce au exclus din formular naționalitatea/apartenența etnică, lăsând doar cetățenia? Ne va ajuta oare acest fapt să evităm discuțiile pe teme identitare și să ne amăgim pe noi înșine că totul e OK dacă nu abordăm subiectul (tema struțului cu capul în nisip)?

Deputații fracțiunii Partidului Liberal Reformator din parlament au înaintat în acest sens un proiect de lege, care amendează Legea cu privire la organizarea recensământului, proiectul propunând obligativitatea indicării în formularul pentru recensământ naționalitatea/apartenența etnică a interviuvatului. Drept argument pentru această poziție servește inclusiv opinia ODHIR, care recomandă în publicațiile sale necesitatea ținerii unei evidențe a cetățenilor în materie de apartenență național-culturală sau etnică.

La 11 martie 2014 la Moscova trebuia să aibă loc reuniunea Comisiei APCE Cultură, Știință, Educație și Media, condusă de deputatul liberal-reformator Ana Guțu. Ținând cont de  decizia Consiliului Federației al Federației Ruse din 1 martie curent, care a provocat o situație de criză, dar și în interesul bunei desfășurări a reuniunii Comisiei, lucrările vor avea loc la Paris, la sediul Consiliului Europei. Mai mulți membri ai Comisiei Cultură, Știință, Educație și Media și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situația tensionată din Crimeia, cu implicarea militară a Rusiei în Ucraina. Ana Guțu a avut consultări în acest sens cu Președinta APCE Doamna Anne Brasseur, care a încuviințat anularea reuniunii Comisiei Cultură, Știință, Educație și Media de la |Moscova și petrecerea reuniunii Comisiei la Paris.

Vezi AICI textul scrisorii semnate de Ana Guțu către Alexey Pushkov, șeful delegației ruse la APCE 2014  (FR)

Vezi AICI link-ul spre știrea de pe site-ul APCE

Fracțiunea Partidului Liberal Refortmator a înregistrat un proiect de lege prin care propune amendarea articoluluio 28 și 19 din Codul audiovizualului astfel, încât 80% din publicitatea și teleshoping să fie transmise în limba română, și, respectiv 80% din canalele retransmise în baza unei autorizații obținute de la CCA să fie de asemenea canale de expresie românească.

***

Spațiul informațional al unui stat constituie un element al securității naționale. Republica Moldova, din punct de vedere a națiunii majoritare, este un stat național uniform, cu 80% de populație autohtonă vorbitoare de limbă română. În aceste condiții de structură demografică, ponderea serviciilor de televiziune și radio în altă limbă decât cea română, este disproporționată. Astfel, prestatorii de servicii TV și Radio, în marea majoritate agenți economici privați, oferă serviciile respective în altă limbă decât limba oficială a Republicii Moldova, situație nemaiîntâlnită în alte state naționale, unde serviciile TV și radio sunt prestate până la 100% în limba oficială a statului.

În Republica Moldova, din pachetul de canale TV și radio, cifra canalelor retransmise în limba rusă atinge o proporție de 90% din totalul ofertei. Populația majoritară este discriminată în ceea ce privește dreptul la informație în limba maternă – română, canalele TV și radio, redifuzate în limba rusă fiind deseori un mijloc fățiș de propagandă antieuropeană, pro-estică.

Numărul exagerat de mare al canalelor TV și radio de limbă rusă a dus și duce la infectarea corectitudinii limbii române vorbite de populație. În lipsa unor politici coerente de promovare și salvgardare a limbii române într-un spațiu informațional aservit unei alte limbi, canalele TV și Radio nu doar pot, ci și trebuie să contribuie la marea operă de cultivare lingvistică a populației. Situația la zi e una lamentabilă, puținele canale TV, care (re)emit în limba română, sunt și ele împestrițate de filme artistice piratate, dublate în rusă, subtitrate într-o limbă română infectă, plină de greșeli. Subtitrarea a devenit o scuză stângace pentru a face față cerințelor Codului Audiovizualului, dar  aceste cerințe sunt pseudo-respectate, mai bine zis, sunt respectate pentru bifă.

Ținând cont de structura demografică a societății din RM – 80% de cetățeni ai RM având româna ca limbă maternă și doar 20% de cetățeni vorbitori de alte limbi, considerăm oportună modificarea Codului audiovizualului în sensul respectării aceleeași proporții în ceea ce privește numărul de canale TV și radio retransmise.

Prestatorii de servicii TV și Radio vor fi încurajați să încheie acorduri de retransmisie cu agenții corespondenți din România, unde oferta TV și Radio este bogată și diversificată, limba serviciilor TV și Radio este aceeași – limba română, ceea ce va aprofunda libera circulație a patrimoniului cultural, lingvistic, istoric românesc pe ambele maluri ale Prutului. Faptul că România este  o țară membă a UE, va contribui la promovarea discuțiilor și dezbaterilor legate de spațiul valoric european, la informarea corectă a populației din perspectiva pluralismului de opinii.

Citește AICI proiectul de lege Nr 77.2014.ro

Vezi/ascultă AICI interviul de la Europa Libera din 05.03.2014